Concursul național „Vinul Moldovei”: aproximativ 300 de vinuri au fost evaluate de juriul format din 30 de experți străini și locali

Elena Balamatiuc
-
0
Concursul național „Vinul Moldovei”: aproximativ 300 de vinuri au fost evaluate de juriul format din 30 de experți străini și locali

A doua ediție a concursului „Vinul Moldovei” a fost inaugurată, marcând alinierea țării noastre la standardele vitivinicole internaționale.

Competiția desfășurată în conformitate cu Regulamentul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), a atras participarea a 60 de vinării cu 293 de mostre de produse vitivinicole, care au fost apreciate de un juriu format din 30 de experți internaționali și locali. 

Ștefan Iamandi, directorul Oficiul Național al Viei și Vinului:

„Nu există îndoială că Vinul Moldovei este ambasadorul țării noastre în întreaga lume, iar prezența unor nume importante din domeniul vinicol mondial aici, la Chișinău este o dovadă a respectului și a recunoașterii pentru munca noastră. Competiția „Vinul Moldovei” nu este doar despre aprecierea calităților excepționale a vinurilor noastre, ci este un moment important care vine să celebreze tradițiile noastre vinicole, sufletul Moldovei și măiestria vinificatorilor. O gamă variată de vinuri produse din soiuri indigene și de selecție nouă – expresia „terroir”-ului local – a trecut prin cele mai riguroase evaluări ale juraților noștri, în conformitate cu standardele înalte ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului”.

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare:

„Noi, în Moldova, folosim noțiuni precum „vinul răsuflă” și „vița-de-vie plânge” – elemente care ne vorbesc despre faptul că pentru poporul nostru, vița-de-vie și vinul sunt elemente definitorii. Sectorul vitivinicol este o industrie care susține economia și promovează imaginea țării noastre pe plan mondial, de aceea, în cadrul concursului „Vinul Moldovei”, celebrăm excelența enologică și inovația în domeniu”.

Competiția a fost organizată de Oficiul Național al Viei şi Vinului (ONVV), în colaborarea cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (RCRA). 

Laura Hruby, adjunctul șefului misiunii diplomatice, Ambasada SUA în Moldova:

„Vinificația este parte din patrimoniul Moldovei, iar pe lângă aceasta, este un catalizator important pentru creșterea și dezvoltarea economică. USAID Moldova susține sectorul vitivinicol al țării deja de 18 ani, perioadă în care am văzut schimbări fundamentale. După cele 2 embargouri impuse de Rusia, sectorul vitivinicol al țării și-a îmbunătățit calitatea vinului și și-a reorientat exporturile pe piețe cu valoare adăugată înaltă. Suportul pentru sectorul vitivinicol al țării va continua și în perioada următoare, fiind parte a unui parteneriat cu Guvernul Moldovei pentru a construi un viitor democratic, sigur și prosper”.

Vinul Moldovei, sub lupa juriului internațional 

Concursul național „Vinul Moldovei” a avut loc în conformitate cu regulile Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).  La competiția din acest au fost evaluate vinuri produse din soiuri autohtone (Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră și Fetească Neagră), din soiuri noi de selecție moldovenească (Viorica, Alb de Onițcani și Riton), dar și cupaje de vinuri obținute cu soiuri europene.

Cintia Colibaba, expert degustător, doctor în viticultură și oenologie, cadru didactic la UASM Iași, membră ADAM:

„Vinurile moldovenești sunt deja foarte bine cunoscute în România, dar cu siguranță – și la nivel internațional.  Pentru a se promova pe piața externă, în contextul tendințelor actuale, cred că fiecare țară trebuie să pună accent inclusiv pe soiurile locale, specific și unicitate. Mai mult, cerințele consumatorului se schimba rapid și trebuie să ținem cont și de acest aspect. În cadrul concursului, fiecare vin pornește de la 100 de puncte și apoi, dacă este cazul, începem să scădem, dacă găsim vreo problemă la nuanță, claritate, postgust etc. Jurizăm pe baza unor fișe, care sunt alcătuite conform cerințelor Oficiului Internațional al Viei și Vinului și se iau în calcul diferite aspecte intrinseci ale probei, de exemplu: limpiditate, tipicitate, corpolență, postgust – sunt caracteristici generale care pot fi evaluate pentru fiecare probă în parte și absolut obiective. Fiecare membru al juriului este subiectiv în felul lui, iar aceste cerințe ne aduc pe toți cât de cât laolaltă”.

Valeriu Cotea, președintele Comisiei de oenologie de la OIV, președintele Patronatului Viei și Vinului:

„Analizăm niște vinuri care sunt din creații autohtone sau noi soiuri care au fost obținute în Republica Moldova. Acest lucru mi se pare foarte interesant, pentru că, în afara faptului că sunt soiuri locale, unele dintre ele, care sunt noi creații, au devenit internaționale, precum Viorica și altele. Este vorba despre un gust specific pentru Republica Moldova, dar care prinde în continuare, extinderea este fantastică pentru anumite soiuri. Concursul din acest an este interesant inclusiv pentru creațiile noi produse în Republica Moldova, pentru că există interesul de a promova dezvoltarea domeniului, inclusiv prin apariția unor noi soiuri. Fără participarea la noi târguri, piețe internaționale, este imposibil de a fi cunoscuți și recunoscuți dincolo de hotare”. 

Din comisiile specializate au făcut parte experți în domeniul tehnic, oenologi, jurnaliști specializați în domeniul turismului vinicol, dar și vinificatori din România, Țările de Jos, Germania, Polonia, Georgia, Coreea de Sud, Cehia și Slovacia. Jurații au degustat câte 50 de probe de vinuri pe zi și au venit cu aprecieri pentru Vinul Moldovei. 

Chan Jun Park, directorul concursului „Asia Wine Trophy”, Coreea de Sud:

„Vinurile din Moldova devin populare pe piețele din Asia, inclusiv pentru că sunt produse din soiuri indigene și internaționale. Pe piața din Coreea de Sud, Moldova este prezentă cu niște vinuri foarte bune, care sunt un asamblaj din soiuri locale și internaționale, iar raportul preț-calitate este  bun. În ultima perioadă importăm din ce în ce mai multe vinuri produse în Moldova, pentru calitatea înaltă care este prezentată la un preț rațional. Le recomand vinificatorilor locali să intre pe piața sud-coreeană, mai întâi – cu vinuri produse din soiuri internaționale, după care – cu vinuri din soiuri indigene, pentru că astfel de vinuri prezintă un interes mai mare”.

Anne-Wies van Oosten, jurnalistă specializată în vinuri și gastronomie, Țările de Jos:

„Vinurile moldovenești sunt o prezență activă pe piața Țărilor de Jos, pentru că sunt desfășurate frecvent prezentări și degustări ghidate, iar formatorii de opinie din domeniu sunt informați în mod constant referitor la noile apariții. În rândul consumatorilor de vinuri avizați, Vinul Moldovei este popular, inclusiv datorită asamblajelor din soiuri indigene și internaționale”.

Wojciech Bonkowski, Master of Wine, scriitor despre vinuri, Polonia:

„Cred că este important ca vinificatorii din Moldova să urmărească cu mare atenție trendurile internaționale. La nivel global există tendința ca la producerea vinurilor să nu fie utilizat atât de mult stejarul, să fie vinuri mai lejere, cu o prospețime pronunțată, cu arome de fructe, care să poată fi consumate mai ușor, cu un caracter recognoscibil al soiului de struguri din care sunt produse. Cred că o parte din aceste elemente se regăsesc deja în vinurile produse in Moldova pe care le-am degustat, însă mai este nevoie să fie modernizat profilul vinurilor. Comunicarea este importantă, de aceea este nevoie să fie definită identitatea vinurilor moldovenești și să fie ajustată cererii consumatorilor din clasa premium”.

Cele mai apreciate vinuri vor primi Medalia de Aur și Marea Medalie de Aur și vor putea fi apreciate de publicul larg în cadrul Vernisajului Vinului, ediția de iarnă. 

Moldova va primi un grant BERD pentru implementarea proiectului „Deșeurile solide în Republica Moldova”

Elena Balamatiuc
-
0
Moldova va primi un grant BERD pentru implementarea proiectului „Deșeurile solide în Republica Moldova”

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va acorda Republicii Moldova asistență financiară nerambursabilă în valoare de 600 000 de euro pentru realizarea proiectului „Deșeurile solide în Republica Moldova”.

Comisia politică externă și integrare europeană a aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și semnarea unui acord care prevede acest lucru.

Din acest grant vor fi finanțate serviciile de consultanță:

  • asistență pentru consolidarea capacității Unității de Implementare a Proiectului;
  • asistență în materie de achiziții publice, licitații și implementare a contractelor;
  • asistență pentru îndeplinirea obligațiilor de conformitate și raportare în temeiul documentelor de finanțare;
  • sprijin pentru punerea în aplicare a aspectelor de mediu și sociale.

De menționat că, la începutul acestui an, Republica Moldova a încheiat un contract de împrumut cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care prevede acordarea unui credit de 25 de milioane de euro pentru finanțarea proiectului „Deșeurile solide în Republica Moldova”.

Astfel, în țara noastră va fi implementat un program național de dezvoltare a infrastructurii aferente procesului de gestionare a deșeurilor solide.

Astfel, vor fi cumpărate tomberoane și containere pentru colectarea deșeurilor, precum și vehicule pentru transportarea lor. De asemenea, vor fi construite stații de sortare, de compostare și vor fi închise depozitele de deșeuri neautorizate.

Antreprenorii autohtoni își expun produsele și serviciile în cadrul Expoziției „Republica Moldova Prezintă” la Iași

Elena Balamatiuc
-
0
Antreprenorii autohtoni își expun produsele și serviciile în cadrul Expoziției „Republica Moldova Prezintă” la Iași

Cca 50 de antreprenori din țara noastră își expun produsele și serviciile în cadrul Expoziției „Republica Moldova Prezintă” la Iași, în perioada 10-12 noiembrie 2023, la Palas Mall, Iași, România. 

Potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova Sergiu Harea, evenimentul expozițional are drept scop contribuirea la dezvoltarea, promovarea și consolidarea relaţiilor economice şi comerciale dintre Republica Moldova și România, precum și la încurajarea competitivității produselor și serviciilor, prin crearea unei platforme de discuții și prezentarea oportunităților de cooperare.  

„De la o ediție la alta venim la Iași mult mai dornici de a prezenta pieței române produsele și serviciile  moldovenești, mult mai calitative și competitive. Prezența unui număr mare al companiilor moldovenești – participanți ai expoziției, este o dovadă în plus a bunelor relații de vecinătate ce leagă Republica Moldova și  România. Ne bucurăm că suntem așteptați la Iași cu atâta ardoare, semn că antreprenorii noștri, la edițiile anterioare, au cucerit consumatorii ieșeni. 

Țin să menționez că România a fost și s-a menținut pe parcursul ultimilor ani în top-ul partenerilor comerciali ai  Republicii Moldova. Relațiile dintre statele noastre sunt influenţate de cadrul european al vecinătății și contextul  geopolitic internațional, precum și de nivelul contactelor bilaterale și preferințele naționale ale statelor. În cadrul  acestor cooperări, au fost organizate mai multe activităţi comune, printre care se numără misiuni economice,  forumuri de afaceri, mese rotunde, seminare, participarea la expoziţii şi schimb de experienţă. Antreprenorii din  Republica Moldova au dat mereu dovadă de un interes vădit pentru colaborarea cu partenerii de peste Prut, fapt  confirmat de numărul participanților de astăzi – cca 50 de întreprinderi.  

În calitate de Președinte al CCI a RM, îmi doresc ca interesul din partea antreprenorilor români să fie reciproc,  pentru că Republica Moldova reprezintă o piaţă interesantă, atractivă și deschisă față de cooperările  internaționale și investitorii străini, oferind o serie de avantaje specifice momentelor de start-up și un şir de  avantaje fiscale pentru investitorii străini, ” a declarat Sergiu Harea. 

Președintele CCI a adus mulțumiri partenerilor pentru suportul acordat: Primăria Municipiului Iași, Camera de Comerț și Industrie Iași, Agenția de Investiții a Moldovei, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Palas Iași. 

Mihai Chirica Primarul mun. Iași:

„În lumina demarării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană continuarea dezvoltării relațiilor bilaterale România-Moldova trebuie să devină o preocupare permanentă pentru noi toți. 

După podurile de flori de peste râul Prut din anii 1990, a venit vremea să ridicăm poduri indestructibile (economice, sociale, educaționale) care să conecteze pentru totdeauna Republica Moldova de România, de Europa și de lumea civilizată. Dar nu putem construi aceste punți decât împreună, dând dovadă de maximă hotărâre și înțelepciune, necesare cu atât mai mult azi, când s-au înmulțit pericolele la adresa democrației occidentale și a Uniunii Europene, când tentațiile iliberalismului și autocrației sunt la modă, iar tot mai mulți lideri de state cochetează cu ele.

Să ne pregătim așadar, ajutându-ne unii pe alții, fiindcă doar așa, depășind granițele și acceptându-ne reciproc diferențele, relaționând și dezbătând problemele economice și sociale de azi, vom găsi cele mai bune răspunsuri la provocările prezentului.” 

Paul Butnariu, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași:

„Fără doar și poate, asistăm la o dinamică și o efervescență îmbucurătoare a relațiilor economice în stânga și în dreapta Prutului. Antreprenorii și  toți cetățenii moldoveni au fost întotdeauna bine primiți la Iași. Elevii și studenții din Republica Moldova, care  studiază în unitățile de învățământ din Iași și nu numai, sunt foarte bine priviți și cotați ca fiind ambițioși și  sârguincioși. În general, relațiile comerciale bilaterale sunt la un nivel ridicat, România fiind cel mai bun și mai statornic partener al Republicii Moldova, iar produsele moldovenești sunt apreciate și bine cotate pe piața românească.  

Colaborăm în mod constant cu prietenii noștri de la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, participăm împreună la evenimente și promovăm oportunitățile de afaceri, cunoaștem îndeaproape și apreciem la cel mai înalt nivel activitatea de susținere a mediului antreprenorial pe care o desfășoară colegii noștri din Chișinău și din filiale, îndeosebi din Filiala Ungheni, față de care suntem cel mai apropiați, și îi felicităm pentru campaniile constante și consecvente de promovare economică sub egida „Fabricat în Republica Moldova” sau  „Republica Moldova Prezintă”.  

La fel ca întotdeauna, dar poate acum și mai mult, dorim să consolidăm rolul IAȘULUI de hub regional al relațiilor strategice și economice cu Republica Moldova și să susținem în continuare parcursul european, pentru că numai astfel putem vorbi de o creștere a nivelului de trai și de o dezvoltare economică pe care frații noștri moldoveni le merită cu prisosință.” 

Ion Coșer, Consulul General al Republicii Moldova la Iași:

„Sunt bucuros că astăzi Republica Moldova  Prezintă consumatorului ieșean produse alimentare, vinuri, produse de marochinărie, etc. Aici puteți vedea  produse care la sigur pot concura cu branduri internaționale, după calitate și design. Aceasta este nișa pentru Republica Moldova, fie că vorbim de vinuri, sau alte produse – puțin, dar foarte calitativ. 

În ultimii 5 ani, România a devenit partenerul comercial numărul 1 al Republicii Moldova, România fiind și cel mai  mare investitor, cu cca 8 miliarde MDL. Românii investesc în sectorul bancar, petrolier, IT, farmaceutic. Consider că o cooperare eficientă între Republica Moldova și România va contribui la dinamizarea sectorului economic, social, al celor doua state, cu pași rapizi.” 

Expoziția „Republica Moldova prezintă” este o proiectare a expoziției naționale „Fabricat în Moldova”, desfășurată în fiecare început de an acasă, în Republica Moldova.

Expoziția „Republica Moldova Prezintă” cucerește pentru prima dată piața din Municipiul Iași, România în noiembrie 2016, ulterior pe cea din Ploiești, Brașov, Baia Mare, Cluj- Napoca, unde a avut un mare succes.

Ucraina majorează livrările de cereale către porturile de la Marea Neagră

Elena Balamatiuc
-
0
Ucraina majorează livrările de cereale către porturile de la Marea Neagră

Succesul noului coridor de export al Ucrainei de la Marea Neagră a dus la o majorare semnificativă a numărului de vagoane încărcate cu cereale care se îndreaptă spre porturile din regiunea Odesa, a anunţat Valeri Tkachov, adjunctul directorului departamentului comercial de la Căile Ferate Ucrainene, într-o postare pe Facebook, transmite Reuters, notează agrobiznes.ro.

Săptămâna trecută, numărul de vagoane încărcate cu cereale care se îndreaptă spre porturile din regiunea Odesa a crescut cu peste 26%, la 5.341, de la 4.227, a declarat Tkachov. În săptămâna precedentă creşterea fusese de aproximativ 50%.

Până la 970 de vagoane sunt încărcate zilnic la silozurile din port.

După ce Rusia s-a retras în iulie din înţelegerea care permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur, Ucraina a organizat un „coridor umanitar” pentru a ocoli blocada rusească de facto asupra porturilor sale din Marea Neagră. Guvernul de la Kiev a notificat atunci Organizaţia Maritimă Internaţională asupra stabilirii unei rute temporare de transport maritim, care trece şi prin apele teritoriale ale României.

Ulterior, un oficial din Ministerul Agriculturii din Ucraina a declarat că ruta va fi folosită şi pentru livrările de cereale spre ţări din Africa şi Asia.

Vicepremierul Oleksandr Kubrakov a anunţat joi că 91 nave au exportat 3,3 milioane tone metrice de produse agricole şi metal e de când a devenit operaţional coridorul maritim, în august.

Exporturile Ucrainei de produse agricole au crescut cu 15% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, la 4,8 milioane tone metrice, datorită coridorului maritim, a anunţat recent Asociaţia de afaceri agricole UCAB.

Guvernul de la Kiev se aşteaptă ca recolta de cereale şi seminţe oleaginoase să se situeze la 79 milioane tone în 2023, iar excedentul exportabil în 2023/2024 să fie de aproximativ 50 milioane tone.

USAID: Dezvoltarea sectorului zootehnic și a afacerilor non agricole în zonele rurale, direcții viitoare de dezvoltare

Elena Balamatiuc
-
0
USAID: Dezvoltarea sectorului zootehnic și a afacerilor non agricole în zonele rurale, direcții viitoare de dezvoltare

Vicepremierul Vladimir Bolea a avut o întrevedere la MAIA cu Jeff Bryan, șeful Misiunii USAID în Moldova. Oficialii au discutat prioritățile de asistență ale USAID, concentrându-se asupra dezvoltării sectorului agricol și rural.

Vladimir Bolea a prezentat proiectele cheie care au modernizat agricultura din Moldova, evidențiind impactul pozitiv în producția de vinuri apreciate global. Prin susținerea financiară a USAID, s-a creat infrastructura necesară depozitării fructelor, facilitând astfel gestionarea eficientă a producției.

„Acum toate eforturile sunt îndreaptate spre sprijinirea micilor producători, promovând unități de procesare la scară mică și agropensiuni. Crearea Camerelor Agricole și consolidarea Oficiului Horticulturii sunt pași importanți pentru o agricultură sustenabilă în Moldova”, a menționat Vladimir Bolea

Jeff Bryan a apreciat reformele și orientarea pro-europeană a țării, confirmând sprijinul USAID în dezvoltarea sectoarelor agricole competitive și a democrației. Asistența financiară va continua pentru sectoarele ce generează plus valoare în agricultură.

Proiectele USAID au contribuit la stimularea competitivității în vinificație și agricultură, evidențiind importanța colaborării pentru viitorul durabil al Moldovei.

Direcțiile viitoare includ consolidarea științei agricole și cercetării, modernizarea laboratoarelor pentru a accelera exportul în UE și sprijinirea complexului agroindustrial.

Colaborarea extinsă va include și dezvoltarea sectorului zootehnic și a afacerilor non agricole în zonele rurale, transformându-le în atracții turistice.

Vladimir Bolea și Jeff Bryan au convenit să colaboreze în continuare pentru transformarea agriculturii și asigurarea unui viitor prosper și durabil acestui sector.

Fotovoltaicele iau amploare. Pentru prima dată soarele a fost principala sursă de producţie de energie

Elena Balamatiuc
-
0
Fotovoltaicele iau amploare. Pentru prima dată soarele a fost principala sursă de producţie de energie

În trimestrul III al acestui an principala sursă de producție de energie în Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) a fost cea solară, arată o analiză a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), notează mold-street.com.

Este pentru prima dată când cota energiei solare depăşeşte în decurs de un trimestru pe restul surselor de energie.

Potrivit ANRE, pe parcursul trimestrului III al anului 2023 producerea locală de energie electrică a constituit aproximativ 10,3% din consumul total de curent electric.

Astfel din totalul de 99 milioane kWh energie electrică produsă în perioada iulie-septembrie, 34% a fost generată de instalaţii fotovoltaice, 32,8% – de instalaţii eoliene, 14,1% – a fost produsă în regim de cogenerare, 14,8% – de Nodul Hidroenergetic Costești (care însă a înregistrat o scădere a producţiei din cauza secetei şi debitului redus al Prutului), și aproximativ 4,2% – din biogaz.

Energia electrică produsă din surse regenerabile în trimestrul III este în cuantum de 84,9 milioane kWh, ceea ce constituie circa 9% din consumul final de energie electrică în perioada de referință, mai arată datele ANRE.

Pe tipuri de surse, prevalează energia solară, cu o pondere de 40% –33,6 milioane kWh, după care urmează energia eoliană, cu o pondere de 38% – 32,4 milioane kWh, energia hidro cu o pondere de 17% – 14,8 milioane kWh și biogazul cu o pondere de circa 5% – 4,1 milioane kWh.

În pofida creşterii producţiei de energie din surse regenerabile, sursa de bază în structura procurărilor de curent electric rămâne CTE Moldovenească (Moldgres) din regiunea transnsitreană, care funcţionează pe baza gazului rusesc, cu o pondere de 87% din cantitatea de energie electrică achiziționată pe piața angro.

Sursele locale au asigurat doar 9% din necesarul de energie electrică pentru perioada analizată, alte 4% fiind procurate de pe piața din România. Ponderea energiei regenerabile în structura procurărilor a fost de circa 7%, mai arară datele ANRE.

Tăierile la nuc – forma de coroană Piramida neetajată întreruptă

Irina Pompuș
-
0
Tăierile la nuc – forma de coroană Piramida neetajată întreruptă

Pomii de nuc sunt de talie mare cu înălțimea de 20-25 m și coroana globuloasă. De aceea tăierile corecte de formare contribuie la reducerea taliei pomilor, echilibrarea formei coroanei pentru iluminarea eficientă, intrarea mai timpurie pe rod și sporirea productivității.

Când se fac tăierile la nuc

Chiar dacă unii producători realizează tăierile începând cu luna decembrie, specialiștii recomandă, dacă permite suprafața, să inițiați tăierile la nuc la sfârșitul lunii februarie. Totodată, optim ar fi să le finalizați până la sfârșitul începutul lunii aprilie.

Dacă acest lucru nu este posibil, respectați regulile potrivit cărora tăierile trebuie realizate în perioade în care temperatura aerului nu coboară sub 0 grade Celsius, iar în perioada următoare nu se prevăd înghețuri.

Excepție de la această regulă o face tăierea ramurilor groase, pentru care specialiștii indică luna august. În august, există condiții favorabile pentru restabilirea zonei unde au fost realizate tăierile, iar condițiile nu contribuie la pătrunderea prin răni și dezvoltarea bolilor în timpul sau după tăieri.

Forme de coroană la nuc

Pentru particularitățile de creștere și fructificare a soiurilor moderne, cele mai adecvate sisteme de conducere a pomilor sunt piramida neetajată întreruptă (leader modificat) și vasul ameliorat.

Piramida neetajată întreruptă se deosebește de vasul ameliorat prin numărul mai mare de șarpante, subșarpante și distanțele mai mici între ele. Respectiv este mai mare și numărul ramurilor semischelet, inclusiv de rod.

Acest sistem este potrivit pentru soiurile cu pomii viguroși, precum și pentru alte soiuri cultivate în condiții favorabile (bonitatea solului mai mult de 75), unde pomii cresc abundent.

Particularități constructive a pomilor de nuc conduși după sistemul piramida neetajată întreruptă:

  • trunchi înalt de 1-1,2 m;
  • ax întrerupt cu lungimea de 1,6-1,8 m;
  • 5-6 șarpante distanțate la 30-40 cm;
  • primele 2 șarpante (ramuri de schelet de ordinul I) sunt orientate opus pe direcția rândului (ușurează întreținerea) și pot fi mai aproape decât 30-40 cm;
  • următoarele șarpante sunt amplasate sunt amplasate spiralat în jurul axului;
  • pe fiecare șarpantă bilateral-altern-extern sunt amplasate 4-5 subșarpante, prima la 50-60 cm de la ax, iar următoarele la 30-40 cm între ele;
  • pe șarpante și subșarpante (ramuri de schelet de ordinul II) sunt inserate uniform ramurile semischelet cu ramificări mixte de rod.

În continuare, vă prezentăm o mică descriere a părților compenente ale pomului, pentru a vă fi mai ușor să vă orientați la următoarele recomandări.

Formarea coroanei la nuc se efectuează primăvara începând cu a doua jumătate a lunii februarie și până la jumătatea lunii aprilie.

Tăierile la nuc în anul I

Dacă pomii de nuc plantați au avut înălțimea recomandată de 1,8-2,0 m, primăvara devreme se scurtează la 1,3-1,7 m (trunchiul 1-1,2 m și zona proiectării coroanei de 20-40 cm).

În zona proiectării coroanei se elimină mugurii laterali principali, deoarece din aceștia cresc lăstari cu unghiuri mai mici de 45°, lăsându-se cel terminal. 

Pentru proiectarea șarpantelor se folosesc lăstarii crescuți din mugurii secundari, situați pe același nod, dar mai jos de cei principali. Aceștia formează formează lăstari cu unghiuri largi de inserție.

Când lăstarii ating lungimea de 20 cm se elimină de trunchi. Pentru formarea primelor 2 șarpante, în zona proiectării coroanei se aleg 2 lăstari, orientați opus pe direcția rândului, distanțați la 20-40 cm unul de altul.

Lăstarul terminal vertical se păstrează pentru prelungirea axului. Ceilalți lăstari din zona proiectării coroanei se ciupesc, pentru a le reține creșterea și a păstra suprafața foliară, iar în iulie-august se suprimă la inel.

Dacă pomii de nuc plantați au avut înălțimea de aproximativ 1 m, ei se scurtează la 40 cm de la sol. În primul an cresc 2-3 lăstari, când aceștia ating lungimea de 20-25 cm, la cei laterali se elimină vârful, iar în august aceștia se suprimă la inel.

Din lăstarul terminal se dezvoltă o ramură viguroasă potrivită pentru inițierea formării coroanei în primăvara anului anului următor.

Tăierea la nuc în anul II

Primăvara, șarpantele se scurtează ușor, deasupra unui mugure secundar, la ¼ din lungime în cazul când sânt mai lungi de 1m. 

Ramura de prelungire a axului se scurtează la 60-70 cm, mai sus de baza șarpantei a doua. În intervalul 30-50 de la bază se elimină câțiva muguri principali, pentru obținerea lăstarilor din mugurii secundari cu unghi larg de inserție, necesari pentru proiectarea următoarelor 2 șarpante. 

Pe primele 2 șarpante la 50-60 cm de la ax se alege un lăstar pentru proiectarea primei subșarpante. Pe ax se alege lăstarul de prelungire.

Tăierile la nuc în anul III

Pe ax se definitivează a 3-a și a 4-a șarpantă, amplasate spiralat și distanțate la 30-40 cm.

Mai sus cu 60-70 cm de ultima șarpantă, axul se scurtează, ca și în anul precedent, în intervalul 30-50 cm se elimină mugurii principali, lăsându-se cei secundari.

Pe primele șarpante se elimină ramurile de pe laturile superioare și inferioare. Se scurtează ușor ramurile de prelungire. Subșarpantele se subordonează în creștere în raport cu axul șarpantelor. 

În verde se elimină lăstarii de pe laturile superioare și inferioare ale șarpantelor și subșarpantelor.

Tăierile la nuc în anul IV

Primăvara se scurtează axul la 60-70 cm de la baza ultimei șarpante. Se elimină mugurii principali în intervalul 30-50 cm, pentru proiectarea șarpantei a 5-a și/sau a 6-a.

Se elimină ramurile de pe laturile superioare și inferioare ale șarpantelor. Se echilibrează în creștere șarpantele și se subordonează lor subșarpantele. Dacă este necesar se scurtează ramurile de prelungire prea lungi.

Tăierile la nuc în anul V

Primăvara, deasupra ultimei șarpante, se elimină complet axul și se efectuează alte tăieri de formare a coroanei ca în anii precedenți.

În anii următori prin tăieri de primăvara continuă formarea coroanei, respectând principiile din anii precedenți.

Nucul nu manifestă tendințe pronunțate de supraîncărcare cu fructe și periodicitate de rodire. De aceea nu sunt necesare tăieri riguroase de reglarea încărcăturii cu fructe. Tăierile de fructificare au drept scop realizarea unui raport echilibrat între creșterea vegetativă și de rodire.

Bibliografie selectivă: BABUC V.; PEȘTEANU A.; GUDUMAC E. Conducerea și tăierea pomilor și arbuștilor fructiferi, Chișinău 2015

CCI dă startul Programului de instruire „Academia Exportatorilor”

Elena Balamatiuc
-
0
CCI dă startul Programului de instruire „Academia Exportatorilor”

Începând de astăzi, 9 noiembrie 2023, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) desfășoară ce-a de-a Vll ediție a Programului de instruire „Academia Exportatorilor”.

Acest program include o serie de instruiri tematice referitor la marketingul internațional, strategii de comunicare și promovare, operațiuni import- export, instrumente de finanțare a afacerii și exportului.

În cadrul acestui program de instruiri s-au înscris peste 20 de companii, seminarul este organizat atât în format on-line cât și cu prezența fizică în incinta CCI a RM, în perioada 09- 28 noiembrie 2023.

Obiectivul de bază al programului de instruire este de a oferi participanților cunoștințe noi, necesare în dezvoltarea unei afaceri de succes, orientate spre export, prin sporirea abilitaților teoretice și practice ale personalului implicat în marketing și export.

La creșterea nivelului de competențe și abilități, participanții vor fi instruiți de cei mai cotați formatori în domeniu. La sfârșitul cursului beneficiarii vor obține certificate de participare.

Prezent la eveniment, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a menționat: 

„Prin Academia Exportatorilor, CCI vrea să ajute întreprinderile mici, mijlocii să crească capacitățile de promovare a produselor pe piața internațională, dat fiind faptul că piața Republicii Moldova este una mică, capacitatea pieții la fel și trebuie să găsim alte pieți de desfacere pentru bunurile și serviciile noastre.
Pentru cei începători avem și „Academia Start Up” unde ajutăm antreprenorii să se lanseze și să facă primii pași. Cei circa 25 de participanți ai „Academiei Exportatorului”, lansată astăzi, vor beneficia de sesiuni de informare și consultanță și vor deveni mai bine pregătiți și competitivi pe piața internațională”.

Notă: Anual, în cadrul Centrului de Formare Antreprenorială al CCI a RM, sunt instruiți peste 2 000 de beneficiari, la cursuri precum: EUREM – Manager Energetic European; Traininguri corporative; Operațiuni import-export; etc

ANSA: Un nou proiect internațional lansat oficial în Republica Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
ANSA: Un nou proiect internațional lansat oficial în Republica Moldova

Astăzi, 09 noiembrie 2023, a fost lansat Proiectul „Îmbunătățirea conformității standardelor prin creșterea capacităților naționale de monitorizare a reziduurilor”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO).

Beneficiarii proiectului sunt Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și laboratoarele la care Agenția este fondator, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), precum și producătorii, fermierii, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), medicii veterinari.

Obiectivul general al Proiectului constă în îmbunătățirea gradului de siguranță a consumatorilor prin sporirea capacităților naționale de monitorizare a reziduurilor în hrana animalelor și în produsele de origine animală (pesticide, produse de uz veterinar, contaminanți și substanțe interzise).

Astfel, prin intermediul proiectului, vor fi consolidate capacitățile ANSA și MAIA prin revizuirea cadrului juridic și de reglementare și prin punerea în aplicare a sistemelor de management eficiente.

Totodată, vor fi preluate cele mai bune practici de către laboratoarele naționale de referință prin extinderea capacităților de testare și conformitate.

De asemenea vor fi sensibilizate IMM-urile și operatorii din domeniul alimentar privind aplicarea standardelor și reglementărilor tehnice din lanțurile valorice ale cărnii, păsărilor de curte și produselor din carnea de pasăre.

La eveniment a participat Directorul general al ANSA, Radu Musteața, care consideră binevenită această oportunitate pentru Republica Moldova, pentru producătorii mici și mijlocii, pentru cei care doresc să-și extindă activitatea  pe piața Uniunii Europene și, în primul rând, pentru consumatorii care trebuie să primească un produs alimentar sigur și inofensiv.

Operatorii din domeniul alimentar, prezenți la evenimentul de lansare, au apreciat aceste acțiuni care nu pot aduce decât  plus valoare activităților pe care le dezvoltă. Ulterior,  consideră aceștia, atingând standardele internaționale, cu siguranță vor avea capacitatea să–și exporte produsele și în Uniunea Europeană.

1...221222223...1.988Pagina 222 din 1.988