De ce apar bobițe afectate la fructele de mur

Irina Pompuș
-
0
De ce apar bobițe afectate la fructele de mur

Fructul arbustului de mur este mura, o polidrupă compusă din multiple drupeole sau bobițe. Producătorii de mure se ciocnesc frecvent cu apariția drupeolelor roșii, deformate, care afectează grav calitatea fructelor sau le fac inacceptabile pentru consum.

De ce se formează bobițe deschise la culoare, deformate la fructele de mur

Bobite decolorate la mur

Calitatea fructelor poate fi afectată atât de factorii de mediu, cât și de anumite boli și dăunători. Cele mai frecvente cauze ale bobițelor de culoare mai deschisă sau slab dezvoltate fiind acarianul eriofid și drosofila.

Acarianul eriofid al murului (Acalitus essigi)

Acarianul eriofid al murului iernează între solzii mugurilor și în fructele mumificate rămase pe tulpini peste iarna. Aparitia și migrarea lui are loc în lunile martie-aprilie, numărul crescând rapid la temperaturi ridicate.

Astfel, când temperatura crește la 11°C, femelele adulte încep să colonizeze partea inferioară a frunzei, de pe care se hrănesc.

Când temperatura atinge 25°C, acestea încep să depună ouă. În timpul înfloririi, acești acarienii pătrund în flori și se hrănesc cu drupeolele în formare, în special din zona caliciului.

Ca urmare a atacului, fructele se coc neuniform, rămân parțial verzi–roșcate și împietrite.

Pentru a combate acest dăunător, poate fi utilizat Vertimec 1,8%EC 1-1,2l/ha în câteva etape, în funcție de gradul de afectare.

Pentru un tratament eficient, partea inferioară a frunzei trebuie pulverizată.

Principala problemă pentru producători este nedepistarea la timp a atacului, atunci dăunătorul se poate înmulți excesiv, exact la începutul recoltei, când lupta împotriva acestuia devine dificilă, deoarece este necesar să se producă cel puțin 2 tratamente, lucru imposibil în perioada de recoltare.

Drosofila (Drosophila suzuki)

Drosophila suzuki – este principalul dăunător al fructelor de mur. Se aseamănă cu musculița de oțet, dar spre deosebire de aceasta, masculul D. suzuki are pete negre și gri caracteristice pe aripi.

Dăunătorul provoacă mari daune fructelor atât înainte cât și după recoltare. Femela cu un ovipozitor ascuțit afectează „pielița” fină a fructelor și depune ouă chiar sub ea.

O femelă depune aproximativ 300 de ouă în timpul ciclului său de viață. Dezvoltă larve albe, care intră în fruct și îi distrug pulpa. Astfel de fructe își pierd complet calitatea și nu sunt admise pentru consum.

Deoarece Drosophila suzuki este un dăunător relativ nou, nu există încă insecticide înregistrate care să o controleze.

Problema principală este că daunele apar în timpul perioadei de coacere a fructelor, prin urmare insecticidele ar trebuie să aibă o perioadă de așteptare foarte scurtă.

La moment, se utilizează doar măsuri de protecție biologică și fizică. Sub forma unor capcane speciale de culoare roșie cu capac.

În lipsa lor, se pot utiliza sticle de plastic cu volumul de 250, 500 sau 750 ml, în care se fac 4 găuri poziționate simetric, cu diametrul de 5 mm, la aproximativ 3 cm sub capac.

În recipiente se toarnă oțet de mere sau oțet de vin (sau o combinație a ambelor) și se amplasează la fiecare 10 m pe rând.

Obligatoriu se recomandă eliminarea și distrugerea fructelor infectate, astfel încât dăunătorii să nu reușească să-și încheie ciclul de viață.

Alte cauze care afectează calitatea fructelor sunt:

Insectele cu aparat bucal de înțepat și supt

Acestea afectează drupeolele verzi, iar la coacere fructul are o parte din bobițe roz, roșii sau uscate.

Polenizarea defectuoasă

Polenizarea este esențială pentru obținerea fructelor calitative. Chiar dacă florile murului sunt hermafrodite și autofertile, pentru o polenizare reușită au nevoie obligatoriu de insecte polenizatoare ca albinele și bondarii.

Arsurile solare

În zilele caniculare, fructele expuse razelor solare puternice pot prezenta arsuri sub forma unor zone decolorate. Acestea sunt grupate sub forma unei pete compacte și nu trebuie confundate cu cele provocate de înțepăturile unor insecte.

Fructele afectate de razele solare puternice au o aromă mai slabă dar nu prezintă pericol pentru consum, deaceea pot fi procesate. Soluția care poate preveni arsurile fructelor este plasa de umbrire.

Business-Summitul Producătorilor de nuci din Moldova. Detalii eveniment

Luminita Crivoi
-
0
Business-Summitul Producătorilor de nuci din Moldova. Detalii eveniment

Asociația Nucicultorilor din Republica Moldova anunță organizarea celei de-a 10-a ediții a Business-Summitului Nucicultorilor, care va avea loc pe data de 17 iulie 2024, la MI PIACE PARK RESIDENCE, Sala mare de conferințe, str. Trandafirilor, 4, Chișinău.

Evenimentul va începe la ora 9:30 și se va încheia la ora 17:00.

Summitul din acest an este dedicat fortificării capacităților de producție și export ale sectorului nucifer din Republica Moldova și va reuni experți, oficiali guvernamentali, reprezentanți ai sectorului privat și membri ai comunității academice.

Prin intermediul acestui eveniment, participanții vor avea ocazia să discute provocările și oportunitățile din sector, să împărtășească bune practici și să exploreze noi tehnologii și soluții financiare pentru creșterea competitivității pe piețele internaționale.

În cadrul evenimentului vor fi abordate subiecte de maxim interes pentru nucicultori și reprezentanții sectorului agricol, printre care se numără:

  1. Provocări și oportunități pentru nucicultori în contextul demarării proceselor de integrare europeană a Republicii Moldova.
  2. Situația actuală în sectorul nucifer și activitatea Asociației Nucicultorilor în 2024.
  3. Perspective internaționale și rolul Fruisec în achiziționarea nucilor.
  4. Modificări legislative recente și impactul asupra procesării și exportului nucilor.
  5. Strategii de export și studii de caz privind piața britanică a nucilor.
  6. Cerințele privind calitatea nucilor și logistica exportului pe piața italiană.
  7. Recomandări tehnice pentru cultura nucului în 2024.
  8. Oportunități și provocări în cultura alunului.
  9. Tehnologii moderne în recoltarea și prelucrarea post-recoltă a nucilor.
  10. Oportunități de finanțare pentru creșterea competitivității la export.
  11. Detalii despre obținerea finanțării pentru dezvoltarea afacerilor.

Summitul se va încheia cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, oferind participanților ocazia să interacționeze direct cu experții prezenți și să clarifice orice aspecte suplimentare.

Participanții sunt invitați să se alăture acestui eveniment pentru a beneficia de expertiza și cunoștințele specialiștilor din domeniu, pentru a descoperi noi oportunități de afaceri și pentru a contribui la dezvoltarea sectorului nucifer din Republica Moldova.

Pentru mai multe informații despre eveniment și pentru înregistrare, vă rugăm să ne contactați. Vă așteptăm cu drag

CONTACT:

Evenimentul este organizat cu susținerea Elveției și a organizației Helvetas, prin proiectul OPTIM.

Limacșii – o problemă particulară în No-till

Luminita Crivoi
-
0
Limacșii – o problemă particulară în No-till

Sistemul No-till reduce necesarul de forță de muncă, conservă solul și apa, reține nutrienții, previne eroziunea și promovează o comunitate activă și diversificată de organisme capabile să controleze unii dăunători, dar vine și cu câteva provocări. Una dintre acestea sunt limacșii.

Limacșii sunt considerați printre cei mai provocători dăunători cu care se confruntă fermierii care practică No-till. Reziduurile de culturi de acoperire rămase sunt excelente pentru sol, insecte benefice, inamici naturali ai dăunătorilor, dar devin și hrana și adăpostul perfect pentru limacși.

Limacșii adoră rapița, soia, lucerna și cerealele mici. Se descurcă bine pe păpădie. Mănâncă porumb, dar nu îl iubesc, și trec la una dintre sursele lor de hrană preferate, dacă este disponibilă.

Acest lucru înseamnă, de exemplu, că dacă semeni porumb într-o cultură de acoperire cu secară, secara va ține limacșii departe de porumb.

Limacșii tineri eclozați în timpul verii se afundă în sol pentru a se răcori când este cald și uscat. Din cauza iernilor fără înghețuri și temperaturi reduse, mai mulți limacși adulți supraviețuiesc după o iarnă blândă.

Fiind hermafrodiți, fiecare limax poate depune ouă. Acest lucru înseamnă că ai de două ori mai multe exemplare care depun ouă decât dacă ar exista sexe distincte. Fiecare limax poate depune până la 500 de ouă pe an.

Limacșii, flagelul No-till

Vestea proastă pentru fermierii care practică No-till este că lucrarea solului este cea mai bună metodă de control al limacșilor. Fiind moluște, insecticidele nu sunt eficiente împotriva lor și există puține alte opțiuni directe și practice pentru control.

Unele dintre opțiunile ce ucid direct melcii, utilizate de fermieri din SUA, includ metaldehida (utilă dacă este aplicată în benzi pe rânduri, dar ușor spălată de ploaie), soluțiile de azot (riscantă, presupune amestecarea a azot 30% 1 la 1 cu apă, pulverizarea noaptea, când limacșii sunt cei mai activi, trei nopți la rând) și fosfatul de fier.

Indiferent de produsul ales, intervenția timpurie, atunci când limacșii sunt mai mici, are mai mult succes decât intervenția târzie în cazul melcilor mai mari (un motiv pentru care monitorizarea este importantă).

Prădători naturali ai limacșilor

Carabidele prădătoare și nematozii(Phasmarhabditis hermaphrodita) sunt principalii inamici ai limacșilor. (Nematozii trăiesc în sol și intră în limacși prin deschideri naturale pentru a-și încheia ciclul de viață). La aceștia se pot adăuga muștele Sciomyzidae.

Chiar dacă nu puteți elimina complet insecticidele, utilizarea lor rațională este foarte importantă pentru a preveni distrugerea insectelor utile. Experiențele în teren arată că acolo unde au fost create condiții pentru gândacii prădători numărul limacșilor a fost mai mic.

Aplicarea pe rânduri mai degrabă decât răspândirea lor pe întregul câmp ar fi o metodă mai prietenoasă pentru prădători naturali. Cu cât puteți face aplicarea mai specifică și mai țintită, cu atât mai bine.

Câmpurile curate oferă doar o singură opțiune pentru hrana limacșilor – cultura

În SUA, unde infestările cu limacși au prins viață din cauza suprafețelor mari în No-till, fermierii seamănă secară între rândurile de soia și porumb și observă o proliferare a prădătorilor naturali.

Secara este distrusă la 1-7 zile după semănarea porumbului, iar limacșii preferă în mare măsură secara în descompunere ca sursă de hrană. Pe măsură ce secara se descompune, disponibilitatea nutrienților se îmbunătățește, de fapt.

S-ar putea crede că sursa suplimentară de hrană pentru limacși ar face ca populațiile lor să explodeze, dar aceasta ajută la menținerea prădătorilor în câmpul de producție, reducând nevoia de insecticide.

Pe de altă parte, metoda trebuie testată cu foarte mare atenție. Regional, rezultate pentru experiențe de acest fel nu au fost anunțate.

Modificarea perioadei de semănat

O altă practică culturală pe care cultivatorii o folosesc este modificarea perioadei de semănat.

Pentru porumb, se recomandă semănatul timpuriu, înainte ca ouăle să eclozeze sau înainte ca limacșii să înceapă să se hrănească mai intens.

Deși nu previne afectarea plantei de către limacși, cel puțin permite culturii să crească mai mare și, eventual, să depășească pagubele importante.

În plus, dacă cultura a răsărit deja și crește, devine mai ușor de observat hrănirea limacșilor și de luat o decizie mai informată cu privire la necesitatea de a acționa.

Totuși, acest lucru s-ar putea să nu fie posibil în cazul soiei. Dacă culturile sunt semănate în perioade după ce activitatea și hrănirea limacșilor a început, modificarea datelor de semănat nu mai este eficientă.

În cazul în care limacșii se hrănesc activ, poate fi luat în considerare semănatul mai tardiv, când solul s-a încălzit suficient pentru a descuraja activitatea limacșilor. Cu toate acestea, este posibil riscul ca plantele mici să fie distruse de limacși, dacă condițiile meteorologice se răcesc și creșterea plantelor încetinește.

Tratamentul semințelor și „limacși toxici”, un rezultat neașteptat

Explorând metodele de control ale limacșilor în No-till, am găsit un studiu interesant realizat de Penn State University, care a arată că limacșii care au ingerat soia tratată cu tiametoxam au devenit toxici pentru gândacii (Carabide prădătoare) care îi consumau – limacșii înșiși nu au fost afectați, dar au devenit hrană otrăvitoare pentru prădătorii lor.

Experimentul realizat pe câmpuri, a arătat că limacșii hrăniți cu neonicotinoide au ucis 31% din prădătorii din apropiere în prima lună a sezonului de creștere. Cu prădătorii eliminați, limacșii s-au înmulțit.

Când populația de limacși a explodat, densitățile la soia au scăzut cu 20%, iar randamentele generale ale culturilor au scăzut cu 5%.

Limacșii – alte metode de control practicate

Experiența sugerează că utilajele de tip Row Cleaners pentru curățarea rândurilor nu vor avea un impact semnificativ asupra dimensiunii populației de limacși.

Cu toate acestea, permit solurilor să fie mai uscate și mai calde, asigură o germinare și o creștere mai rapidă a plantelor și posibilitatea cultura să depășească daunele cauzate de limacși.

De fapt, orice practică ce permite o creștere mai viguroasă a plantelor va ajuta la reducerea pagubelor limacșilor.

Unele cercetări sugerează că trifoiul incarnat (crimson) poate fi un respingător util pentru limacși.

Unii cercetători sugerează că, drept beneficiu secundar, culturile de acoperire pot de fapt să extragă insecticidele din sol mai repede (tratamentul pentru semințe oferă aproximativ două săptămâni de protecție, dar poate persista în sol până la doi ani).

Pentru controlul limacșilor, este necesară o rotație cu o cultură de acoperire, nu doar pentru a stabiliza și hrăni solul, ci și pentru a stabiliza și hrăni diversitatea regnului animal subteran.

Când acest echilibru se strică, o specie poate predomina ușor celelalte, aruncând întregul sistem într-o spirală a distrugerii.

Prin urmare, gestionarea limacșilor este mai dificilă decât controlul majorității insectelor și buruienilor. Populațiile trebuie adesea reduse în timp prin utilizarea consecventă a practicilor culturale, evitarea tratamentelor ce distrug prădătorii naturali și, dacă se justifică, utilizarea moluscicidelor la momentul oportun.

Bibliografie:

  1. Slug Management in Continuous No-Till. Virginia Cooperative Extension.
  2. Slugs in Corn and Other Crops; Armyworms in Corn. The University of Tennessee Institute of Agriculture.
  3. Slugs on Field Crops. Ohio State University Extension.
  4. Slugs in Soybean. N.C. Cooperative Extension.
  5. Trade-offs of controlling slugs in no-till.

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA.

Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.

Maria Bușmachiu: Fiecare piersică are o poveste, iar noi vrem să o împărtășim cu toți consumatorii

Tatiana Caraman
-
0
Maria Bușmachiu: Fiecare piersică are o poveste, iar noi vrem să o împărtășim cu toți consumatorii

Maria Bușmachiu, alături de familia soțului, muncesc pentru extinderea și dezvoltarea afacerii de familie, începută acum 10 de ani de tatăl soțului, care era îndrăgostit de cultura piersicului.

Tineri fiind și având un job la care merg zi de zi, și-au propus să se implice și să ajute părinții mai mult pe partea de comercializare. În timpul sezonului de recoltare, de cele mai multe ori, combină responsabilitățile de la job cu munca din livadă.

De mai mulți ani, principala piață de desfacere pentru piersicile crescute de această familie era piața și consumatorii fideli, dar Maria împreună cu soțul său și-au propus să cucerească și cumpărătorii din mediul online. 

Astfel că, după ce au creat pagina de Instagram, unde piersicile din livadă au un nume – Peach me (încearcă-mă, să vezi cât de gustos sunt) pot să răspundă la solicitările noilor clienți și pot livra cele mai gustoase, aromate, delicioase fructe. 

„Punem accentul pe calitatea produsului și ne concentrăm mai puțin pe cantitate, fiind o afacere de familie noi suntem cei care muncim în livadă, pornind de la lucrările de întreținere și până ajunge produsul pe masa consumatorului. Fiecare piersică este culeasă cu multă grijă și dragoste. Alegem cu atenție fiecare fruct, fie că este destinat pentru consum în stare proaspătă, fie că este pentru uscat, compot sau suc. Deja depinde mult de dorințele consumatorilor, dar fiecare își va găsi fructul pe gustul său”, ne-a povestit Maria. 

În plantația familiei Bușmachiu sunt mai multe soiuri de piersici cum ar fi Cardinal, Colllins, Red Heaven și piersici plați. Totodată, aceștia mai cultivă și struguri, prune.

„Livada de piersici a apărut din pasiunea tatălui soțului meu pentru această cultură, iar în timp aceasta a trecut și la noi și încercăm să transmitem cumpărătorilor noștri dragostea față de un fruct atât de delicios, chiar dacă este mai pretențios în întreținere. Ne-am dori ca oamenii să-l cumpere și să-l consume nu doar în stare proaspătă, dar și să-l conserveze pentru iarnă. În plus, propunem și piersici deshidratate”.

Târgurile cu produse locale, la fel reprezintă o oportunitate de a interacționa cu consumatorii, de a le povesti despre produs. Maria susține că studiază și această posibilitate în paralel cu comenzile online. 

„La moment, așa cum mulți consumatori aleg să facă comenzi online, desigur că vom oferi și livrare, doar că urmează să elaborăm un mecanism de comunicare eficient atât pentru consumatori, cât și pentru noi”. 

În perspectivă, familia își propune să aducă pe piață și alte produse cum ar fi piersici deshidratate, piersici în ciocolată.

„Muncind zi de zi în livadă avem parte de o satisfacție enormă, dar aceasta se combină și cu dorința ca consumatorii să aprecieze acest fruct autohton. Este trist atunci când intrăm într-un magazin și vedem pe raft piersici de import și nu ne putem bucura de piersicii care cresc la noi. E păcat că nu putem consuma un produs local, crescut cu dragoste de oamenii de la noi”.

Indiferent de greutățile care apar pe parcurs, Maria crede că o afacere în domeniul agricol cu siguranță poate fi una de perspectivă și-ți poate asigura un venit acasă.

„Este nevoie doar de multă muncă, dedicație și perseverență, iar succesul acesteia depinde de mai mulți factori: tehnologizarea și inovația, accesul la piață, sustenabilitatea și certificările, cunoștințele și experiență”.

Familia Bușmachiu își pune speranța că consumatorii vor ajunge să înțeleagă că un produs autohton este format și din multă dragoste, pasiune și dedicarea pe care o au producătorii pentru afacerea sa. 

„Vreau să le spun tinerilor care sunt sceptici în a iniția afaceri agricole că avem vești bune: lumea agriculturii este în continuă schimbare și evoluție, iar dacă își doresc să reușească, trebuie să aibă multă răbdare și curaj”.

Condițiile de participare la prima licitație pentru instalarea parcurilor eoliene și fotovoltaice

Elena Balamatiuc
-
0
Condițiile de participare la prima licitație pentru instalarea parcurilor eoliene și fotovoltaice

Condițiile de participare la prima licitație pentru construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 165 MW au fost prezentate în cadrul conferinței „Tranziția energetică: Lansarea primelor licitații pentru capacități mari de energie regenerabilă în Republica Moldova”, organizate la Chișinău de Ministerul Energiei, în parteneriat cu Uniunea Europeană și Comunitatea Energetică.

Potențialii investitori, instituții financiare și alte părți interesate au făcut cunoștință cu proiectul documentației de licitație și au pus în discuție evoluția sectorului în Moldova și Europa, reglementările curente și obiectivele legale de atins, precum și modelele inovative de finanțare și factorii cheie de succes, dar și oportunitățile de creare a parteneriatelor de succes.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat în deschiderea evenimentului că, de la intrarea în vigoare a legii privind promovarea energiei regenerabile în 2018, au fost utilizate doar două dintre cele trei instrumente de sprijin – contorizarea netă și tarif fix, care au adus în economia țării peste 100 MW de energie regenerabilă.

Potrivit acestuia, niciodată nu au venit în Moldova atât de multe investiții private desconcentrate în energie regenerabilă.  

Însă instrumentul care trebuia să aducă cele mai multe capacități de energie regenerabilă, licitațiile pentru preț fix, abia acum sunt lansate.

Victor Parlicov a subliniat că obiectivul Ministerului Energiei este de a avea un proces competitiv, cu cât mai mulți participanți, pentru a avea prețuri finale cât mai mici pentru consumatori.

În acest sens, documentația de licitație a fost consultată pe larg cu toate părțile interesate și au fost luate în considerare sugestii de îmbunătățire a acesteia.

Totodată, Ministerul s-a preocupat de îmbunătățirea condițiilor de finanțare pentru investitori.  

„Am obținut acceptul de principiu al Corporației de Finanțare pentru Dezvoltare pentru a emite garanții de asigurare a riscurilor politice de țară pentru proiectele regenerabile din Republica Moldova.

Astfel, putem diminua riscul politic și respectiv rata dobânzii la care se vor finanța aceste proiecte cu cel puțin 3-4 puncte procentuale.

Asta înseamnă că participanții la licitații vor putea licita cu prețuri mai joase, ori scopul nostru final este să avem energie verde, sigură și la prețuri accesibile”, a spus ministrul Energiei, Victor Parlicov.  

Prezent la eveniment, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a salutat lansarea licitațiilor, amintind că energia regenerabilă va contribui la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică a Uniunii Europene.

„Cu ajutorul energiei regenerabile, Moldova își poate asigura independența energetică, reducând vulnerabilitatea și șantajul din partea actorilor străini, totodată asigurând o securitate energetică stabilă.

UE salută inițiativa de a lansa licitații ce vor atrage investiții în domeniul energiei regenerabile. Apreciem transparența cu care au fost stabilite regulile.

Pentru a atrage mai multe investiții în energia regenerabilă, este important cu Republica Moldova să stabilească un sistem clar de echilibrare a rețelei electrice și să aloce resurse în acest sens”, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

La eveniment au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Comunității energetice, Agenției Internaționale pentru energie regenerabilă (IRENA), Corporației de Finanțare Internațională (IFC), Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociațiilor europene WIND Europe, SolarPowerEU, etc.

Prin această licitație se așteaptă investiții de aproximativ 190 milioane de euro în construcția de parcuri eoliene și fotovoltaice.

Se estimează că după finalizarea procesului de conectare a centralelor electrice, ponderea energiei produse din surse regenerabile va crește de la 10% până la 16,6%, contribuind semnificativ la atingerea angajamentului de avea o pondere de 27% în consumul total până în 2030, țintă stabilită în proiectul Planului Național Integrat pentru Energie și Climă.

Conform cerințelor de participare simplificate și debirocratizate, câștigătorii concursurilor vor primi un preț fix garantat pentru o perioadă de 15 ani, pentru energia electrică generată.

Prețul fix garantat va fi determinat în cadrul procedurii de licitație și nu poate depăși prețul plafon în valoare de 1,5 lei/kWh eolian și de 1,67 lei/kWh solar, stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Pentru capacități mari de regenerabile a fost alocată o capacitate totală de 165 MW, împărțită după tehnologii – 105 MW pentru instalații eoliene și 60 MW pentru fotovoltaice.

Depunerea, recepționarea cererilor, a ofertelor tehnice și financiare este preconizată, începând cu luna septembrie 2024, mai multe detalii urmând a fi oferite în anunțul de inițiere a procedurii de licitație care va fi publicat săptămâna viitoare.

În prezent, la nivelul Sistemului Electroenergetic Național (SEN) sunt conectate centrale electrice regenerabile cu o capacitate de 306,58 MW, conform datelor operatorului de sistem și transport (OST), Moldelectrica, excluzând contorizarea și facturarea netă.

Potrivit Moldelectrica, în primele șase luni ale anului 2024, întreprinderea a emis 28 de avize de racordare, cumulând o putere totală de 317,3 MW.

La finele anului 2023, erau valabile avize de racordare pentru instalații de producere cu o putere totală de 1705,03 MW, inclusiv  735 MW pentru centrale electrice fotovoltaice, 20,99 MW pentru centrale electrice de cogenerare, 939,5 MW pentru centrale eoliene, 10 MW pentru instalații de stocare a energiei electrice.

Grupul Trans-Oil anunţă că reînoieşte facilitatea de credit de 200 mln de USD

Elena Balamatiuc
-
0
Grupul Trans-Oil anunţă că reînoieşte facilitatea de credit de 200 mln de USD

Grupul Trans-Oil anunţă că a reuşit să reînoiască facilitatea sa istorică de credit, în valoare de până la 200 de milioane dolari, notează mold-street.com.

„Încasările vor fi utilizate pentru achiziționarea de mărfuri agricole din 2024 de la fermieri/furnizori locali moldoveni și români.

Această facilitate este structurată ca o bază tradițională de împrumut garantată cu acţiuni, creanțe și numerar”, susţine grupul.

Compania precizează că împrumutul a fost acordat de un sindicat internațional de bănci, inclusiv bănci internaționale de dezvoltare și bănci comerciale.

„Comparativ cu anul precedent, valoarea împrumutului a crescut cu aproape 20%, demonstrând capacitatea Grupului Trans-Oil de a mobiliza capital de lucru pe piețele internaționale pentru operațiunile sale, în ciuda geopoliticii generale actuale din regiunea Mării Negre”, susțin cei de la Trans-Oil.

De notat că Vaja Jhashi deține circa 87,5% din Trans-Oil, iar fondul de investiții american Oaktree Capital Management – 12,5%.

Grupul include un grup de aproximativ 40 de companii din Republica Moldova, Ucraina, România, Serbia, Elveția, Georgia, Cipru, Irlanda, Emiratele Arabe şi insulele Marshall. Valoarea activelor era estimată la peste 1,7 miliarde de dolari.

Grupul are o cotă de 90% pe piața procesării de semințe de floarea soarelui și producerii de ulei și de circa 50% la exportul de cereale și semințe de oleaginoase din Republica Moldova.

Trans-Oil deține cea mai mare rețea de elevatoare din Republica Moldova, dar și trei fabrici de procesare a semințelor de floarea soarelui și terminale de transbordare a cerealelor și uleiului la Giurgiulești.

Anul trecut Trans-Oil a înregistrat venituri de circa 1,3 miliarde de dolari şi un profit de peste 52,4 milioane de dolari.

Recoltă de excepție în No-till, la neirigat: 4,8 tone/ha cu rapița Dekalb

Luminita Crivoi
-
0
Recoltă de excepție în No-till, la neirigat: 4,8 tone/ha cu rapița Dekalb

În această perioadă, atenția e concentrată pe rezultatele obținute la cultura de rapiță în diferite zone ale țării, selectându-se cei mai pretabili hibrizi și tehnologii în condițiile tot mai anevoioase de cultivare.

Pe de altă parte, cantitățile mai mici de precipitații, secetele frecvente și arșița impun necesitatea de a avea un sol sănătos, capabil să le facă față mai bine acestora, iar una dintre tehnologiile tot mai discutate este No-till.

Ținând cont de aceste provocări, am monitorizat cu interes deosebit recoltele în sistemul No-till, iar rezultatele obținute în cadrul Civea-Agro, companie ce de peste 15 ani cultivă în sistemul No-till (aici trebuie de specificat că nu e vorba doar de excluderea lucrării solului, ci de o abordare complexă) ne-au lăsat fără cuvinte.

4,8 tone/ha cu hibrizii de rapiță Dekalb

4,8 tone/ha – aceasta este recolta medie obținută în cadrul Civea-Agro pe suprafața de 75 de hectare pe care a fost cultivat hibridul Dekalb DK Excited.

Rapița a fost semănată pe data de 30 august 2023, iar cantitatea de precipitații de la semănat până la recoltare a fost de 320 de mm, conform datelor furnizate de stațiile meteo. Rapița a fost semănată după grâul de toamnă.

„Suntem orientați spre analizarea posibilităților reducerii costurilor, astfel am avut atât soiuri de rapiță, cât și hibrizi Dekalb. În total, circa 300 de hectare, suprafața fiind împărțită 50/50. La soiuri am recoltat 3,2 t/ha, iar hibridul DK Excited ne-a oferit în zona de sus a câmpurilor recolta de 4750 kg/ha, iar pentru zonele din partea de jos, amplasate lângă fâșiile forestiere, recoltele depășeau 5000/kg ha, rezultând o recoltă medie de 4,8 t/ha pe tot câmpul de 75 de hectare”, relatează Veaceslav Ciornîi.

Calitățile pe care le apreciază la hibrizii de rapiță Dekalb sunt o rezistență foarte bună la scuturare și o ramificare foarte bună.

„Cultivăm atât hibrizi de rapiță, cât și de porumb Dekalb. La soiurile pe care le-am avut, după precipitații au crăpat o parte din silicve, pe când rapița Dekalb a făcut față acestora fără pierderi. Pe lângă genetica foarte bună, apreciem și faptul că reprezentanții Bayer organizează vizite în câmp, monitorizează culturile în perioada de vegetație și vin cu recomandări. Acest lucru este important în procesul de adoptare a anumitor decizii”.

Rapița Dekalb – tehnologia aplicată

Pentru cei care încă nu cunosc abordarea din cadrul întreprinderii, trebuie să specificăm că în acești peste 15 ani nu a fost doar exclusă arătura, ci înființate fâșii forestiere, oferită o atenție sporită asolamentului, culturilor de acoperire, testate diferite opțiuni privind densitățile, perioada optimă de semănat, fertilizarea solului și testate soiuri și hibrizi pentru a optimiza costurile.

Asolamentul din cadrul întreprinderii include 5 culturi: grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui și boboase (mazăre, soia) pe lângă acestea cultivându-se obligatoriu culturi de acoperire atunci când permit condițiile.

Densitatea plantelor la semănat a fost de circa 600 de mii de plante la hectar, la recoltare având circa 350 de mii de plante la hectar. Distanța dintre rânduri a fost de 22,5 cm.

Evident, rapița în sistemul No-till necesită o abordare aparte. Veaceslav Ciornîi a specificat că pentru o cultură reușită contează mult înălțimea recoltării culturii, mărunțirea și distribuirea uniformă a resturilor.

„Am semănat în câmpul acoperit cu paie de grâu, unde a fost păstrată umiditatea, ce, în cazul culturii de rapiță, e cea mai importantă. Ulterior, nu am neglijat tratamentele și fertilizarea.

În mare parte, în No-till se seamănă cu semănători cu brăzdare ancoră, dacă înălțimea miriștii la recoltare a fost mică, iar resturile mărunțite. În cazul recoltării cu heder Stripper (ce recoltează doar spicele), există unele probleme, deoarece ulterior este afectată calitatea semănătului. Astfel, se evită semănatul dimineața sau seara, și se face doar atunci când resturile sunt uscate. Noi am semănat cu semănătoare Cross Slot”.

Fertilizarea aplicată la cultura de rapiță

În fermă s-a trecut la îngrășăminte lichide, la semănat administrându-se 15 kg s.a. N și 52 kg s.a. P2O5 (11:37). Ulterior, au urmat 100 kg/ha salpetru de amoniu (N34 s.a.), apoi 250 kg salpetru de amoniu (85 kg s.a.), 100 kg sulfat de amoniu (21 kg s.a. N, 24 kg s.a. S) și fertilizare foliară cu 100 l/ha fertilizanți de tip UAN (42 kg s.a. N).

În total, s-au aplicat 200 kg s.a./ha azot și 52 kg s.a./ha de fosfor. Suplimentar, au fost realizate fertilizări foliare cu bor (4 l/ha în mai multe aplicări) și sulfat de magneziu (2 kg/ha).

Banii pentru lucrările solului, investiți în culturi de acoperire

„No-till nu este despre a exclude lucrările și a aștepta solul să lucreze de la sine”, o spun toți cei care implementează sistemul cu succes de mai mulți ani.

Solul, în special în primii ani, are nevoie de suport, iar pentru Civea-Agro suportul a fost culturile de acoperire pentru care au fost testate zeci de variante.

„Banii pentru lucrările solului trebuie investiți în culturile de acoperire. Lucrările îi asigură structura necesară, îl distribuie în agregate și afânează, însă în No-till această necesitate nu dispare, ci e înlocuită cu rădăcinile culturilor de acoperire, care, pătrunzând la diferite adâncimi, îl afânează, aerează, deblochează anumite elemente și le aduc la suprafață, unde pot fi asimilate de către culturi. Niciodată nu trebuie excluse culturile de acoperire, ele sunt baza unui sol capabil să facă față provocărilor”, specifică Veaceslav Ciornîi.

După testarea mai multor mixuri de culturi de acoperire, fermierul s-a reorientat spre secară, măzăriche de toamnă pentru a fi semănate târziu pentru culturile de primăvară.

„În cazul amestecurilor de culturi de acoperire este importantă alegerea speciilor care ar înflori în aceeași perioadă”.

Una dintre provocările actuale în No-till – limacșii

„Realizând unele lucrări, sunt perturbate condițiile potrivite pentru dezvoltarea limacșilor. La moment, în No-till ei sunt o provocare pentru noi, din cauza cărora am semănat la o denistate mai mare. Mai ales în contextul iernilor fără temperaturi reduse de altădată, distrug culturile”.

Pentru mai multe detalii despre hibrizii Dekalb, ia legătura cu echipa Bayer. Detalii pe acest link.

Caisele moldovenești au fost exportate în 16 țări, în iunie

Elena Balamatiuc
-
0
Caisele moldovenești au fost exportate în 16 țări, în iunie

Datorită unor temperaturi mai înalte decât de obicei, perioada de recoltare a fructelor a început mai devreme. Astfel, în luna iunie 2024, deja a fost exportată o cantitate record de caise.

Potrivit datelor oficiale, caisele moldovenești au ajuns în 16 țări, cantitatea totală exportată fiind de 3848 de tone.

Comparativ, în luna iunie 2023 au fost exportate puțin peste 820 de tone.

Printre principalele destinații de export din acest an se numără Ucraina – unde au fost livrate 1249 de tone, urmată de România – 823 de tone, Polonia – 610 tone, Belarus – 296 de tone și Serbia – 187 de tone.

În prezent, caisul ocupă o suprafață de 4.500 de hectare, iar în fiecare an suprafețele se extind cu peste 200 hectare.

Număr record de expozanți din UE la expoziția „Ziua Fructelor”

Elena Balamatiuc
-
0
Număr record de expozanți din UE la expoziția „Ziua Fructelor”

Cea de-a VI-a ediție a expoziției specializate de tehnică și inovații pentru pomicultură „Ziua Fructelor” a fost, vineri, 12 iulie, locul de întâlnire pentru sute de producători de fructe, exportatori și specialiști ai domeniului.

Expoziția a fost organizată de Asociația „Moldova Fruct” cu suportul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova și a Agenției de Investiții.

Evenimentul găzduit de livada modernă a companiei „VelFruct-Prim” din Coșernița, Criuleni, a reprezentat platforma ideală pentru a aborda tendințele sectorului horticol, inovațiile în materie de echipamente și tehnici, soluțiile de sporire a productivității și competitivității, precum și crearea de noi oportunități de afaceri și parteneriate.

„Ediția din acest an a „Zilei Fructelor” are loc într-un context semnificativ: Republica Moldova este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Acest lucru ne impulsionează să aliniem  agricultura noastră la standardele europene, asigurând competitivitatea și calitatea fructelor moldovenești pe piața UE.

Acest obiectiv este esențial, mai ales în contextul schimbărilor climatice actuale, iar investițiile în infrastructura post-recoltare și adaptarea inovațiilor în acest segment, devin tot mai importante”, a declarat Vitalie Gorincioi, Președintele Asociației „Moldova Fruct”.

50 de expozanți din Moldova, dar și din România, Italia, Polonia, Germania, Franța și Grecia și-au expus produsele, echipamentele, și serviciile din domeniile soiurilor de perspectivă și înființarea livezilor moderne, soluțiilor avansate de protecție împotriva bolilor și dăunătorilor, sistemelor de irigare, ambalajelor și soluții inteligente și digitalizare, construcția frigiderelor și producerea energiei regenerabile proprii.

„Sunt mândru că USAID a sprijinit Asociația „Moldova Fruct”,  producătorii și exportatorii de fructe pentru a face posibilă transformarea sectorului și diversificarea piețelor.

USAID va continua să fie alături de producătorii de fructe pentru a contribui la creșterea afacerilor, crearea locurilor de muncă și dezvoltarea comunităților”, a declarat șeful misiunii USAID în Republica Moldova, Jeff Bryan.

„Agenția de Investiții își centrează activitatea nu doar pe atragerea investitorilor în Moldova, dar și pentru a promova exporturile de produse horticole în cadrul evenimentelor internaționale.

În anul 2023, prin intermediul participării Republicii Moldova la 4 expoziții, producătorii au reușit să semneze 94 de contracte, cu livrări de fructe către piețe pe care fructele noastre sunt deja cunoscute, dar și către destinații noi precum: Suedia, Israel și Maroc”, a declarat directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan.  

Cei prezenți la eveniment au asistat la demonstrații practice a utilajelor pentru recoltarea fructelor, spălarea halelor și a panourilor solare, precum și dispersia produselor fitosanitare prin intermediul dronelor. 

În pofida tuturor provocărilor cu care s-au confruntat producătorii și exportatorii în sezonul 2023/2024, au fost exportate 133 mii tone de mere, din recolta anului trecut, în peste de 30 de țări ale lumii, comparativ cu 124 mii tone de mere exportate în sezonul precedent.

În același timp, volumul de mere exportate către piața Uniunii Europene practic s-au dublat, de la 12 mii tone în 2022-2023, la 22 mii tone în 2023-2024.

Destinația principală pentru mere în UE este România, cu o pondere de peste 90% din cota de export.

Merele moldovenești au fost exportate și către: Suedia, Germania, Marea Britanie și Olanda. 

1...353637...1.970Pagina 36 din 1.970