Înregistrări deschise la World Agri-Tech Innovation Summit London. Rezervați până pe 10 august și economisiți £459

Luminita Crivoi
-
0
Înregistrări deschise la World Agri-Tech Innovation Summit London. Rezervați până pe 10 august și economisiți £459

Update 25 iulie. World Agri-Tech Innovation Summit London este la doar două luni distanță! Având loc pe 26-27 septembrie 2023, evenimentul va aduna fondatori, corporații, investitori și experți din comunitatea agro-alimentară pentru a promova inovația și finanțarea pentru sisteme de agricultură și alimentație pozitive pentru natură și rezistente. Pregătiți-vă pentru două zile de informații exclusive de la experți și networking față în față cu lideri de afaceri seniori din Europa și din întreaga lume. Rezervați până pe 10 august și economisiți £459 cu codul: AGROFRIEND: https://bit.ly/43UYbJk

FOTO: worldagritechinnovation.com

Într-o eră marcată de provocări și oportunități de proporții, liderii globali ai industriei agroalimentare se vor reuni în toamnă la Londra pentru World Agri-Tech Innovation Summit.

Evenimentul, ce va avea loc în perioada 26-27 septembrie 2023, adună peste 900 de jucători cheie din domeniu – companii agribusiness, cooperative agricole, branduri de bunuri de larg consum, responsabili de politică, investitori și startup-uri.

În premieră, Agrobiznes se asociază cu acest eveniment de networking destinat liderilor din industria care investesc și dezvoltă tehnologii pentru o agricultură și sisteme alimentare durabile și orientate către protejarea naturii.

„Ne bucurăm să colaborăm cu World Agri-Tech Innovation Summit London, un eveniment ce reprezintă o platformă esențială pentru inovație în industria agroalimentară. Ne dorim să aducem această oportunitate unică mai aproape de publicul nostru și de liderii industriei agroalimentare din Italia, România și Moldova”, spune Sergiu Jaman, fondatorul Agrobiznes.

Inovație și finanțare pentru rezultate pozitive în beneficiul naturii

Summitul este o platformă unde se vor discuta teme variate, de la promovarea rezilienței și diversității în sistemul alimentar, la abordarea deficitului de muncă prin robotică și automatizare, și până la susținerea fermierilor în adoptarea unor noi practici agricole regenerative.

În acest context, participanții își vor împărtăși experiențele și vor colabora pentru a identifica tehnologiile, sursele de finanțare și modelele de afaceri necesare pentru a asigura un viitor mai verde și mai sigur din punct de vedere alimentar.

„World Agri-Tech Innovation Summit a devenit punctul de referință în agenda industriei agtech. Aici, ideile inovatoare întâlnesc oportunitățile de investiții, transformând viziunea unei agriculturi durabile în realitate”, spun organizatorii.

Ediția din 2023 va avea ca teme cheie biodiversitatea, clima și sechestrarea carbonului în sol, investițiile în producția favorabilă naturii și creșterea globală a genomicii. Evenimentul promite o interacțiune intensă, oportunități valoroase de networking și schimburi de cunoștințe între liderii de opinie din industrie.

În același timp, participanții vor avea ocazia să-și extindă rețeaua de contacte în lanțul valoric agroalimentar global, să stabilească noi conexiuni de afaceri și să câștige perspective valoroase asupra viitorului inovației în agroalimentar.

Despre World Agri-Tech Innovation Summit

World Agri-Tech Innovation Summit este evenimentul de vârf la nivel global dedicat inovației în agricultură și tehnologiei agtech. Summitul se desfășoară anual în marile orașe ale lumii – Londra, San Francisco, São Paulo și adună întreprinderi din sectorul agro-alimentar, investitori și pionieri tehnologici pentru a discuta și explora cele mai recente tendințe și soluții inovatoare care transformă industria agtech. Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul oficial al evenimentului.

Despre Agrobiznes

Agrobiznes, cu operațiuni active în România, Italia și Moldova, se asociază cu organizații internaționale de top, inclusiv Agritechnica, Macfrut, SIMA, AgraME, BioFach, Gromwach, Growtech, Indagra, Agriplanta, Moldagrotech, etc. Acest fapt reprezintă un pas semnificativ în promovarea practicilor agricole durabile și a tehnologiilor agtech.

Prin aceste parteneriate, Agrobiznes își asumă rolul de a informa și a stimula dezvoltarea și implementarea soluțiilor tehnologice inovatoare în cadrul sectorului agricol din regiunile în care activează.

Opinie: Atacurile din porturile ucrainene de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței cerealelor din Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
Opinie: Atacurile din porturile ucrainene de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței cerealelor din Moldova

Recentele atacuri rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței cerealelor din Republica Moldova. Va crește volumul tranzitat, dar și timpul de așteptare pentru transportatori, scrie ipn.md.

În aceste condiții, autoritățile vor să crească fluxul de transport al cerealelor ucrainene pe cale ferată, prin intermediul tronsonului Basarabeasca-Berezino, pentru a debloca traficul din Portul Giurgiulești și pentru a fluidiza tranzitul grânelor pe teritoriul Republica Moldova, transmite IPN cu referire la Radio Europa Liberă.

Cerealele ucrainene ajung în Republica Moldova pe cale terestră, prin punctele de frontieră de la granița cu Ucraina, inclusiv pe cale ferată, fiind transportate pe tronsonul Basarabeasca-Berezino, care a fost reconstruit în vara anului 2022.

Ulterior, grânele, care tranzitează teritoriul Moldovei, sunt livrate pe piața UE prin intermediul Portului Giurgiulești și posturile vamale de la granița cu România.

Soluțiile, mecanismele și acțiunile pentru facilitarea tranzitului de cereale ucrainene sunt discutate de către reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu colegii din Ucraina și reprezentanții a cinci țări din Uniunea Europeană – România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, incluse în cadrul platformei Comisiei Europene pentru gestionarea crizei grânelor.

„Noi le spunem despre situația care este în Republica Moldova, inclusiv ca urmare a tranzitului de cereale și importul unor cantități mici pe teritoriul Republicii Moldova. Chiar dacă sunt cantități mici, pentru noi ar însemna cantități mari”, a spus Europei Libere secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban.

El a precizat că ceea ce discută autoritățile și pe alte platforme este despre ce măsuri trebuie să întreprindă de urgență pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene pe cale ferată ca să fie deblocat traficul din portul Giurgiulești și pe calea terestră.

„Aceasta ar redirecționa fluxul de grâne spre portul Reni, dar evenimentele se schimbă de la zi la zi. Am văzut atacurile asupra infrastructurii portuare de pe Dunăre, adică tot ceea ce am face noi, planurile noastre nu pot fi de lungă durată și soluțiile sunt supuse anumitor riscuri”, a spus Șarban.

Șeful Serviciului analiza prețurilor de piață din cadrul Ministerului Agriculturii, Maxim Sârbu, a comunicat Europei Libere că volumul de cereale, tranzitat în perioada 1 iunie – 20 iulie curent, a fost de 43 314 tone de cereale, ceea ce reprezintă un volum normal, deoarece este începutul recoltei.

Potrivit lui, anul trecut media lunară a volumului de cereale ucrainene care a tranzitat teritoriul țării a fost de 70 de mii de tone.

El a spus că, din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre, inclusiv asupra portului Reni, urmează să crească volumul tranzitat, dar și timpul de așteptare pentru transportatori.

Și președintele Asociației exportatorilor și importatorilor de produse agricole și cerealiere „Agrocereale”, Igor Tagadiuc, susține că atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței cerealelor din Republica Moldova.

„Logic, fluxul de cereale ucrainene trebuie să crească, pe partea vestică, începând cu Polonia și terminând cu Republica Moldova, pentru că marfa trebuie valorificată. Giurgiuleștiul este suprasolicitat. Fluxul este foarte mare și de partea noastră, și de partea ucraineană. Acolo trebuie de făcut ceva pentru a fluidiza traficul, pentru că acolo e un blocaj total și aceasta ne crește costurile, inclusiv cele de logistică, de transportare și aceasta se reflectă în prețurile de achiziție”, a declarat Igor Tagadiuc.

Un studiu realizat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCDAT) arată că porturile Reni și Ismail de pe Dunăre aveau, înainte de război, cote de 4% și, respectiv, 2% în traficul de mărfuri și nave, iar, după declanșarea conflictului, acestea au ajuns la 33% și, respectiv, 28%.

Recomandările expertului sârb pentru producătorii de fructe moi din Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
Recomandările expertului sârb pentru producătorii de fructe moi din Moldova

De mai bine de trei ani expertul din Serbia Aleksandar Leposavic vizitează Republica Moldova cu scopul de a oferi consultanță în câmp producătorilor de fructe moi. Problematica esențială pusă în discuție se referă în special la sortiment, protecția contra bolilor și dăunătorilor și fertilizare. 

În anul curent, Aleksandar Leposavic, fiind în vizita de asistență organizată cu suportul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, a constatat o stare satisfăcătoare a culturii căpșunului.

În plantațiile cu o pregătire bună din toamnă și unde a fost respectată tehnologia în primăvară, plantele prezentau o creștere vegetativă viguroasă și înflorire abundentă (caracteristice soiului), pe alocuri cu mici deficiențe fiziologice cauzate de stresul creat de variațiile de temperatură de la începutul perioadei de vegetație.

De asemenea, temperaturile scăzute (inclusiv și vântul) prezentau pericol pentru procesul de polenizare, diminuând activitatea albinelor, ceea ce poate influența negativ volumele de producere, dar și calitatea fructelor (rezultând fructe deformate). 

Producătorii consultați în anii precedenți cum să gestioneze bolile de sol (Phytophthora cactorum/fragariae, Colletotrichum fragariae, Fusariun oxysporum f.sp. fragariae, Rhizoctonia solani), care au influențat negativ dezvoltarea plantelor și randamentul acestora, au ajustat tehnologia de producere, atrăgând mai multă atenție calității materialului săditor, calității pregătirii terenului și modelării solului la înființarea culturii de căpșun. 

Expertul sârb afirmă că din cauza solurilor în zonele disponibile pentru cultivarea căpșunului, care, în mare parte, sunt „grele”, se atestă compactarea, crăparea și crustificarea acestuia, menținerea îndelungată a umidității etc.

Aceste efecte inhibă dezvoltarea plantelor prin reducerea nivelului de oxigen în sol, neuniformizarea irigării și fertigării și favorizarea dezvoltării bolilor de sol.

În acest context, recomandările pentru evitarea acestor efecte sunt: 

  • utilizarea materialului săditor certificat sănătos și bine dezvoltat, provenit din pepinieră și nu din plantațiile comerciale (care ar putea fi deja infectat);
  • tratamente fitosanitare specializate ale materialului săditor și/sau a plantației proaspăt înființate;
  • respectarea asolamentului;
  • prelucrarea specifică a solului înainte de plantare prin cizelare la cel puțin 35 cm adâncime (după caz) pentru a favoriza drenarea solului și a evita menținerea la suprafață a apei (în special în perioadele ploioase);
  • includerea în sistemul de fertilizare a solului a îngrășămintelor organice (compost, gunoi de grajd);
  • lucrarea cu freza de sol înaintea bilonării și/sau utilizarea unui echipament de bilonat dotat cu freză de sol cu scopul modelării calitative a bilonului pentru asigurarea unei înălțimii corespunzătoare a acestuia de minim 20 cm;
  • monitorizarea strictă a umidității solului prin menținerea acesteia în diapazonul 60-80% din capacitatea pentru apă a solului adoptând o strategie de menținere a acesteia prin irigări scurte și dese;
  • administrarea echilibrată a fertilizanților, scurtarea perioadei de exploatare a plantației până la maxim 2 ani.

Totodată, în cadrul plantațiilor de căpșun vizitate, înființate în teren protejat, au fost observate deficiențe fiziologice create de carența sau excesul anumitor elemente nutritive (N, K, Ca, Fe etc.), Ph ridicat, dar și concentrații mărite de săruri în apa folosită la irigare și fertigare.

Alexandr Liposavic le recomandă producătorilor echipamente de monitorizare și control a acestor factori, dar și studierea  nutriției plantelor.

Totodată, controlul factorilor abiotici (temperatura, umiditatea, lumina) în cadrul spațiilor protejate este altă dificultate întâlnită în managementul acestor tipuri de plantații.

Aceste necesități pot fi suplinite de către producători prin accesarea materialelor de specialitate profesioniste, participarea la seminare teoretice și practice organizate de AO Pomușoarele Moldovei sau alte organizații de consultanță locale sau internaționale, inclusiv în spațiul on-line, înscrierea în programele de consultanță în teren oferite de către experți internaționali finanțate de către USAID/RCRA.

În anul curent, expertul Alexandr Leposavic a vizitat și câțiva cultivatori de coacăz negru destinat atât consumului curent, cât și congelării (adaptat pentru recoltarea mecanizată).

În mare parte, expertul a constatat o dezvoltare întârziată a plantelor, care poate fi cauzată de dezvoltarea dificilă a sistemului radicular provocată de specificului soiului și solului.

Astfel, s-a recomandat necesitatea adaptării tehnologiei pentru a optimiza parametrii de creștere și fructificare, vorbind în special de tehnici mecanizate de aerisire a solului în apropierea zonei radiculare și fertilizare.

Un alt aspect important menționat de expert a fost atenția sporită a producătorilor față de starea fitosanitară a materialului săditor, care de regulă este de import, chiar dacă provine de la o pepinieră cunoscută.

În vederea soluționării provocărilor depistate, Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală va continua programul de consultanță prin implicarea experților internaționali (Aleksandar Leposavic, Jeremy Darby, etc.) în oferirea expertizei nemijlocit în plantațiile producătorilor, dar și în regim online.

Consultanța poate fi solicitată la adresa de email: [email protected] sau la numărul de telefon +37368200373. 

C.Î. Agrostoc recoltează peste 30 de soiuri de grâu: Ursita și Glosa ne-au oferit producții record

Luminita Crivoi
-
0
C.Î. Agrostoc recoltează peste 30 de soiuri de grâu: Ursita și Glosa ne-au oferit producții record

Recoltarea a zeci de soiuri de grâu și câteva soiuri de orz marca C.Î. Agrostoc este în toi, iar rezultatele obținute la primele soiuri recoltate sunt foarte bune.

„Deținem cea mai mare cotă de piață la privind comercializarea materialului semincer de grâu, astfel că oferim o atenție sporită soiurilor propuse fermierilor. Soiurile de grâu Glosa și Ursita s-au dovedit a fi cele mai productive, pentru acestea obținând un record – o medie de 8 și respectiv, 8,2 tone/hectar. Soiul Glosa a fost cultivat pe o suprafață de 40 de hectare, iar soiul Ursita pe suprafața de 32 de hectare. Urmează să prezentăm rezultatele și pentru soiurile aflate în faza de testare”, a menționat pentru Agrobiznes Igor Ilașcu, administrator AGROSTOC-PRIM SRL.

Cele două soiuri au fost cultivate după premergătorul mazăre – unul dintre cele mai recomandate pentru grâul de toamnă, iar schema de fertilizare a inclus:

  • Aplicarea la semănat a 150 de kilograme Mix Agrostoc 30-70.
  • Primăvara fertilizarea cu 100 kg uree și 120 kg Novatec 40 per hectar.
  • Pentru fertilizări foliare a fost utilizat Basfoliar Kelp SL 1 l/ha, apoi Basfoliar Avant Natur 1 l/ha, iar în faza de înspicare a fost aplicat Cropmax 0,5 l/ha.

„Pentru a proteja cultura de boli, dăunători și buruieni au fost realizate două erbicidări, două tratamente cu fungicide și două cu insecticide”, adaugă Igor Ilașcu.

În acest an, pe loturile recoltate au căzut precipitații de aproximativ 95 de mm în luna aprilie, iar în iunie 40 de mm. În toamna, în total au fost aproximativ 130 de mm de precipitații.

În total, C.Î Agrostoc a semănat 35 de soiuri de grâu și orz pentru testare sau reproducere, dintre care pentru 14 soiuri este disponibil material semincer în vânzare (Bază, C1), trei soiuri de orz (Bază, Certificat), iar 18 soiuri se află în faza de testare și analiză.

„În ultimii doi ani, am testat și înregistrat 9 soiuri de grâu și orz, iar la moment 6 soiuri se află în etapa de omologare. Dorim să punem la dispoziția fermierilor unele dintre cele mai productive și adaptate soiuri de grâu, astfel că pe loturile noastre de testare sunt semănate toate soiurile promițătoare pentru a fi testate”, a conchis Igor Ilașcu.

Soiul de grâu de toamnă Glosa este un soi precoce, elaborat de INCDA Fundulea, cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă și arşiţă. Are rezistenţă mijlocie la actualele rase de rugină brună, rugină galbenă şi la făinare.

Înălţimea medie a plantei este de 85-95 cm. Masa a 1000 boabe: 42-43 g. Masa hectolitrică: 76-82 kg/hl.

Ursita este un soi de grâu timpuriu, are tufa plantei la înfrăţire semierectă frecvenţă ridicată cu portul frunzei steag recurbat.

Soiul Ursita se caracterizează printr-o rezistenţă foarte bună la ger, secetă şi arşiţă şi o rezistenţă bună la cădere şi la încolţirea
în spic.

La capitolul rezistență la patogeni, are un nivel foarte bun de rezistenţă la mălură, la mai multe rase de rugină brună, rugină
galbenă, făinare, rugină neagră și este un soi mijlociu rezistent la septorioza şi fuzarioza spicelor.

Pentru mai multe detalii, accesați agrostoc.md sau apelați la numărul de telefon +373 69 079 039.

Exporturile Moscovei de cereale şi îngrăşăminte vor fi discutate în această săptămână la summitul Rusia-Africa 

Elena Balamatiuc
-
0
Exporturile Moscovei de cereale şi îngrăşăminte vor fi discutate în această săptămână la summitul Rusia-Africa 

Rusia şi ţările care participă la summitul Rusia-Africa din această săptămână vor discuta despre exporturile Moscovei de cereale şi îngrăşăminte, a declarat Oleg Ozerov, ambasador itinerant la Ministerul de Externe rus, agenţiei de presă de stat RIA, preluată de Reuters, în remarci publicate marţi, scrie agrobiznes.ro.

Săptămâna trecută, Rusia s-a retras din acordul cerealier la Marea Neagră, care a durat un an şi a asigurat exportul în siguranţă al cerealelor ucrainene, declarând că condiţiile Moscovei pentru prelungirea acordului au fost ignorate.

Al doilea summit Rusia-Africa va avea loc la Sankt Petersburg în perioada 27-29 iulie, în timp ce Moscova şi Occidentul concurează pentru influenţă în Africa, remarcă Reuters.

„Crearea de coridoare logistice, huburi nu numai pentru alimente şi îngrăşăminte, dar şi pentru orice alte produse pe care le produce Federaţia Rusă – acesta va fi unul dintre subiectele discuţiei”, a precizat Ozerov pentru RIA.

„Mie mi se pare că ideea unor astfel de coridoare logistice şi crearea de huburi de cereale este promiţătoare şi fezabilă”, a adăugat el.

Acordul cerealier intermediat de ONU a permis Ucrainei să exporte grâne din porturile sale de la Marea Neagră, în ciuda războiului, pentru a atenua criza alimentară globală.

Săptămâna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova poate înlocui cerealele ucrainene atât contra cost, cât şi fără plată.

Luni, secretarul general al ONU Antonio Guterres a făcut apel la Rusia să revină la acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră.

AIPA a debursat pe conturile beneficiarilor de subvenții peste 1 miliard de lei

Elena Balamatiuc
-
0
AIPA a debursat pe conturile beneficiarilor de subvenții peste 1 miliard de lei

Până pe 23 iulie 2023, AIPA a reușit să deburseze pe conturile beneficiarilor de subvenții peste 1 miliard de lei, ceea ce constituie 62,5% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, a menționat vicepremierul Vladimir Bolea în cadrul  briefingului  de presă susținut  împreună cu Diana Coșalîc, director adjunct al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Comparativ cu  perioada similară a anului 2022 pe conturile fermierilor au fost direcționați cu 144,8 milioane lei mai mult  sau în creștere cu 17%.

Conform ultimelor date de la AIPA, banii au fost direcționați pentru:

  • achitarea a 832,9 mil. lei subvenții post-investiționale sau 83% din totalul valorificat (sau 6272 cereri angajamente față de solicitanții de subvenții din anul 2022);
  • susținerea a 30 proiecte star-up pentru care au fost alocate 12,5 mil. lei;
  • implementarea a 140 proiecte ce contribuie la dezvoltarea localităților rurale în sumă de 111,7 mil. lei;
  • funcționarea a 37 GAL-uri și implementarea proiectelor investiționale în sumă de 29,2 mil. lei;
  • contribuția statului la Fondul Național al Viei și Vinului – 19,7 mil. lei.

Agricultorii moldoveni investesc tot mai mult în dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare. În acest scop au fost achitate 190 milioane de lei, ceea ce constituie 22% din valoarea subvențiilor acordate pentru modernizarea sectorului.

Totodată, 185 milioane lei au fost îndreptate la rambursarea ratei la creditele accesate sau 22% din suma subvențiilor achitate.

Fermierii sunt interesați în procurarea tehnicii și utilajului agricol, inclusiv mini-till și no-till, ceea ce constituie 17% din valoarea subvențiilor sau 144 milioane lei, de asemenea, în revitalizarea sectorului zootehnic. Valoarea subvențiilor acordate constituie 97 milioane lei sau 12% din suma subvențiilor achitate.

La fel, agricultorii solicită subvenții pentru înființarea, modernizarea plantațiilor multianuale și defrișarea celor neproductive. Suma achitată este de 10% din valoarea totală a subvențiilor sau 87 milioane  lei.

De asemenea, AIPA este în proces de recepționare a cererilor de acordare a subvenției complementare pentru acciza la motorină. 

Fermierii micro, mici și mijlocii, vor obține un cuantum de 100% din acciza la motorină (2984 lei -2022 și 3248 lei -2023) iar fermierii mari – 30%.

Dosarele sunt recepționate în două etape, conform perioadei:

  • motorina achiziționată în perioada 16 noiembrie 2022 – 29 iunie 2023, cererea se depune la AIPA până la data de  31 iulie 2023, iar motorina achiziționată în perioada 30 iulie -30 septembrie 2023, cererile se vor depune până la 3 septembrie 2023.

Apelul de recepționare a cererilor a demarat la 14 iulie. În decurs de o săptămână AIPA a recepționat 717 cereri. Plafonul anual per beneficiar este de 200 mii lei.

Vladimir Bolea a comunicat că:

„La majoritatea măsurilor, suma maximală a subvenției acordate per beneficiar, unui grup de producători sau cooperativă de întreprinzători, APL sau asociație a utilizatorilor de apă pentru irigație, instituție de învățământ cu profil agroindustrial sau din domeniul cercetării și inovării s-au majorat. Pentru a motiva tinerii fermieri, femeile fermiere, migranții reveniți sau deținătorii gospodăriilor țărănești, statul prevede subvenții majorate cu 10–15%, iar pentru investițiile efectuate în utilaje sau echipamente fabricate în Republica Moldova, subvențiile vor fi majorate cu 20%”.

Conform oficialului, toate mecanismele de subvenționare au fost diversificate și adaptate la necesitățile actuale ale agricultorilor, care au fost discutate pe larg cu reprezentanții asociațiilor de profil și membrii consiliilor consultative sectoriale.

Subvențiile oferite vor contribui la îmbunătățirea performanței agricole, la crearea noilor locuri de muncă, atragerea investițiilor pentru sporirea competitivității producției agricole și la alinierea cerințelor de calitate și siguranță a alimentelor la standardele UE.

Astăzi s-a dat start la depunerea cererilor pentru subvenții complementare în agricultură

Elena Balamatiuc
-
0
Astăzi s-a dat start la depunerea cererilor pentru subvenții complementare în agricultură

Astăzi se dă startul la depunerea cererilor pentru subvenții complementare în agricultură în sumă de până la 1,5 milioane de lei. Despre aceasta a declarat într-un briefing de presă vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Potrivit oficialului, Guvernul va acorda subvenții complementare în agricultură în valoare de până la 1,5 mln de lei (75 de mii de euro) per beneficiar, or,  Regulamentul care stabilește condițiile de oferire a suportului financiar a fost deja publicat în Monitorul Oficial.  

În cazul asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, subvențiile vor constitui maximum trei milioane de lei.

„Astfel, în următorii cinci ani, statul va susține anual cel puțin trei mii de beneficiari, pentru care se vor aloca circa 13% din mijloacele fondului de subvenționare”, a spus Bolea.

Plata complementară se va acorda pentru stimularea accesării creditelor investiționale, dezvoltarea agriculturii ecologice, defrișarea plantațiilor multianuale, promovarea utilizării sistemelor de irigare, servicii de consiliere și formare în agricultură. 

Cererile de subvenționare se depun anual, în perioada 1 februarie-30 septembrie, de către solicitantul de subvenție sau de reprezentantul acestuia, în format electronic sau pe suport de hârtie, la sediul subdiviziunii teritoriale a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Prezentă la briefing, Diana Coşalîc, director adjunct al AIPA, a menţionat că în următoarea perioadă, specialiştii Agenţiei se vor deplasa în localităţile ţării unde vor susţine sesiuni de informare pentru a explica agricultorilor procedura, eligibilitatea şi modul de acordare a subvenţiilor complementare.

Regulamentul referitor la măsurile de subvenționare complementară a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern, la 5 iulie curent.

Atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre scot în evidenţă riscurile la adresa ultimei rute de export a Ucrainei

Elena Balamatiuc
-
0
Atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre scot în evidenţă riscurile la adresa ultimei rute de export a Ucrainei

Atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au scos la lumină riscurile cu care se confruntă Kievul cu privire la ultima sa rută importantă pentru exporturile de cereale, transmite Bloomberg, scrie agrobiznes.ro.

Un atac rusesc cu drone a lovit o infrastructură portuară ucraineană în regiunea Odesa (sud) şi a distrus un hangar cu grâne, a comunicat luni Comandamentul operaţional ucrainean din sudul ţării „Pivden”, în timp ce purtătoarea de cuvânt a acestui comandament, Natalia Gumeniuk, a afirmat că inamicul a vizat în special porturile de partea ucraineană a Dunării, considerate drept căi alternative pentru transportul de cereale ucrainene.

Colapsul acordului internaţional, care permite Ucrainei să exporte cereale prin porturile sale de la Marea Neagă, şi atacurile ulterioare declanşate de Rusia asupra portului Odesa, au crescut aşteptările că Ucraina va recurge la rutele alternative, cea mai evidentă fiind ruta via Dunărea.

În luna mai a acestui an, volumul exporturilor de cereale ucrainene via Dunărea a ajuns la 2,2 milioane de tone, o creştere de aproape 900.000 de tone comparativ cu situaţia de la finele anului trecut.

Aceste livrări au depăşit exporturile via coridorul prin Marea Neagră în luna mai, din cauza faptului că inspecţiile au încetinit plecarea navelor din Marea Neagră.

Luni, cotaţia grâului la bursa de la Chicago a crescut cu 5%, în continuarea unui avans de 5,4% înregistrat pe parcursul săptămânii trecute.

Ucraina are porturi importante pe Dunăre la Reni şi Izmail, pe graniţa cu România. Traderii locali de cereale, inclusiv firmele Nibulon şi Kernel, şi-au extins capacităţile din aceste porturi ca răspuns la blocada maritimă impusă de Rusia.

„Aceste porturi sunt cea mai importantă speranţă a Ucrainei pentru a-şi exporta cereale şi oleaginoasele. Credem că Ucraina ar putea exporta până la 2,5 milioane de tone de cereale şi oleaginoase în fiecare lună prin aceste porturi. Asta ar fi suficient pentru ca Ucraina să îşi exporte cea mai mare parte a surplusurilor sale exportabile. Însă pentru moment este neclar care sunt pagubele produse şi dacă Rusia va recurge la atacuri frecvente în viitor”, spune Carlos Mera, analist la Rabobank.

Rusia încearcă să „creeze dificultăţi” pentru exporturile de cereale ucrainene via Dunăre, a declarat săptămâna trecută ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Solski. 

Cotaţiile la grâu şi porumb au crescut după atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre

Elena Balamatiuc
-
0
Cotaţiile la grâu şi porumb au crescut după atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre

Cotaţiile la grâu şi porumb au crescut luni la Bursa de cereale de la Chicago, după cele mai recente atacuri ruseşti asupra porturilor ucrainene, inclusiv primele atacuri asupra unor depozite de cereale de la Dunăre, transmite Reuters, scrie agrobiznes.ro.

Traderii erau deja îngrijoraţi că luptele ar putea pune în pericol livrările de cereale prin Marea Neagră, în condiţiile în care au dispărut speranţele pentru o reluare rapidă a coridorului maritim pentru exporturile ucrainene de cereale, care s-au încheiat săptămâna trecută.

Noutatea o constituie distrugerea de către Rusia a unor depozite de cereale ucrainene amplasate în apropiere de porturile de la Dunăre, în urma unui atac cu drone care a avut loc luni, atac care a crescut ameninţările la adresa exporturilor de cereale ucrainene către Uniunea Europeană via căi terestre şi fluviale.

„Ultima dată a fost pentru prima dată de la debutul războiului când Moscova a atacat terminalele de la Dunăre”, a declarat analistul Andrey Sizov.

„În opinia noastră, acesta este un eveniment mai important decât atacurile asupra portului Odesa, care erau de aşteptat. În prezent, Dunărea este cea mai importantă rută de export pentru cerealele ucrainene”, a adăugat Sizov.

În jurul orei 9:51 GMT, cel mai tranzacţionat contract pe grâu de la Chicago Board of Trade era în creştere cu 5,7%, până la 7,37 dolari per bushel, în timp ce la bursa europeană Euronext cotaţiile la grâu au crescut cu 5,8%. În paralel, cotaţiile la porumb au crescut cu 4,6% până la 5,61 dolari per bushel iar la soia boabe au crescut cu 1,3% până la 14,20 dolari per bushel.

„Evoluţiile geopolitice susţin preţurile astăzi, cu atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene şi semnalele că războiul din Ucraina se intensifică. Săptămâna trecută piaţa a fost iniţial destul de calmă după încheierea acordului privind coridorul maritim, atenţia fiind îndreptată spre livrările mari din Rusia şi exporturile ucrainene via UE.

Însă atacurile repetate asupra porturilor ucrainene sunt ceva ce piaţa nu apreciază. Există îngrijorarea că războiul din Ucraina ar putea să intre într-o nouă fază, cu posibilitatea mai multor atacuri asupra porturilor şi shipping-ului din ambele părţi”, spune Matt Ammermann, manager de risc la StoneX.

Un alt element care susţine preţurile la cereale este vremea secetoasă din SUA, care ar putea crea un stres suplimentar pentru culturile de cereale din zona de câmpie a SUA.

1...294295296...1.992Pagina 295 din 1.992