Cotaţiile la grâu şi porumb au crescut luni la Bursa de cereale de la Chicago, după cele mai recente atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene, inclusiv primele atacuri asupra unor depozite de cereale de la Dunăre, transmite Reuters, scrie agrobiznes.ro.
Traderii erau deja îngrijoraţi că luptele ar putea pune în pericol livrările de cereale prin Marea Neagră, în condiţiile în care au dispărut speranţele pentru o reluare rapidă a coridorului maritim pentru exporturile ucrainene de cereale, care s-au încheiat săptămâna trecută.
Noutatea o constituie distrugerea de către Rusia a unor depozite de cereale ucrainene amplasate în apropiere de porturile de la Dunăre, în urma unui atac cu drone care a avut loc luni, atac care a crescut ameninţările la adresa exporturilor de cereale ucrainene către Uniunea Europeană via căi terestre şi fluviale.
„Ultima dată a fost pentru prima dată de la debutul războiului când Moscova a atacat terminalele de la Dunăre”, a declarat analistul Andrey Sizov.
„În opinia noastră, acesta este un eveniment mai important decât atacurile asupra portului Odesa, care erau de aşteptat. În prezent, Dunărea este cea mai importantă rută de export pentru cerealele ucrainene”, a adăugat Sizov.
În jurul orei 9:51 GMT, cel mai tranzacţionat contract pe grâu de la Chicago Board of Trade era în creştere cu 5,7%, până la 7,37 dolari per bushel, în timp ce la bursa europeană Euronext cotaţiile la grâu au crescut cu 5,8%. În paralel, cotaţiile la porumb au crescut cu 4,6% până la 5,61 dolari per bushel iar la soia boabe au crescut cu 1,3% până la 14,20 dolari per bushel.
„Evoluţiile geopolitice susţin preţurile astăzi, cu atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene şi semnalele că războiul din Ucraina se intensifică. Săptămâna trecută piaţa a fost iniţial destul de calmă după încheierea acordului privind coridorul maritim, atenţia fiind îndreptată spre livrările mari din Rusia şi exporturile ucrainene via UE.
Însă atacurile repetate asupra porturilor ucrainene sunt ceva ce piaţa nu apreciază. Există îngrijorarea că războiul din Ucraina ar putea să intre într-o nouă fază, cu posibilitatea mai multor atacuri asupra porturilor şi shipping-ului din ambele părţi”, spune Matt Ammermann, manager de risc la StoneX.
Un alt element care susţine preţurile la cereale este vremea secetoasă din SUA, care ar putea crea un stres suplimentar pentru culturile de cereale din zona de câmpie a SUA.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a anunțat un nou Cod galben de caniculă, care va atinge valori termice de circa 40 grade Celsius.
Potrivit meteorologilor, pe 24-25 iulie, temperatura aerului va fi de +33..+35°C, iar în jumătatea de sud pe 25.07 între +36..+38°C.
Meteorologii au anunțat până la 27 iulie Cod galben de pericol de incendiu.
Potrivit meteorologilor, în perioada 24-27 iulie, pe arii extinse, se prevede pericol excepțional de incendiu (clasa V) cu caracter natural.
„În condiții de umiditate redusă, vânt și temperaturi ridicate, orice sursă de aprindere scăpată de sub control poate provoca incendii de proporții”, explică SHS.
În context, SHS vine cu următoarele recomandări: evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11.00-18.00; purtaţi pălării de soare, haine lejere şi largi, din fibre naturale, de culori deschise; pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă; beţi zilnic între 1,5-2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete.
Regulamentul privind acordarea plăților directe în sectorul zootehnic din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial.
În premieră, în anul curent, se vor acorda plăți per kilogram de producție animalieră obținută și comercializată. Această formă de subvenționare a fost concepută pentru a stimula fermierii să majoreze volumele de producție, să efectueze o selecție mai riguroasă a animalelor, eliminându-le din șeptel pe cele neproductive.
Pentru a beneficia de plăți directe per kilogramul de produs, fermierul trebuie să dețină animale din speciile bovine, ovine, caprine, porcine, păsări, iepuri și pești.
Totodată, vor continua să fie acordate plăți directe per cap de animal deținătorilor de bovine, ovine, caprine, cabaline.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, din bugetul de stat vor fi alocate circa 150 de milioane de lei (7,5 mln de euro) pentru fermele de bovine, dintre care 120 mln de lei vor fi direcționați pentru plățile per kilogramul de lapte și 30 mln de lei pentru plățile per cap de animal.
Alte circa 27 mln vor constitui plățile per cap de animal pentru fermele de ovine și caprine.
Conform statisticilor, în anul trecut, au fost alocate plăți directe pentru peste 17 mii de capete de vaci, pentru 26 de mii de capete de oi și 14 mii de capete de capre.
Umerii verzi la tomate este un fenomen destul de frecvent întâlnit la cultivarea acestei culturi, care poate avea mai multe cauze ale apariției. Pe lângă aspectul mai puțin atractiv, umerii verzi afectează gustul fructelor de tomate.
În primul rând, trebuie să specificăm faptul că problema poate fi evitată inclusiv optând pentru hibrizi care nu formează acești umeri verzi.
Gama acestora este destul de variată, astfel că la sigur veți găsi hibridul potrivit. Atunci când alegeți o varietate de tomate, trebuie să studiați cu atenție caracteristicile morfologice ale acesteia.
Dacă colectați și recoltați singur semințe de roșii dintr-un anumit soi timp de câțiva ani la rând, atunci după câteva generații soiul poate să degradeze, iar îngălbenirea sau înverzirea umerilor devine din ce în ce mai proeminentă.
În continuare, haideți să analizăm care sunt cele mai frecvente cauze ale apariției umerilor verzi, galbeni, frecvent cu o pulpă densă, fibroasă, fără gust în interior. Motivul acestui fenomen nu este unul singur, de aceea, va trebui să oferiți atenție sporită culturii pentru a determina exact cauza și să întreprindeți măsurile necesare.
Cauzele formării umerilor verzi la tomate
Una dintre cele mai frecvente cauze este supraîncălzirea roșiilor, expunerea directă a fructelor de tomate la lumina directă a soarelui. Desigur, cea mai eficientă metodă este instalarea plasei de umbrire. În acest mod, tomatele vor fi protejate de razele directe, se vor dezvolta normal.
O altă opțiune, care nu ar presupune cheltuieli adiționale, cum ar fi în cazul plasei de umbrire, este să normați corect frunzele de tomate. Rărirea excesivă a acestora duce la faptul, că fructele rămân neprotejate. Razele soarelui, care cad pe fructele necoapte, perturbă procesele adecvate de dezvoltare și colorare. Acest lucru are ca rezultat formarea petelor pe fructe.
În ciuda faptului că operațiunea de înlăturare a frunzelor este una importantă, nu ar trebui să uităm de faptul că frunzele sunt bucătăria plantei, producând hrana necesară, astfel mereu trebuie să ne orientăm ca foliajul să fie adecvat stării plantelor și sănătos.
Prin urmare, frunzele inferioare pot fi îndepărtate după formarea celei de-a doua tulpini florale. Frunzele superioare nu se îndepărtează. Puteți îndepărta copileții sau să ciupiți punctul de creștere, când fructificarea se finalizează. Detalii despre copilitul lăstarilor de tomate găsiți pe acest link.
Un alt motiv al formării umerilor verzi poate fi lipsa de potasiu din plante. Lipsa potasiului afectează procesul de coacere a fructelor, și anume sinteza pigmentului licopen, care este responsabil pentru culoarea roșie. Dacă nu va fi suficient potasiu în plantă, nu se va forma licopen, respectiv, tomatele nu se vor înroși.
Simptomele insuficienței de potasiu sunt vizibile și pe frunze. Frunzele bătrâne se îngălbenesc, ulterior necrozează, începând de la margini. În cazul carenței severe, se îngălbenesc și zonele dintre nervațiuni. În zona clorotică se dezvoltă puncte albicioase, necrotice:
Deficitul de potasiu este ușor de recuperat. Este suficient să oferiți plantelor îngrășăminte cu acest element. În condiții de suprafețe mici, poate fi vorba de sulfat de potasiu sau infuzie de cenușă. Modul în care se diluează și se aplică sulfatul de potasiu este indicat pe ambalajul produselor.
Soluția de cenușă se prepară astfel: 10 litri de apă se amestecă cu un pahar de cenușă. Se agită bine și se lasă timp de douăsprezece ore. Apoi, turnați câte un litru lângă rădăcina fiecărei plante.
Dar se întâmplă ca planta să nu poată absorbi potasiul din sol. Acest lucru se poate datora unui dezechilibru între suplimentele de potasiu și calciu. Aceste două elemente sunt concurente, iar excesul de calciu împiedică asimilarea potasiului.
Ele folosesc aceleași căi pentru a intra în plantă. Dar potasiul este un element puțin mobil, de aceea calciul se ridică în plantă mai repede și mai mult. Așa apare dezechilibrul.
Monitorizați pH-ul solului. Acesta afectează echilibrul microelementelor și blochează absorbția lor. Toamna este necesar de neutralizat solurile prea acide cu var sau dolomită. Preventiv, puteți fertiliza foliar plantele cu potasiu.
De asemenea, potasiul poate fi furnizat prost plantei din cauza lipsei de apă sau, dimpotrivă, din cauza surplusului de apă. Încălcarea regimului de temperatură (sub +15˚С și peste +27 ˚С) sau schimbările bruște ale temperaturilor de noapte și de zi pot fi, de asemenea, motive pentru absorbția slabă a nutrienților de către plante.
Și un alt motiv pentru apariția umerilor galbeni la tomate este excesul de calciu, care afectează gustul fructelor de tomate. Aplicând fertilizările conform tehnologiei, puteți să mențineți echilibrul.
ICCC „Selecția” a finalizat de curând recoltarea grâului de toamnă, iar rezultatele prealabile înregistrate în urma experiențelor de câmp de lungă durată arată modul în care evoluează nivelul de productivitate în funcție de tehnologiile aplicate.
În experiențele de câmp de lungă durată pe asolamente și culturi permanente, grâul de toamnă a fost amplasat după o serie de premergători cu termen timpuriu de recoltare, așa ca: borceag de primăvară și de toamnă, lucernă, lucernă în amestec cu raigras în anul trei de viață după prima coasă, mazăre pentru boabe, ogor negru și altele, după porumb la siloz și după porumb la boabe cu aplicarea sistemului No-till de lucrare a solului.
Astfel, la amplasarea grâului de toamnă după premergători timpurii, cel mai înalt nivel de productivitate, de 5,8-6,3 tone/hectar, pentru soiul „Numitor” a fost obținut după borceag de primăvară, mazăre la boabe și ogor negru.
În același timp, după lucernă și lucernă în amestec cu raigras în anul trei de viață după prima coasă, recolta a scăzut până la 4,9-5,5 tone/ha, din cauza pătulirii.
Sporul de producție la soiul „Numitor” față de „Vestitor”, testate în condiții similare, a constituit de la 0,5-1,3 tone/ha. La cultivarea fără fertilizare, productivitatea a fost de 4,5 tone/ha la ambele soiuri de grâu de toamnă.
Producția grâului de toamnă după porumb la siloz a variat de la 4,5-6,7 tone/ha, iar diferențele dintre cele două soiuri au fost de numai 0,1-0,5 tone/ha comparativ cu amplasarea lor după premergători cu termen de recoltare timpurie.
Cel mai mic nivel de producție a fost obținut pe fond absolut nefertilizat și a constituit 4,5 tone/ha pentru ambele soiuri.
Producția grâului de toamnă de soiul „Vestitor” amplasat după porumb la boabe cu aplicarea sistemului No-till de lucrare a solului a variat de la 4,3 până la 5,1 tone/ha.
Cel mai înalt nivel de producție a fost obținut în asolamentul cu lucernă în anul trei de viață după prima coasă – 5,31 tone/ha, iar cel mai mic – pe fond nefertilizat – 4,3 tone/ha.
La amplasarea grâului de toamnă după porumb la boabe în asolament cu lucernă în amestec cu raigras în anul trei de viață după prima coasă și după borceag de toamnă, producția grâului de toamnă s-a redus până la 4,6-4,7 tone/ha, din cauza pătulirii.
În experiența pe agricultura ecologică, grâul de toamnă de soiul „Numitor” a fost amplasat în asolament cu și fără amestec de ierburi anuale și perene.
Cel mai înalt nivel de producție a fost obținut pe fondul postacțiune a gunoiului de grajd compostat la amplasarea grâului de toamnă după borceag de primăvară – de la 5,8 până la 6 tone/ha.
Producția a scăzut până la 4,7-4,9 tone/h la amplasarea grâului de toamnă după amestec de lucernă cu raigras în anul trei de viață după prima coasă.
Folosirea suplimentară a îngrășămintelor minerale, în special a azotului, nu a contribuit la majorarea, ci la reducerea nivelului de producție. În lipsa fertilizării solului, cel mai înalt nivel de producție a fost obținut la amplasarea grâului de toamnă după lucernă în amestec cu raigras, iar cel mai mic – după borceag de primăvară.
Se remarcă un nivel înalt de producție al grâului de toamnă în cultură permanentă pe fond fertilizat timp de 58 de ani pe același loc, unde recolta a constituit 5,2-5,7 tone/ha. În lipsa fertilizării, producția în cultură permanentă a grâului de toamnă a fost de 2,7 tone/ha.
În experiența pe irigare, grâul de toamnă de soiul „Numitor” a asigurat cel mai înalt nivel de producție, din contul postacțiunii gunoiului de grajd compostat în asolament cu ierburi perene – lucernă în amestec cu raigras, producția constituind 6,7-6,9 tone/ha la aplicarea unei udări cu norma de 400 metri cubi la hectar.
În schimb, folosirea suplimentară a îngrășămintelor minerale a contribuit la reducerea cu 0,2-0,3 tone/ha a nivelului de producție.
Folosirea a două udări în perioada de vegetație nu a dus la majorarea nivelului de producție. În lipsa irigării pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd compostat în asolament cu ierburi perene, producția grâului de toamnă a constituit 6,3-6,4 tone/ha. Astfel, folosirea irigării în asolament cu ierburi perene și gunoi de grajd compostat nu este rațională.
În experiența de lungă durată cu studierea diferitor sisteme de fertilizare în asolament, cel mai înalt nivel de producție pentru soiul „Numitor” a fost obținut pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd compostat în asolament – 5,8-6 tone/ha.
Folosirea suplimentară a îngrășămintelor minerale, în special a dozelor majore de îngrășăminte minerale, contribuie la reducerea considerabilă a nivelului de producție.
Rezultate analogice au fost obținute în experiența polifactorială cu studierea acțiunii și interacțiunii diferitor rotații de culturi, sisteme de lucrare și fertilizare a solului în lipsa mijloacelor chimice de combatere a bolilor, dăunătorilor și buruienilor.
Diferența se manifestă doar la amplasarea grâului de toamnă de soiul „Meleag” după diferiți premergători în asolament. Folosirea suplimentară a îngrășămintelor organice în postacțiune și minerale nu este eficientă în asolamentul cu ierburi perene, dar crește considerabil în asolamentul fără ierburi perene.
La amplasarea grâului de toamnă după mazăre pentru boabe, cel mai înalt nivel de producție a fost obținut pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd și a folosirii suplimentare a îngrășămintelor minerale – 5,7-5,8 tone/ha.
În lipsa folosirii suplimentare a îngrășămintelor minerale pe fondul postacțiunii gunoiului de grajd, nivelul de producție a constituit 4,5-5,2 tone/ha, indiferent de tehnologia de lucrare a solului.
Nivelul de producție la cultura grâului de toamnă este mai mare în 2023 față de ultimii doi ani, fapt care ne bucură, dar ne întristează prețurile, care sunt mult mai mici decât prețul de cost.
Ploșnița marmorată asiatică (Halyomorpha halys; sinonime: Halyomorpha mista, Pentatoma halys)este un dăunator originar din Asia (China, Japonia, Coreea şi Taiwan), având o răspândire rapidă în SUA între anii 1998-2001, în Europa fiind pentru prima dată semnalată în Liechtenstein și Elveția între anii 2004-2007, iar în Italia a fost pentru prima dată semnalată oficial în 2012 devenind rapid dăunătoul nr.1 în plantațiile horticole, provocând fermierilor din nordul țării deja în 2019 daune estimate la circa 588 mil. euro.
În acest articol realizat de către specialistul USAID PCRR Oleg Calestru relatăm mai multe informații despre ploșnița marmorată asiatică Halyomorpha halys.
Pentru spațiul est-european Halyomorpha halys este un dăunător relativ nou, fiind oficial semnalată în România în anul 2015, iar în Republica Moldova a atras atenția specialiștilor în anul 2019, fiind semnalată într-un număr neânsemnat la diferite culturi agricole și menționată oficial în Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ştiinţele vieţii. Nr. 3(339)2019 – Registrul național al celor mai periculoase specii de insecte din fauna Republicii Moldova, cu înregistrarea oficială în lista insectelor prezente în RM, a Organizației Europene și Mediteraniene a Protecției Plantelor (EPPO) din care Republica Moldova face parte.
Statutul fitosanitar al dăunătorului în Republica Moldova: organism dăunător, menționat în lista EPPO ca fiind prezent în Republica Moldova, nereglementat (absent din lista „Organisme dăunătoare, plante, produse vegetale și alte obiecte a căror introducere și răspândire în Republica Moldova este interzisă” conform HG Nr.356 din 31.05.2012).
Daune
Condițiile climatice din ultimele veri, cu temperaturi caniculare și secetoase, au favorizat înmulțirea intensă a ploșniței, care poate fi văzută pe diferite plante de cultură și spontane.
Este o specie polifagă, care dăunează mai multor culturi agricole: pomi fructiferi, arbuști fructiferi, căpșuni, legume, viță de vie, plante ornamentale.
Deasemena este foarte deranjantă, întrucât pătrunde în locuințele oamenilor cu ușurință atunci cînd geamurile și ușile sunt deschise (case, apartamente, depozite, șoproane, etc.), iar în momentul când se simt amenințate, ploșnițele adulte elimină un lichid urât mirositor (specific).
Adulții, cât și larvele se hrănesc cu ajutorul unui aparat bucal de tip înțepat și supt, cu care în timpul hranei injectează saliva cu un miros specific, astfel, o mare parte dintre organele verzi ale plantelor atacate capătă gust-aromă de ploșniță care sunt imposibil de consumat dar și provoacă reacții chimice care depreciază parametrii de calitate ai fructelor (ex. Brix).
Fructele atacate se deformează și/sau se dezvoltă slab, apar pete și puncte de culoare brună sau negricioasă, astfel devenind necomerciale (Fig.2 și Fig.3). Deasemenea, dăunătorul poate transmite de la o plantă la alta diverși agenți patogeni (drojdii, bacterii, fitoplasmoze, ciuperci).
Fig. 3. Atacul Ploșniței Marmorate Asiatice la mur (stînga) și tomate (dreapta). FOTO: biochemtech.eu
Biologia și apartenența speciei
În condițiile țării noastre poate dezvolta 3-4 generații pe an. În funcție de temperatură (sunt necesare temperaturi de peste 14°C), o generație a dăunătorului se poate dezvolta în 30-40 de zile.
Iernează adultul în crăpăturile scoarței pomilor, sub stratul de frunze de la suprafața solului și în locuințele oamenilor (case, apartamente), sau alte încăperi (șoproane, beciuri, magazii, etc).
Acest grup de insecte, face parte din subordinul Heteroptera, care cuprinde insectele denumite popular ploşniţe, majoritatea speciilor având aparat bucal pentru înţepat şi supt. La adult aripile anterioare sunt hemielitre, cele posterioare membranoase.
Marginile laterale ale segmentelor abdomenului sunt, în general, foarte subţiate, cu aspect de lamă marginală. O bună parte dintre dăunătorii culturilor agricole aparținând familiei Pentatomidae (Ploșnițe de câmp, Ploșnițe de grădină, Ploșnițe Puturoase).
Speciile cu interes în domeniul agricol, sunt în mare parte fitofage fiind atribuite dăunătorilor culturilor agricole dar există și câteva specii răpitoare care se atribuie speciilor benefice.
Combatere și control
Agenția Națională pe Siguranța Alimentelor îndeamnă respectarea măsurilor de carantină fitosanitară în raport cu acest dăunător, deoarece ploșnița marmorată asiatică (Halyomorpha halys) este obiect de carantină pentru un șir de state europene dar și pentru Federația Rusă, servind drept obiect de atenție sporită al controlului fitosanitar efectuat de către inspectorii ANSA la certificarea fitosanitară pentru export, acționând în baza Legii nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecția plantelor și carantina fitosanitară, și prevederilor internaționale.
Mobilitatea și polifagia sporită a dăunătorului, potențialul sporit de reproducere și suprapunere a diferitor stadii de dezvoltare a dăunătorului, face extrem de dificilă combaterea și controlul acestuia.
Dintre metodele de control sau diminuare al discomfortului produs oamenilor, se menționează împiedicarea pătrunderii acestora în încăperi pe cale mecanică (utilizarea plaselor de țânțari și astuparea tuturor spațiilor de access în interior) iar fiind depistate în locuință, pot fi prinse cu ușurință evitând intrarea în contact direct cu insecta.
În industria producătoare, metoda de control al dezvoltării dăunătorului presupune operațiuni agrotehnice ale plantațiilor (mentenanța tehnologică și igienică corepunzătoare a plantelor, distrugerea resturilor vegetale cu incorporarea acestora în sol) și igiena corespunzătoare a spațiilor operaționale și de depozitare.
Combaterea chimică a dăunătorului în plantațiile producătoare se va efectua la depistarea primilor adulţi, utilizând unul din insecticidele cu spectrul larg de acțiune (deocamdată nu sunt recomandări specifice acestui dăunător), omologate la cultură (în special piretroizi de sinteză), care pot avea acțiune și asupra dăunătorului în cauză, conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar, luând în calcul termenul de pauză până la recoltare și respectând cu strictețe tehnica securității și instrucțiunile de aplicare.
Managementul integrat al dăunătorului
Strategia de protecție integrată presupune combinarea inteligentă a utilizării insecticidelor în fenofazele cheie, utilizarea confuziei sexuale și a controlului biologic.
Această strategie (model) în teren ar presupune reducerea populațiilor principalilor dăunători prin aplicarea periodică (în anumite fenofaze critice) a insecticidelor din diferite clase doar pe perimetrul parcelei – pentru dăunători ca Halyomorpha halys, combinată cu dezorientarea sexuală a moliilor și controlul cu iebicide în special a buruienilor cu frunza lată, ce pot servi drept gazdă altori dăunători.
Acest sistem de control și protecție contra dăunătorilor, în baza unor cercetări efectuate în carul Universității de Stat Rutgres din New Jersey, SUA, contribuie în final la reducerea utilizării de insecticide de pînă la 50%, asigurând o protecție sustenabilă a plantațiilor prin păstrarea în plantație a insectelor benefice și polenizatoare.
Astfel, în implimentarea sistemului integrat de protecție contra ploșniței, controlul se realizează utilizând căpcănile feromonale: pentru atragerea adulților cu scop de monitorizare a ciclului anual de dezvoltare (Fig. 14) și combaterea chimică a acestuia sau captare în masă (posibilă în cazul infestării moderate) pentru reducerea populației și respectiv a daunelor provocate de acesta (Fig. 13).
Conform recomandărilor producatorilor, căpcănile feromonale, pentru un efect sporit necesită a fi amplasate la o înălțime de 1,5-2 m iar momelile feromonale necesită a fi schimbate la fiecare 4-6 săptămîni (în dependență de factorii climatici).
În scop de monitorizare se recomandă de instalat 2 căpcăni la 1 ha, dar nu mai puțin de 4 căpcăni per plantație (livadă/câmp/seră). În ceea ce privește capturarea în masă, numărul de căpcăni recomandat variază în dependență de gradul de infestație și strategia de control a insectelor dăunătoare aprobată intern.
Dezvoltarea programului de control biologic al dăunătorului
În lupta sa cu ploșnița asiatică marmorată, producătorii au sporit utilizarea insecticidelor cu spectru larg de acțiune, perturbând puternic programele implimentate de protecție integrată și provocând un impact economic și de mediu negativ, în țările initial invadate.
De aceea, au fost testate prin excludere, mai multe metode alternative de combatere cu scopul reducerii utilizării insecticidelor, dar niciuna nu prezentase rezultate considerabile.
Astfel, strategiile cele mai durabile au fost stabilite a fi controlul biologic clasic și cel invaziv. Ouăle de ploșniță în mediul său natural sunt parazitate de parazitoizi din genurile Trissolcus, Telenomus, Ooencyrtus și Anastatus iar conform unor studii efectuate în 2014, Anastatus bifasciatus (Fig. 15) este cea mai efectivă specie nativă europeană care parazitează ouăle de Halyomorpha halys.
Totuși, în încercările de a utiliza metoda invazivă cu acest parazitoid în plantațiile comerciale, s-a demonstrat că acesta nu este efectiv în reducerea considerabilă a populației de ploșniță.
În Europa, în procesul de studiu a mediului natural de dezvoltare a dăunătorului, în perioada anilor 2016-2018, au fost observate populații secundare (nespecifice) sporadice de Trissolcus japonicus (Elveția și nord-estul Italiei) și T. mitsukurii (Slovenia) cu o ulterioară dezvoltare regională intensă, prezentînd potential înalt de parazitare (Fig. 16).
Aceste constatări au determinat cele două specii drept candidați valoroși pentru programele de control biologic al ploșniței marmorate asiatice în Europa.
ISFC 2023 (s’Hertogenbosch, Olanda) – Lara Maistrello, Universita degli Studi di Modena e Reggio Emilia, Italia
LEGE Nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară
HG Nr.356 din 31.05.2012 pentru aprobarea unor acte normative privind implimentarea Legii nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitar
UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI, TĂLMACIU MIHAI, TĂLMACIU NELA ENTOMOLOGIE AGRICOLĂ Pentru studentii anului II şi III, I.D. Specializarea Agricultură 2004
Agricultorii din Moldova se așteaptă anul acesta la o recoltă bună de grâu, de peste 1,2 milioane de tone. Precipitațiile din primăvară au fost prielnice pentru cerealele din prima grupă.
Recolta medie per țară va fi de 3,6 tone la hectar, a precizat pentru Radio Moldova secretarul de stat al Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.
Și prețul la cereale este în creștere. După retragerea Federației Ruse din acordul privind exportul cerealelor pe Marea Neagră, prețul la grâu la bursa de la Paris s-a majorat joi cu 20 de euro per tonă, transmite ipn.md.
„Noi am avut parte de acele precipitații sub formă de ploaie în primăvara anului 2023. Noi am avut timp cât de cât prielnic pentru a fructifica aceste culturi. Noi o să avem o recoltă de peste un milion două sute tone de grâu în țară. Recolta medie per țară considerăm că va fi în jur de 3,5 – 3,6 tone la hectar pe o suprafață de 351 de mii de hectare, conform datelor statistice ea probabil că va fi cu puțin mai mare, deoarece nu toți declară aceasta suprafață. Și recolta globală ar putea să fie mai mare”, a explicat Vasile Șarban.
Expertul în domeniul agricol, Viorel Chivriga, a comunicat pentru Radio Moldova că agricultorii ar trebui să urmărească care sunt oscilațiile prețului la grâu la principalele burse europene, inclusiv la cele regionale.
Specialistul a menționat că nu e cazul ca agricultorii să-și vândă producția acum, la prețuri mici, în următoarele 2-3 săptămâni. Pe prim plan apare raționamentul economic, excedentele trebuie să fie exportate.
Pentru consumul intern, Moldova are nevoie de aproximativ 400 de mii de tone de grâu sau un pic mai mult. Nu ar fi oportun ca cineva o să facă niște afaceri ținând cu grâul în ambare depozitate, în condițiile că nu există o cere internă pe piață. Agricultura trebuie să fie ancorată la piața de desfacere internă și cea internațională.
Cotația grâului a crescut semnificativ în ultimele zile, după ce Rusia a anunțat că nu mai participă la acordul de export al cerealelor prin Marea Neagră.
Potrivit analiștilor europeni, expirarea acordului va obliga Kievul să exporte recolta din 2023 pe rute alternative, spre porturile fluviale și granița Uniunii Europene, în condițiile în care costurile logistice sunt ridicate.
Noi soluții digitale pentru sectorul vitivinicol au fost prezentate la forumul Wine&Tech, eveniment la prima ediție desfășurat la Chișinău.
Ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vladimir Bolea, a menționat că fără digitalizare și procesele de tehnologii avansate, agricultura din Republica Moldova nu va putea face fața concurenței acerbe regionale și globale. Tehnologiile și digitalizarea în agricultură înseamnă ieftinirea procesului de producere și ușurarea procesului de vânzare, transmite ipn.md.
Participanții la eveniment au avut posibilitatea să urmărească exemple de bune practici în adoptarea tehnologiilor digitale în industria vitivinicolă, să cunoască ultimele tendințe digitale și tehnologice în sector.
Ministrul agriculturii și industriei alimentare a afirmat că, după ce vor fi prezentate aceste practici, următorul pas este analiza rapidă și procesul de implementare a exemplelor de digitalizare.
Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent Logsdon, a menționat că în ultimul deceniu sectorul vitivinicol din Moldova a trecut printr-o revoluție. S-a trecut la exportul de vin îmbuteliat în locul vinului în vrac, s-a făcut rebranding și au fost diversificate piețele de export.
Platforma Wine&Tech poate conduce o nouă revoluție în sector. Forumul va acționa ca o punte între oferta și cererea de tehnologii digitale adaptate necesităților industriei vitivinicole din Moldova. Cu ajutorul talentelor locale din IT, dar și din industriile creative, industria vitivinicolă poate promova în continuare inovația, tehnologiile digitale și comerțul electronic.
Elizaveta Breahnă, director interimar la Oficiul Național al Viei și Vinului, a spus că digitalizarea și toate tehnologiile noi sunt importante.
În situația unui deficit de forță de muncă, e necesar un plan sustenabil de aplicare a tehnologiilor la creșterea strugurilor și producerea vinului.
Prin proiectul USAID au fost create loturi demonstrative în toate arealele vitivinicole din Republica Moldova, au fost instalate stații meteo care zilnic înregistrează printr-un anumit soft temperatura, umiditatea solului.
În ultimii doi ani, prin aceste tehnologii poate fi prognozată îmbolnăvirea viței de vie, se fac recomandări pentru optimizarea tratărilor pentru a avea cât mai puține cheltuieli și pentru a obține la final produse naturale.
Recent, a fost lansat un Program de granturi pentru promovarea exportului vinului Moldovei. Acesta va oferi un buget total de 13 milioane de lei pentru exportatorii de vinuri din Moldova ca să-și diversifice piețele de export.
Exportatorii de vinuri din Moldova pot accesa granturi de până la un milion de lei per companie, în funcție de categoria afacerii. Se estimează ca aproximativ 20 de companii din domeniul vinicol să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil prin intermediul acestui program.
Procedura de elaborare și aprobare a cadastrului funciar anual a fost simplificată. Deputații au aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare a mai multor acte normative în acest sens, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei alimentare.
Potrivit documentului, competența de aprobare a cadastrului funciar anual va fi delegată de la Guvern către Agenția Relații Funciare și Cadastru, care este autoritatea administrativă de implementare a politicilor în domeniul îmbunătățirii funciare, relațiilor funciare și monitoringului funciar la nivel național.
De asemenea, Agenția respectivă va fi responsabilă de publicarea fișelor cadastrale pe portalul guvernamental al datelor deschise și va efectua monitorizarea stării de calitate a solului, în baza unei metodologii aprobate de ministerul de resort și cu suportul entităților și instituțiilor științifice în domeniu.
Cadastrul funciar reprezintă un sistem care conține informații și documente despre regimul juridic al terenurilor, despre atribuirea lor deținătorilor de terenuri, despre parametrii cantitativi, calitativi și valoarea economică a terenurilor etc.
În prezent, cadastrul funciar este ținut de autoritățile administrației publice locale.
