Sistemul de control în domeniul agroalimentar va fi aliniat la practicile Uniunii Europene

0

Parlamentul a aprobat, astăzi, în prima lectură, proiectul de lege privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar.

Proiectul, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, are scopul de a institui un cadrul normativ în vederea sporirii nivelului de protecție a sănătății umane, a sănătății animalelor, a siguranței alimentelor și furajelor.

Totodată, proiectul propune armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene în domeniul siguranței alimentare, politicilor sanitare și fitosanitare, angajament asumat de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu UE.

Documentul reglementează efectuarea controalelor oficiale vizând animalele, plantele și mărfurile care intră în Republica Moldova din alte țări, în vederea protejării sănătății umane, animale și a plantelor.

De asemenea, proiectul conține un set de norme ce au rolul de a preveni riscurile care ar putea fi generate de organismele modificate genetic sau de produsele fitosanitare.

Prevederile documentului se referă la întreg lanțul agroalimentar, începând de la producere, comercializare până la exportul produseor de origine animală.

Autoritatea responsabilă de organizarea și efectuarea controalelor oficiale în domeniul agroalimentar va fi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Noul Cod funciar – aprobat de Parlament în prima lectură

0

Cetățenii străini, persoane fizice sau juridice, nu vor putea dobândi sau deține dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier. Această prevedere se regăsește în proiectul noului Cod funciar, aprobat astăzi de deputați, în prima lectură.

În cazul în care cetățenii străini dobândesc terenurile menționate prin succesiune, hotărâre de judecată sau ipotecă, aceștia vor fi obligați să le înstrăineze în termen de un an de zile de la dată dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului.

Documentul conține o nouă clasificare a terenurilor cu destinație agricolă, dar și reglementări ce țin de schimbarea modului de folosință a acestora.

Astfel, proprietarii terenurilor cu destinație agricolă vor putea construi pe aceste terenuri depozite, frigidere destinate păstrării produselor agricole, ateliere de reparație și de păstrare a agregatelor agricole, ferme zootehnice, obiecte ale infrastructurii și procesării primare a producției obținute, pensiuni agroturistice etc., fără schimbarea destinației terenurilor.

Acest lucru va putea fi realizat în baza documentației de proiect aprobată, precum și a autorizației de construcție, eliberate de autoritatea administrației publice locale.

O altă prevedere a proiectului vizează interzicerea schimbării destinației terenurilor agricole de calitate superioară și a terenurilor din fondul forestier, rezervații istorico-culturale și naturale, monumentelor istorice și siturilor arheologice, precum și desfășurarea în aceste zone a oricăror activități care contravin destinației acestora.

Proiectul reglementează și modalitățile de consolidare a terenurilor agricole, precum și acțiunilor întreprinse în cazul în care proprietarii nu au perfectat actele de moștenire asupra acestor terenuri și nu le întrețin, acestea fiind lăsate în paragină.

Astfel, dacă terenurile agricole nu se cultivă și nu se întrețin într-o stare fitosanitară corespunzătoare mai mult de doi ani consecutivi, se propune ca autoritatea publică locală să poată administra terenul dat, dispunând arendarea lui, în baza unor condiții bine reglementate.

Totodată, în noul Cod funciar se regăsesc o serie de prevederi preluate din Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar, din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, precum și din alte acte normative din domeniu, care vor fi abrogate la dată intrării în vigoare a noului Cod, adică la expirarea a 12 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

Potrivit autorului inițiativei legislative, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin elaborarea proiectului Codului funciar în redacție nouă s-a urmărit crearea unui cadru normativ de reglementare a relațiilor funciare, adaptat la noile realități.

Proiectul Codului funciar a fost susținut în prima lectură de 58 de deputați. Inițiativa legislativă va fi examinată și în lectura a doua. 

Legumicultor: Am avut pierderi de peste un milion de lei din cauza barierelor la irigare și noul regulament de subvenționare

0

Noua Hotărâre de subvenționare a investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, dar și schimbările ce țin de condițiile de suport și subvenționare a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, cât și accesul fermierilor la irigații, afectează grav activitatea cultivatorilor de legume, legumicultura fiind un sector mai mult decât anevoios în ceea ce ține de perspectivele de dezvoltare în Moldova.

Pe lângă faptul că, costurile actuale pentru irigare duc la cheltuieli prea mari pentru producători, cheltuieli care nu sunt ulterior recuperate în urma vânzării recoltei, există și alte impedimente ce ține de dezvoltarea sectorului, inclusiv ceea ce ține de restabilirea sistemelor de irigare, cât și accesul la acestea.

Citiți aici mai multe despre: Fermieri: La costurile actuale pentru irigare, aceasta nu este avantajoasă economic.

Pe de altă parte, secetele frecvente și crunte nu lasă opțiuni legumicultorilor, atunci când vorbim de necesitatea irigării. Mai problematice decât costul înalt al irigării, însă, sunt barierele legislative care împiedică legumicultorii să investească în restabilirea sistemelor de irigare.

Până la restabilirea sistemelor de irigare – fermierii rămân fără opțiuni de irigare

Victor Cebotari, jurist în cadrul Agromaxx-Grow SRL, ne-a relatat mai multe despre problemele actuale și cum au influențat cele menționate mai sus activitatea cultivatorilor de legume.

Agromaxx-Grow SRL, pe lângă alte culturi, produce pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare legume, doar anul trecut oferind la procesare peste 2500 de tone de tomate.

Pe o parte din terenuri întreprinderea nu are acces la irigare, iar din necesitatea respectării asolamentului, adică necesitatea de a cultiva legume și pe terenurile fără acces la irigare, suportă pierderi anuale de peste un milion de lei.

Întreprinderea a solicitat suportul autorităților pentru a-i oferi posibilitatea de a arenda o parte din sistemul de irigare și a-l restabili astfel încât să poată iriga până la restabilirea sistemelor de irigare de către stat, însă a primit refuz. Mai multe relatăm în continuare.

„Avem terenuri agricole la Saharna, raionul Rezina, Mitoc, raionul Orhei și Șerpeni, raionul Anenii noi. În total, aproximativ 400 de hectare pe care cultivăm diverse culturi, inclusiv legume. Pentru respectarea asolamentului, parcelele pe care sunt cultivate legumele se schimbă, astfel că ne-am dorit să asigurăm accesul la irigare și pentru terenurile de la Saharna.

Am dorit să ne asumăm să reparăm rezervorul, luându-l în arendă, pentru a face posibilă irigarea pe terenurile unde planificăm să cultivăm legume. Înălțimea de la nivelul apei din Nistru este de 164 de metri, costurile pentru ca statul să-și asume o astfel de reparație statul sunt prea mari. Din acest motiv și am solicitat să ne asumăm o parte din costuri pentru a asigura irigarea terenurilor noastre. Voiam să instalăm o pompă mică pentru irigare”, povestește Victor Cebotari.

În satul Saharna, țevile, pompele, până și pereții sistemelor vechi de irigare au fost distruse și vândute, cum s-a întâmplat, de altfel, aproape în toate satele din Moldova unde acestea existau.

*Datele oficiale arată că cea mai mare parte a sistemelor de irigare zac în ruină, iar oficiali spun că pentru revitalizarea și restabilirea sistemelor de irigare necesare pentru irigarea celor 1,6 milioane de hectare de teren, e nevoie de minim 1,2 miliarde de euro (conform prețurilor din anul 2020).

La Saharna, la solicitarea agricultorilor de a evita distrugerea acestora, au fost oferite amenzi simbolice, care nici pe departe nu acoperă costurile reale.

„A fost deschis dosar penal, timp de doi ani de zile acesta a fost analizat, ca, într-un final, să aflăm că dosarul a fost închis prin împăcarea părților, adică Agenția Proprietății Publice „s-a împăcat” cu cei care se făceau vinovați de faptul că au distrus și vândut sistemul de irigare. Deci, niciun rezultat”.

Apelând la autorități pentru suport, acesta spune că s-a întors cu „zero” rezultat.

„Am solicitat suportul autorităților, inclusiv ne-am adresat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, însă am fost refuzați, chiar dacă ar fi fost o conlucrare avantajoasă pentru ambele părți, inclusiv cu beneficii directe pentru bugetul statului. Doar anul trecut, din cauza secetelor și imposibilității de irigare, pe terenurile de la Saharna am înregistrat pierderi de 1,3 milioane de lei. Asta înseamnă și pierderi pentru stat, căruia nu avem pentru ce achita impozite, dar și distrugerea sectorului, în condițiile în care nu putem asigura necesarul de hrană cu produse autohtone”.

Discutând și cu alți legumicultori, aceștia ne-au spus că, atâta timp cât încă nu au fost identificate resurse pentru restabilirea sistemelor de irigare, iar planificarea cât și restabilirea acestora nu este clar cât o să dureze, legea ar trebui să ofere fermierilor flexibilitate în realizarea investițiilor.

Altfel, câțiva ani pierduți în zadar până la realizarea celor propuse de către autorități, ar putea însemna distrugerea sectorului legumicol autohton, practic, cel mai dependent de irigare.

„Atâta timp cât nu există posibilitate de a restabili acum sistemul de irigare, deoarece pentru restabilirea lui totală sunt necesare investiții de milioane de euro, sunt necesare amendamente care să ne ofere posibilitatea să îmbunătățim pe moment situația. Noi am încercat să creăm o asociație, dar nu este posibil inclusiv din cauza faptului că nu există bani pentru restabilirea totală a sistemului”.

Potrivit fermierilor cu care am discutat, procesele birocratice pentru obținerea accesului la irigare pot dura până la 4 ani.

Datele oficiale arată că, în Moldova funcționează doar 38 de sisteme centralizate de irigare, dintre care 10 au fost construite pe bani americani.

Sistemele de GPS – excluse din regulamentul de subvenționare pentru legumicultori

Noile modificări aduse în Hotărârea Nr. 491 din 12-07-2023 cu privire la subvenționarea investițiilor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural au afectat și investițiile făcute de legumicultori anul trecut.

Astfel, spre exemplu, echipamentele pentru agricultura de precizie (sisteme de navigare, ghidare automată, la automatizarea controlului mașinii și utilajului agricol (GPS)) sunt disponibile pentru subvenționare doar pentru proprietari de vii și livezi, iar investițiile făcute anul trecut de legumicultori nu mai pot fi subvenționate.

„Anul trecut, am achiziționat un sistem GPS, acesta ne este foarte util pentru instalarea exactă a sistemului de irigare prin picurare pe terenurile din celelalte două sate, unde avem acces la irigare. Am achitat prima tranșă, iar în momentul în care am dorit să depunem dosarul pentru subvenționare, nu mai eram eligibili, din cauza noilor modificări. Rațional ar fi fost, să fie eligibile pentru subvenționare tehnica și utilajul achiziționat până la intrarea în vigoare a Hotărârii, deoarece noi nu am fost preîntâmpinați de acest lucru, iar investițiile deja au fost făcute”, adaugă Victor Cebotari.

În total, pe lângă pierderile din anul trecut, întreprinderea a mai înregistrat pierderi de aproximativ două milioane de lei, din cauza scăderii drastice a prețurilor în urma conflictului din Ucraina.

„Planificam, cu ajutorul subvențiilor, să acoperim cel puțin investițiile necesare pentru dezvoltare, însă suntem total dezamăgiți. Dacă am fi știut că vor fi aceste modificări, planificăm altfel investițiile. Iar în cazul sistemelor de irigare, în general, rămânem fără soluții”, a conchis Victor Cebotari.

Germania va investi 5 mln de euro în proiecte de eficiență energetică în Republica Moldova

0

Guvernul Germaniei, prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova) va investi în următorii trei ani 5 milioane de euro în proiecte de eficiență energetică și fortificarea capacităților Ministerului Energiei și Agenției pentru Eficiență Energetică, care va fi reorganizată în Centrul Național de Energie Durabilă.

„Republica Moldova are nevoie de suport în procesul de tranziție energetică și decarbonizare, mai ales în ceea ce privește reducerea semnificativă a costurilor energiei pentru cetățeni și business, în contextul în care circa 50% din energia consumată în țara noastră revine întreținerii clădirilor. Este un drum lung, dar pe care trebuie să-l parcurgem, iar GIZ ne va ajuta să accelerăm viteza de realizare a agendei de decarbonizare”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ambasadoarea Germaniei în R. Moldova, Margret Maria Uebber, a subliniat că de-a lungul anilor, GIZ a implementat mai multe proiecte pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice, precum în școli, grădinițe, spitale.

„Securitatea energetică a devenit o problemă importantă pentru Moldova. Nu numai că Guvernul a reușit cu succes să pună capăt dependenței de gazul rusesc, dar s-a angajat pe calea de a pune capăt dependenței de o singură sursă și de a-și diversifica sursele de energie. În acest context, energiile regenerabile și eficiența energetică joacă un rol major”, a adăugat ambasadoarea Germaniei.

Prin intermediul proiectului, Germania va acorda suport inclusiv pentru dezvoltarea Fondului rezidențial pentru eficiență energetică gestionat de Centrul Național de Energie Durabilă și care va oferi subvenții pentru proprietarii de case individuale și apartamente.

Elveția oferă două mln de dolari pentru sprijinul producătorilor agricoli din Moldova

0

Elveția oferă două milioane de dolari SUA pentru proiectul „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice și energetice”, implementat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Proiectul lansat în 2022 este finanțat prin intermediul Fondului ONU „Parteneriatul pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă Moldova 2030” cu alte două milioane de dolari de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA).

Datorită finanțării elvețiene, 45 de femei producătoare agricole din șase raioane ale Republicii Moldova – Hîncești, Ungheni, Telenești, Sîngerei, Șoldănești și Briceni – vor beneficia de granturi oferite prin intermediul PNUD pentru tranziția la surse regenerabile de energie și utilizarea tehnologiilor eficiente energetic.

Totodată, suportul financiar acordat de Elveția prin intermediul FAO va avea un impact semnificativ în creșterea până la 12.000 a numărului de beneficiari care primesc inputuri agricole, ceea ce înseamnă că încă 5.000 de producători agricoli la scară mică vor fi ajutați, acordându-se o atenție deosebită tinerilor și gospodăriilor conduse de femei.

Parlamentul a adoptat un nou pachet de reducere a birocrației în domeniul fiscal și vamal

0

Parlamentul a votat în lectura a doua un nou pachet de reducere a birocrației în domeniul fiscal și vamal. Este vorba despre al doilea pachet de legi care prevede facilitarea activității mediului de afaceri, prin excluderea barierelor administrative existente în cadrul normativ.

Una dintre acțiunile propuse în domeniul fiscal vizează posibilitatea de deducere a TVA în baza bonurilor fiscale pentru achiziția de bunuri și servicii achitate prin intermediul cardului de plată de afaceri.

Valoarea achizițiilor în fiecare bon nu va depăși 2000 de lei, iar pentru o perioadă fiscală va fi de maximum 10000 de lei.

Totodată, va fi majorată limita sumei care nu este considerată restanță fiscală. Sumele de până la 500 de lei nu se vor considera restanțe față de bugetul național. În prezent, limita este de 100 de lei.

O altă prevedere a pachetului II de reducere a birocrației din domeniul afacerilor este anularea ținerii registrului mașinii de casă și control, acțiune care va economisi antreprenorilor, potrivit estimărilor, cel puțin 5 mln de ore de lucru anual.

Legislația fiscală va mai prevedea digitalizarea raporturilor cu organele fiscale. Pentru interacțiunea cu Serviciul Fiscal de Stat urmează a fi utilizate documentele electronice și comunicarea la distanță, fiind eliminată obligația de a aplica doar semnătura olografă sau de a prezenta unele documente doar pe suport de hârtie.

Autorii proiectului mai propun revizuirea procedurii de aplicare a scutirii TVA aferente reimportului în cazul e-comerțului, conform bunelor practici europene.

De asemenea, va fi eliminată bariera prevăzută în cazul examinării contestațiilor în cadrul Consiliului de soluționare a disputelor, prin modificarea sumei obligațiilor vamale.

Aceasta va fi diminuată considerabil și va constitui 250000 pentru persoanele juridice și 125000 pentru persoanele fizice.

În același timp, Consiliul de soluționare a disputelor va fi format din cel puțin 50 % reprezentanți ai asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță în domeniul vamal.

O altă noutate a proiectului este includerea benzinei și motorinei în lista produselor admise pentru regimul vamal de antrepozit.

Acest lucru va facilita operațiunile de import-export, stocare, încărcare și descărcare a produselor petroliere și gaz lichefiat. Va fi exclus și dreptul organului vamal de a accepta garanții bancare doar de la o bancă agreată, fiind acceptate garanțiile emise de orice bancă licențiată din țară. 

O altă acțiune vizează simplificarea procesului de declarare a bunurilor introduse și scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poștale. Astfel, va fi exclusă obligația de a depune o declarație vamală în detaliu și prezentarea unei declarații vamale simplificate.

Potrivit estimărilor autorităților, pachetul legislativ propus va permite mediului de afaceri să economisească cel puțin 500 de milioane de lei anual, ceea ce constituie circa 0,2 % din PIB.

Inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal și Codului vamal a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în comun cu Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, cu susținerea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și GIZ Moldova.

VIDEO. Soiuri și recomandări la producerea prunelor pentru piața europeană

0

Prunul este una dintre culturile cele mai importante pentru pomicultorii autohtoni, iar îmbunătățirea tehnologiei de producere și diversificarea sortimentului sunt unele dintre aspectele cheie ce trebuie ajustate pentru creșterea exporturilor și obținerea prețurilor mai bune la comercializare, deoarece:

  • Prunele ocupă locul doi în topul celor mai exportate fructe din Moldova
  • Moldova este în topul 10 al exportatorilor din lume după volumul de prune proaspete exportat.
  • Suprafața plantațiilor de prun în Moldova sunt de circa 19 mii de hectare.
  • Recolta medie anuală de prune este de circa 80 de mii de tone.

Vezi și Republica Moldova a exportat un volum record de prune în luna septembrie.

Totuși, prunele din Moldova sunt comercializate la prețuri mai reduse comparativ cu media de pe piață, iar următorul video realizate cu suportul USAID PCRR vine cu câteva recomandări pentru obținerea fructelor calitative și extinderea sortimentului.

Dezinfecția solului în solar cu sulfat de cupru toamna

0

Sulfatul de cupru (CuSO4) este întrebuințat ca mijloc eficient de combatere a bolilor, în special a infecțiilor fungice ale plantelor. În România, sulfatul de cupru este omologat pentru utilizare în agricultură ca și îngrășământ sau pentru prepararea altor produse, de exemplu Zeamă Bordeleză.

În general, stropirile cu fungicide ce conțin cupru au atât acțiune preventivă, cât și protectoare. Odată însă ce organismul patogen intră în plantă, fungicidele care conțin cupru, nu-l pot elimina. În acest caz, cuprul are rolul de a împiedica sporularea din interiorul plantei.

În mare parte, sulfatul de cupru sau piatra vânătă se folosește la stropirea legumelor, pomilor, viței de vie pentru controlul manei, utilizându-se de obicei concentrații de 0,75-1% sulfat de cupru și 0,5-0,75% var nestins sau 1-1,5% var stins pasta pentru prepararea Zemei Bordeleze.

Sulfatul de cupru utilizat pentru dezinfecția solului se consideră a fi una dintre cele mai ieftine și sigure metode la îndemâna legumicultorilor, în condițiile în care Zeama Bordeleză este unul dintre produsele admise inclusiv pentru utilizare în agricultura ecologică (verificați inscripțiile de pe ambalaj).

Din start, însă, ar trebui să menționăm că nici să exagerăm cu stropiri excesive atât ale solului, cât și ale plantelor cu produse ce conțin cupru nu trebuie.

Acumularea cuprului în sol modifică treptat compoziția solului, ducând la cloroză în plante. Produsele obținute conțin mai puține proteine ​​- ca urmare, calitatea se pierde. Plantele pierd vigoarea și nu produc o recoltă bogată.

În agricultura ecologică, de exemplu, există reglementări care nu permit utilizarea anuală a mai mult de 6 kg cupru substanță activă per hectar.

Sulfatul de cupru se caracterizează printr-o aciditate crescută. Acest factor trebuie luat în considerare la pregătirea solului pentru plantarea, de exemplu, a plantelor decorative, care nu tolerează un mediu acid – bujori, păducel.

Caracteristicile sulfatului de cupru sunt de așa natură, încât poate sărăci sau îmbogăți solul. Doar utilizarea corectă a tratamentului, precauțiile și respectarea proporțiilor în prepararea soluției de lucru vor aduce beneficii.

Dezinfecția de toamnă a solului este foarte utilă pentru solurile de turbă cu deficit de cupru, iar pentru cernoziomuri, sulfatul de cupru este recomandat să fie folosit mai rar. În mod tradițional, este folosit pentru dezinfectarea serei și solarului.

Eliminarea din sol a sporilor dăunători ne poate proteja de multe probleme, de aceea, pe lângă alte tipuri de dezinfecție (dezinfecția termică, cu flacără deschisă), nu ar trebui să neglijați nici această metodă. Acesta asigură o dezinfecție la suprafața solului.

Pregătirea pentru utilizare

Sulfatul de cupru se întrebuințează ca bază pentru amestecurile Bordeaux (Zeamă Bordeleză) și soluțiii burgunde). Le puteți procura gata preparate pentru tratament, dar unii încă decid să le prepare de sine stătător.

Prepararea amestecului Bordeaux. Pentru a prepara fungicidul, veți avea nevoie de:

  • sulfat de cupru;
  • var;
  • apă;
  • recipiente pentru diluarea componentelor și amestecarea lor.

Pentru a prepara soluția de Zeamă Bordeleză se iau 100-150 de grame de sulfat de cupru bine mărunțit (pentru a obține 1-1,5% a soluției de lucru), se pun într-un vas din plastic și se dizolvă bine în 5 litri de apă.

Separat, în alt vas din plastic, se pun 110-120 de grame de var stins în 5 litri de apă (dacă aveți var obișnuit, nestins, bulgări, fărâmițați cantitatea necesară și adăugați 5 litri de apă).

După care, turnăm câte puțin sulfat de cupru în soluția de var, amestecând permanent soluțiaCondiția obligatorie este ca reacția să aibă loc în mediul bazic – adică turnăm sulfatul de cupru în var. Altfel, se formează un precipitat.

Nu folosiți ustensile metalice pentru a evita o reacție chimică! Recipientul trebuie să fie din plastic sau sticlă!

Tratarea solului cu sulfat de cupru

Acest produs este popular la noi și e folosit deja de mulți ani, datorită faptului că e unul dintre cele mai ieftine. Principalele lucrări de dezinfecție a solului se vor face după recoltare, la sfârșitul lunii octombrie.

Pregătirea parcelelor din toamnă este cheia pentru iernarea de succes și pentru răsaduri sănătoase primăvara. Efectuați dezinfecția pe vreme calmă, fără vânt, la temperaturi de la 5°C la 20°C.

Cu acesta pot fi prelucrate și suprafețele serei sau solarului pentru o dezinfecție locală.

Înainte de a începe lucrul, solul este mai întâi pregătit pentru dezinfecție, acest lucru necesită:

  • îndepărtarea resturilor vegetale și frunzelor căzute de pe suprafața parcelei;
  • afânarea parcelei, nivelarea și aerarea solului prin afânare;
  • îndepărtarea rădăcinilor și buruienilor.

Există două moduri de a aplica soluția pe sol:

  1. să pulverizați preparatul;
  2. să stropiți din abundență solul afânat.
    Ieftin și des folosit, sulfatul de cupru este popular. Dar, fiind o substanță moderat toxică, necesită precauții în utilizare.

Dozarea sulfatului de cupru sau a preparatelor care îl conțin trebuie făcută conform instrucțiunilor. Regularitatea aplicării depinde de caracteristicile solului și de alte metode de dezinfectare utilizate. Încălcările pot afecta negativ starea solului, sănătatea plantelor și pot provoca prejudicii sănătății oamenilor.

Dacă soluția ajunge pe piele, se recomandă clătirea cu apă cât mai repede posibil, pentru a evita consecințele neplăcute.

18 companii vor primi granturi de până la 600 de mii de lei pentru dezvoltarea afacerii

0

18 companii noi au fost aprobate de ODA pentru finanțare nerambursabilă între 250 mii lei și 600 mii lei pentru a investi în inițierea, dezvoltarea, modernizarea și internaționalizarea afacerilor.

Granturile sunt acordate prin intermediul instrumentelor de suport antreprenorial ODA:

  • Programul de transformare digitală a IMM;
  • Programul de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+2”;
  • Programul de creștere a competitivității la export și internaționalizarea ÎMM.

Suma totală a finanțării constituie circa 4,7 milioane lei, resurse acordate din bugetul de stat sau alocate de Uniunea Europeană și Banca Mondială.

Din numărul total de noi beneficiari, 5 activează în mediul rural, iar 12 își desfășoară activitatea în mediul urban. Dintre aceștia, 6 afaceri sunt gestionate de tineri și 5 de femei.