Legume şi fructe, cereale sau conserve vor putea fi exportate în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, datorită Acordului de liber schimb dintre Republica Moldova şi Asociația Europeană a Liberului Schimb, notează TVR Moldova.
După semnarea Acordului, produsele din Republica Moldova vor avea acces mai uşor pe pieţele externe, iar producătorii îşi vor putea extinde piaţa de desfacere, susține Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
„Am obținut facilități semnificative atât pentru produsele agricole de bază, cât și pentru cele prelucrate precum ar fi produse lactate, miere de albine, legume proaspete (castraveți, roșii, ceapă, usturoi, conopidă, morcov, varză etc.), legume uscate, fructe proaspete (mere, pere, struguri, caise). Practic tot ce produce acest pământ o să aibă un acces mai mare, un acces facilitat pe aceste noi pieţe.”
Parlamentele celor patru țări semnatare urmează să aprobe proiectul de ratificare a Acordului, după care acesta va intra în vigoare. Acest lucru s-ar putea întâmpla în cel mult jumătate de an.
„Semnarea acestui Acord reprezintă un pas foarte important în direcţia creşterii economice şi dezvoltării durabile pentru Republica Moldova, prin accesul nelimitat la pieţe atât de prospere. Respectiv, această jumătate de an poate fi utilizată de toţi antreprenorii pentru a-şi consolida şi pentru a-şi stabili noi parteneriate”, a mai adăugat Alaiba.
Potrivit statisticii, exporturile de produse moldovenești pe piaţa EFTA sunt estimate la peste 66 de milioane de dolari. Principalul partener al Republicii Moldova este Elveţia, unde se exportă în mare parte cereale, uleiuri, fructe şi vinuri.
Asociația Moldova Fruct prezintă Programul Expoziției Specializate de Tehnică și Inovații pentru Pomicultură „Ziua Fructelor”.
Evenimentul va avea loc pe 7 iulie 2023, între orele 10:00 – 17:30, în localitatea Căzănești, raionul Telenești, livada companiei Prodcar. Agrobiznes este partener media principal al evenimentului.
Expoziția „Ziua Fructelor” este un eveniment important pentru domeniul horticol, în cadrul căruia peste 50 de companii locale și internaționale își vor prezenta inovațiile pentru livezi.
Îngrășămintele sunt folosite pentru a furniza plantelor nutrienții esențiali, care vor participa la creșterea productivității culturilor. În Moldova se folosesc diferite tipuri de îngrășăminte, atât îngrășăminte organice, cât și minerale (de exemplu, îngrășăminte cu azot, fosfor, potasiu).
Îngrășămintele minerale se obțin prin prelucrarea rocilor naturale sau prin sinteză, în functie de nutrienții pe care îi conțin, pot fi îngrășăminte minerale simple, care conțin un nutrient și minerale complexe cu îngrășăminte multinutritive.
La fabricarea îngrășămintelor minerale este necesar să se țină cont de câteva caracteristici:
Substanța activă– reprezintă procentul de nutrienți în îngrășământ, având în vedere un element, cum ar fi: azot N, fosfor P, potasiu Ka, sulf S.
Solubilitate – reprezintă transformarea în substanţe uşor solubile, ale căror nutrienți sunt ușor accesibili plantelor.
Higroscopicitate – o proprietate a îngrășămintelor solide granulate, care nu e prea salutabilă, deoarece astfel îngrășămintele absorb umiditatea din atmosferă sau în contact cu apa se întăresc sau se descompun și e mai complicat a fi aplicate în sol.
Granulometrie – e importantă la aplicarea îngrășămintelor minerale, deoarece dacă ar fi fabricate sub formă de pulbere, ar fi distribuite de vânt și repartizate neuniform pe câmp. Din acest motiv, se granulează îngrășămintele, căci oferă posibilitatea aplicării uniforme în sol.
Un rol important în creșterea eficienței îngrășămintelor minerale îl joacă metoda aplicării și perioada, deoarece este important ca substanța activă din îngrășământul mineral aplicat să fie cât mai mult posibil în zona activă a rădăcinilor plantelor.
Există trei moduri principale de a utiliza îngrășămintele minerale:
Fertilizarea înainte de semănat, adică fertilizarea de bază.
Perioada de aplicare a îngrășămintelor începe după recoltarea culturilor din prima grupă (orz, secară, rapiță) și a doua grupă (floarea soarelui, porumb), aplicându-se îngrășăminte complexe de tip NP 12:52%, NP 10:46%, NPK 10:26:26, NPS 20:20:14%, NPK 16:16:16%, NPK 15:15:15.
Fertilizarea aplicată odată cu semănatul.
Aici, putem vorbi despre două perioade de aplicare a îngrășămintelor. La semănatul culturilor de toamnă și culturilor de primăvară, unde se folosesc următoarele îngrășăminte minerale: NPK 10:26:26, NPS 20:20:14%, NPK 16:16:16%, NPK 15:15:15. Iar înainte de semănatul porumbului se recomandă aplicarea azotului, cu adăugarea de KAS-32 (lichid).
Introducerea îngrășămintelor suplimentare în timpul perioadei de vegetație.
Se folosesc îngrășăminte pe bază de azot: azotat de amoniu – 34,4%, sulfat de amoniu 21:24%, KAS 32% și altele. Fertilizarea începe în decembrie și se finalizează în mai, se aplică de 2-3-4 ori, pentru a complete necesarul culturilor în azot, se poate introduce în sol sau foliar.
Majoritatea îngrășămintelor minerale importate și utilizate pe teritoriul Republicii Moldova sunt sub formă de granule (de la 2-5 mm), dar se folosesc și produse lichide: KAS 32%, Îngrășăminte lichide complexe 11:37%.
Cantitatea de îngrășăminte minerale aplicată la 1 ha crește din an în an. Perioada de marketing începe din iulie și se prelungește până în mai.
Analizând piaţa îngrăşămintelor minerale din Republica Moldova, vedem, că aceasta e semnificativă. Dacă producătorii agricoli ar respecta normele necesare pentru aplicarea îngrășămintelor, acestea ar contribui la asigurarea unor randamente mult mai mari în producția vegetală.
Conditiile climaterice ale Republicii Moldova sunt diverse, dar, de obicei, sunt puține precipitații și, din acest motiv, fermierii aplică foarte puține îngrășăminte minerale (deoarece nu este practic să fertilizeze în timpul secetei, căci îngrășămintele nu au efectul necesar și azotul migrează), iar cel mai mare obstacol a fost și este acel, că în 2020-2023 îngrăşămintele minerale erau și rămân extrem de scumpe pe pieţele internaţionale, inclusiv în Republica Moldova, motiv, care a limitat semnificativ utilizarea lor în agricultură.
Fermierii folosesc și fertilizanții foliari, care contribuie în continuare la dezvoltarea nutriției plantelor, dar în cantităţi minime şi numai pentru a scoate plantele din stres.
Aplicate conform recomandărilor, piața de îngrășăminte minerale este estimată la 483 mii tone, dar în Republica Moldova fermierii folosesc doar 20-50% din necesar, în functie de condițiile climaterice ale anului (în primul rând în funcție de căderea precipitațiilor).
Cele mai întrebuințate sunt îngrășămintele cu azot, cum ar fi ureea – 40,5%, azotatul de amoniu – 15,5%, urmate de îngrășămintele complexe NPK și Amofos.
Calculul cantității necesare de îngrășăminte minerale în Republica Moldova, sezonul 2023-2024
Prețurile mondiale la îngrășămintele minerale în 2022-2023 au depins de mai mulți factori, cum ar fi: criza energetică, războiul din Ucraina (sistarea activității fabricilor de îngrășăminte).
Prețurile la materiile prime fosfatate, în special la sulf și amoniac, au crescut brusc în anul 2021, deoarece activitatea fabricilor a fost redusă din cauza restricțiilor COVID-19, limitând astfel livrările.
Între timp, costul materiilor prime pentru uree și azotat de amoniu au crescut de asemenea, după creșterea prețurilor la gazul natural de la începutul anului 2021 până în aprilie 2022, atingând un nivel record.
Prețurile la îngrășăminte au crescut semnificativ pe întreg parcursul anul trecut, dar spre sfârșitul lui 2022 s-au înregistrat ușoare scăderi.
Mai ales de la începutul războiului din Ucraina, importul de îngrășăminte minerale din Federația Rusă, care erau livrate pe calea ferată, au fost redirecționate către România prin Marea Neagră, fiind livrate în Moldova din portul Galați cu camioanele sau barjele în portul Giurgiulesti.
Astfel, au fost dificultăți în logistică, întârzieri la livrare, întârzieri la plăți, costuri crescute de import, dublarea timpului de livrare, întârzieri în aplicare, neachitarea plăților de către cumpărători, diferențe de schimb valutar etc.
În total, în 2022 au fost importate în Moldova 165,7 mii tone de îngrășăminte minerale.
În primul semestru al anului 2023, au fost importate în Moldova 145,9 mii tone. Acest lucru sugerează, că cererea a scăzut în 2022 și începe să se redreseze în 2023.
Importul de îngrășăminte minerale în Republica Moldova
Importul de îngrășăminte minerale în Moldova, în perioada ianuarie-iunie, principalele companii
Țările exportatoare de uree în Moldova și prețul mediu, 2022
Țările exportatoare de uree în Moldova și prețul mediu, ianuarie-iunie 2023
Astfel, producătorii agricoli vor beneficia de subvenționarea accizei la motorina achiziționată, începând cu data de 16 noiembrie 2022, în cuantum de 2980 de lei/tonă pentru producătorii micro, mici și mijlocii și de 894 lei/tonă pentru producătorii mari.
Pentru motorina utilizată în anul 2023, producătorii micro, mici și mijlocii vor primi subvenții în cuantum de 100% sau 3248 de lei/tonă, iar întreprinderile agricole mari – în cuantum de 30% sau 974,4 lei pentru o tonă.
Amintim că, pe parcursul anului 2022, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a rambursat acciza la motorină pentru 2589 de producători agricoli unici, fiind debursată suma de circa 115 milioane de lei.
Astfel, în următorii 5 ani, statul va susține anual cel puțin 3 mii de beneficiari, pentru care se vor aloca circa 13% din mijloacele fondului de subvenționare.
Plata complementară se va acorda pentru stimularea accesării creditelor investiţionale, dezvoltarea agriculturii ecologice, defrișarea plantațiilor multianuale, promovarea utilizării sistemelor de irigare, servicii de consiliere şi formare în agricultură.
Plafonul anual în cadrul formei de subvenționare complementare nu va depăși valoarea de 1,5 milioane de lei pentru un beneficiar, cu excepția AUAI, pentru care plafonul nu va depăși valoarea a 3 milioane de lei, iar pentru subvenționarea primelor de asigurare nu se vor aplica limite.
Cererile de subvenționare se vor depune anual, în perioada 1 februarie – 30 septembrie, de către solicitantul de subvenție sau de reprezentantul acestuia, în format electronic sau pe suport de hârtie, la sediul subdiviziunii teritoriale a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
Înfloritul viţei de vie este o perioadă delicată. Etapele formării şi dezvoltării organelor generative la viţa de vie sunt [1,2,3,4]:
inducţia florală;
evocarea florală şi diferenţierea;
înfloritul;
polenizarea şi fecundarea;
legarea bobiţelor;
creşterea bobiţelor;
coacerea bobiţelor.
În prima perioadă de vegetaţie, au loc primele două etape (inducţia florală, evocarea florală şi diferenţierea mugurilor), iar în a doua – etapele de definitivare ale formării şi dezvoltării bobiţelor (înfloritul, polenizarea şi fecundarea, legarea, creşterea, coacerea fructelor).
Înfloritul începe cu deschiderea florilor şi căderea corolei, concrescută în formă de cupolă, se finalizează cu legarea bobiţelor şi coincide calendaristic cu sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie.
În condiţii favorabile [5] perioada înfloritului unei inflorescenţe decurge timp de 4-8 zile, a unui soi 8-14 zile, iar a unei plantaţii 12-20 zile.
Trebuie de menţionat că pe parcursul unei zile se observă două perioade maxime de deschidere a florii – prima situată între orele 6-10, iar a doua – între orele 14-17.
Buttrose şi Hale, citaţi de către Burzo I. ş. a. [1], consideră că înflorirea are loc după acumularea unei sume a temperaturilor active de 350°C, pe o perioadă de cel puţin 20 zile.
Pe parcursul înfloririi, polenizării şi legării bobiţelor o parte importantă din flori cade sub formă de butoni, flori deschise şi bobiţe legate.
Acesta este un proces natural şi căderea a 40-80% din florile formate în inflorescenţe se consideră normală şi duce la formarea strugurilor de factură tipică.
Însă există cazuri când căderea florilor determină scăderea recoltei, ea poate fi condiţionată de factori interni şi externi.
Dintre cauzele interne cele mai importante sunt: tipul florii, dereglări în timpul androgenezei şi ginogenezei, dereglarea echilibrului hormonal, insuficienţa nutriţională, şi, deseori, legată de creşterea intensivă a lăstarului.
După deschiderea florilor are loc polenizarea, care la viţa de vie este efectuată prioritar cu ajutorul vântului, cea cu ajutorul insectelor este neesenţială [5].
Predispunerea florilor către polenizarea încrucişată, reiese din tipul redus al florii(sepale slab dezvoltate, petale simple cu o colorare verde slab evidenţiată şi care la înflorire cad etc.).
Florile hermafrodite la viţa de vie din cultură [5], în majoritatea cazurilor, se autopolenizează (autogamie), însă se întâlnesc şi cazuri de polenizare încrucişată (alogamie).
Cauzele principale ale căderii florilor [6], ovarelor, a apireniei, mierei se ascund în structura florilor, în particularităţile histologice şi funcţionale ale dezvoltării ei.
Florile la viţa de vie pot fi bisexuate şi unisexuate. Florile unisexuate se caracterizează prin lipsa unora din organele sexuale (astfel de soiuri sunt cultivate doar ca portaltoi ori sunt folosite în selecţie).
În cadrul florilor bisexuate se întâlnesc flori hermafrodite normale şi hermafrodite anormale. La cele normale ambele organe sexuale sunt bine dezvoltate morfologic şi fiziologic, iar la celelalte din punct de vedere fiziologic, organele nu sunt identic dezvoltate.
Florile hermafrodite anormale, la care este bine dezvoltat androceul se numesc funcţional mascule (folosite mai des în selecţie), iar cele cu gineceul bine dezvoltat – funcţional femele (Ceauş, Coarna Neagră, Lora, Keşa etc.).
În timpul fecundării pot avea loc devieri de tipul [5,6]:
apogamia şi poliembrionia – în timpul fecundării apogamice în ovar nu se dezvoltă oosfera, dar una din celulele vegetative ale sacului embrionar (soiurile – Tacveri, Katta-Kurgan, Aligote, Muscat de Alexander), poliembrionia este observată la soiul Nimrang;
fenospermia – în aceste cazuri are loc avortarea ulterioară a embrionului sau a endospermului;
partenospermia, stenospermocarpia – la acest tip de fecundare are loc o dezvoltarea insuficientă a seminţelor pe parcursul vegetaţiei [155];
partenocarpia – are loc dezvoltarea bobiţelor fără fecundarea propriu-zisă, adică polenul stimulează formarea bobiţelor, iniţiind doar dezvoltarea tubului polinic fără a ajunge la sacul embrionar. Bobiţele se pot forma şi sub influenţa polenului steril sau a substanţelor stimulatoare chimice (2,4 D; gibereline etc.).
La majoritatea soiurilor apirene, nedezvoltarea seminţelor are la bază devierele descrise mai sus.
Burzo I. ş. a. Fiziologia pomilor fructiferi şi a viţei de vie. Vol. III. In: Fiziologia plantelor de cultură. Chişinău: Ştiinţa, 1999. p. 423-439.
Tarhon P. Fiziologia plantelor. Vol. 2. Chişinău: Lumina, 1993. 242 p.
Stoev K. D. Формирoвание почек и соцветий. В: Физиология винограда и основы его возделывания, sub coordonarea Stoev K. II, Sofia, 1983. p. 131-187.
Boss P. et al. New insights into grapevine flowering. In: Functional Plant Biology, N. 30, 2003. 593-606.
Kozma P. Физиология цветения и оплодотворения. Физиология винограда и основы его возделывания, sub coordonarea Stoev K, т. II, Sofia, 1983. p. 239-261.
Perstniov N. ş. a. Viticultură. Chişinău: Tipografia Centrală, 2000. 502 p.
Subvențiile vor fi oferite din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și vor putea fi solicitate de fermierii micro și mici, persoanele care desfășoară activități în mediul rural sau activități agricole, unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile de învățământ cu profil agroindustrial.
Un solicitant va putea beneficia de până la 4 milioane de lei pentru îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, înfiinţarea plantațiilor, modernizarea exploatațiilor zootehnice, transfer de cunoștințe, inovare și formare.
Pentru tinerii fermieri, femeile fermiere, migranții reveniți sau cei care gestionează gospodării țărănești, statul prevede subvenții majorate cu 10 – 15%.
Cererile de subvenționare în avans se vor depune la subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și se vor acorda în tranșe, în baza proiectelor investiționale evaluate pozitiv de către AIPA.
Stella Buza, din satul Bălăurești, raionul Nisporeni, a început activitatea sa apicolă mai mult ca un hobby, procurând mai întâi trei stupi, apoi nouă, după care unsprezece până a ajuns să se împrietenească cu albinele.
Chiar dacă la început produceau miere pentru propriul consum, acum un an au decis să înregistreze o afacere de familie (GȚ). La moment, au 50 de familii de albine și speră că vor reuși să se extindă.
„Vedem deja pe parcurs cum va fi cererea pe piață, în funcție de aceasta vom investi și ne vom extinde și noi. Activez în calitate de asistentă medicală, iar în timpul liber acord toată atenția mea familiilor de albine alături de soț și fiică, care mă susțin și muncim împreună ca să avem rezultate”.
În anul 2022, au aflat despre Proiectul de Reziliență Rurală din cadrul UCIP IFAD care oferea credit cu porțiune de grant și au decis să depună dosarul de participare.
„Nu am întâmpinat dificultăți atunci când a trebuit să pregătim actele pentru dosar. Iar colaboratorii din cadrul băncii ne-au consultat și ne-au ajutat să pregătim toate documentele. A fost totul destul de clar și transparent, iar banii i-am putut accesa destul de rapid. Cu banii pe care i-am primit am procurat mai mulți stupi verticali, care erau necesari pentru a crește numărul de familii”.
Chiar dacă avea dorința de a porni o afacere cu albine de mai mulți ani, a fost nevoie de mai mult timp până a ajuns să se realizeze, deoarece soțul era plecat peste hotare, iar Stellei îi era frică că nu se va descurca de una singură.
„Odată ce ne-am decis să cumpărăm primii stupi și soțul a hotărât să rămână acasă. Împreună am reușit să îndrăgim albinele și să ne implicăm pentru a dezvolta mica noastră afacere. Acum, soțul recunoaște că a fost o decizie corectă, îi place mult ceea ce face și aceasta ne ajută să creștem și să ne dorim să ne dezvoltăm și mai mult”.
Femeia spune că sunt încă la început de cale, iar odată ce vor reuși să extragă o cantitate mai mare de miere, vor căuta să identifice cumpărătorii care vor fi gata să încheie și un contract de achiziție.
„Suntem optimiști și sperăm că prețurile ce vor fi oferite pentru miere vor fi competitive, iar apicultorii, la rândul lor, vor fi motivați să investească în afacerile lor pentru a produce miere de calitate”.
Stella Buza a îndemnat femeile să fie mai curajoase, pentru că niciodată nu este târziu să începi o afacere.
„Nu trebuie să-ți pierzi speranța și curajul, mai ales dacă faci ceea ce îți place. În plus, nu totul se limitează și se măsoară în bani, dacă iubești albinele și faci munca cu dragoste și dăruire nu ai cum să nu reușești”.
Uniunea Europeană oferă un grant de opt milioane de euro pentru susținerea antreprenoriatului din Republica Moldova.
Vicedirectorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), Marin Ghenciu, spune că banii sunt destinați, în special, întreprinderilor mici și mijlocii din zonele rurale și vor reprezenta o cofinanțare a proiectelor achitate din bugetul de stat, notează IPN.
Proiectul „UE pentru IMM-uri”, finanțat de Uniunea Europeană, vizează sprijinirea a cel puțin 300 de întreprinderi în eforturile lor de a-și crea, dezvolta, extinde sau internaționaliza afacerile, dintre care cel puțin 50% vor putea profita de noile oportunități în sectoare cu potențial ridicat de creștere, iar 80% vor acoperi zonele rurale.
Proiectul de asistență europeană va fi implementat de ODA în perioada 2023-2026.
„Am semnat cu Delegația Uniunii Europene un Acord de finanțare directă de opt milioane de euro pe trei ani, care prevede oferirea granturilor către întreprinderile mici și mijlocii, preponderent în spațiul rural. Acest acord vine după o lungă colaborare cu UE, din banii plătitorilor de taxe din Uniunea Europeană s-au mai finanțat anterior și alte proiecte”, a spus Marin Ghenciu.
Grantul vine să suplimenteze bugetul de stat la finanțarea a șapte programe: PARE 1+2, Start pentru Tineri, Programul de Ecologizare a IMM-urilor, Programul de Transformare Digitală, Programul de Retehnologizare și eficiență energetică, Programul de Susținere a Antreprenoriatului Feminin și Programul de Turism Rural.
„Prin acest grant Uniunea Europeană vine adițional cu un suport financiar. Dacă, de exemplu, până acum din banii bugetari reușeam să finanțăm 20 de afaceri, Uniunea Europeană oferă acest grant pentru a finanța în aceleași condiții încă 10 afaceri. În urma acestei finanțări de opt milioane de euro acordate pe un termen de trei ani se propune oferirea granturilor pentru aproximativ 300 de companii”, a mai spus vicedirectorul ODA.
Potrivit vicedirectorului, beneficiarii fondurilor europene nerambursabile vor avea acces și la serviciile de consultanță necesare, educație antreprenorială și mentorat.
