Prevenirea bolilor respiratorii la viței joacă un rol important în menținerea sănătății acestora. În continuare, prezint câteva sfaturi practice utile în prevenirea acestora:
Asigurarea imunității colostrale de înaltă calitate.
Asigurarea de așternut uscat și suficient într-o „boxă” individuală și neapărat să fie măcar un perete despărțitor (dar este de dorit să existe trei astfel de pereți).
3. Creșterea vițeilor în primele 60 de zile de viață este recomandat a fi făcută individual, fără țarcuri de grup (dacă creșteți în grup, rata îmbolnăvirii este mult mai mare).
4. Asigurarea cu lapte pasteurizat în cantitate suficientă și hrănirea cu lapte să fie realizată la intervale egale de timp.
5. Vaccinarea împotriva bolilor respiratorii trebuie efectuată NU mai devreme de a 28-a zi de viață (adică după vârsta de 4 săptămâni).
6. Monitorizarea constantă a simptomelor și nu numai legate de patologia respiratorie.
7. Stimularea consumului unei cantități suficiente de granule, de preferință de producerea proprie, o atenție deosebită trebuie acordată conținutului de proteine, energie, minerale și vitamine. Dacă vițeii mănâncă suficiente granule potrivite, ei nu se vor îmbolnăvi.
8. Orice stare de febră la viței trebuie tratată urgent. De aceea, este recomandată monitorizarea temperaturii.
9. Dacă apar simptome de boli respiratorie, atunci tratamentul poate fi realizat cu un antibiotic, dar nu cu cele care se folosesc la vacile adulte, și nici acele antibiotice care afectează negativ productivitatea ulterioară. În niciun caz NU folosiți antibiotice în scop profilactic.
10. Și, încă o dată despre importanța colostrului, pentru că de la imunitatea colostrală adecvată va depinde nu numai sănătatea vițelei, junincii, ci și productivitatea ei când ea o să devină o vacă în lactație.
Zahărul, utilizat în foarte multe produse, devine din ce în ce mai scump, ceea ce crește costurile pentru industria alimentară şi pune noi presiuni la adresa inflaţiei mondiale a produselor alimentare, transmite Agrobiznes.ro.
Preţurile la zahărul rafinat au atins, în această săptămână, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi sunt pe cale să înregistreze un salt de 11% numai pe parcursul lunii martie, cel mai puternic avans lunar de după 2021.
De asemenea, zahărul nerafinat este aproape de cel mai scump nivel din ultimii şase ani. Livrările globale devin din ce în ce mai limitate, în principal ca urmare a deciziei Indiei, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali, de a-şi reduce exporturile după ce sezonul furtunilor a afectat recolta de trestie de zahăr şi autorităţile au decis să direcţioneze o parte mai mare din culturile de trestie de zahăr spre producţia de biocarburanţi.
Potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg în rândul traderilor şi analiştilor, exporturile de zahăr ale Indiei ar urma să se reducă la jumătate, până la şase milioane de tone, în anul agricol care se va încheia în luna septembrie 2023, de la aproximativ 11 milioane de tone în exerciţiul anterior, şi ar putea să coboare şi mai mult, până la patru milioane de tone în sezonul următor.
Aceasta înseamnă o reducere şi mai semnificativă a ofertei pe piaţă care, potrivit firmelor de consultanţă Green Pool şi Covrig Analytics, era deja prognozată să înregistreze un deficit anul viitor.
„Dacă India va exporta mai puţin zahăr decât se preconiza în următorul sezon, preţurile vor trebui să crească pentru a extrage zahăr din alte părţi ale lumii”, spune Henrique Akamine, specialist pe zahăr şi etanol la Tropical Research Services.
India este responsabilă pentru aproximativ şase milioane de tone în bilanţul nostru privind comerţul internaţional cu zahăr în 2023-24, susţine Akamine.
„Dacă elimini pur şi simplu chiar şi jumătate din această cantitate, balanţa comercială va înregistra un deficit”, avertizează specialistul.
Chiar dacă Brazilia, cel mai mare exportator mondial de zahăr, se aşteaptă la o recoltă consistentă de trestie de zahăr, ploile au întârziat recoltatul şi capacităţile portuare ar putea limita livrările pe piaţa mondială, în condiţiile în care ţara sud-americană recoltează în acelaşi timp şi o producţie record de soia boabe.
Producţia de trestie de zahăr în Thailanda, un alt mare exportator mondial, este prognozată şi ea să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor în acest an.
O creştere constantă a consumului global de zahăr şi diminuarea stocurilor au făcut ca livrările din India să fie şi mai importante pentru piaţa mondială.
O dovadă în acest sens a venit în luna ianuarie, când preţurile mondiale la zahăr au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, pe fondul îngrijorărilor că autorităţile din India nu vor aproba mai multe exporturi în acest sezon.
Ulterior, după ce Guvernul de la New Delhi a semnalat că ar putea aproba mai multe exporturi, preţurile mondiale au scăzut.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a extins Codul galben de înghețuri până mâine, 31 martie.
Potrivit meteorologilor, în orele nocturne și ale dimineții se vor menține înghețuri cu intensitatea de -1..-3°С.
Avertizarea meteorologică despre înghețuri a fost anunțată pe 29 martie și rămâne valabilă în continuare.
În caz de Cod galben, condițiile vremii sunt potențial periculoase, fenomenele meteorologice prognozate sunt obișnuite pentru teritoriul țării, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități socio-economice.
Temperaturile negative care s-au înregistrat în ultimele două nopți în Republica Moldova, mai ales în partea de nord a țării, nu au avut un impact major asupra livezilor de cais, piersic și migdal, care deja sunt în floare.
Contactat de Agrobiznes, Sergiu Popa, expert în pomicultură, a menționat că, situația este diferită în diverse zone ale țării, inclusiv și în funcție de durata în care s-au menținut temperaturile negative.
„În unele zone din partea de nord a republicii, unde s-au înregistrat chiar și -..60C, dar pentru că s-a menținut pe o perioadă scurtă de timp, efecte majore negative asupra pomilor nu au fost. Din discuțiile pe care le-am avut cu unii producători din partea de nord, chiar dacă în unele zone au fost -..50C, organele de rod nu au înghețat. Avem însă zone, în regiune de centru, unde au fost -..50C, dar pentru o perioadă mai îndelungată de timp și respectiv, se înregistrează careva pierderi, dar neesențiale, adică de până la 10-15% din flori”.
În ceea ce ține de livezile de migdal, Sergiu Popa spune că, la fel au fost puțin afectate, mai ales datorită faptului că acestea sunt amplasate, în mare parte, în zona de sud.
„În linii generale, efecte negative asupra livezilor înflorite nu prea au fost în această noapte. Vedem ce urmează în următoarele nopți, pentru că la fel au transmise temperaturi negative, chiar și mai scăzute. Dacă admitem două nopți cu temperaturi scăzute, atunci rezistența florilor sau a mugurilor deja scade, astfel că aceștia pot fi afectați la temperaturi și mai mari de -..40C”.
Expertul îndeamnă agricultorii să utilizeze metode care să protejeze livezile contra temperaturilor scăzute. Una dintre acestea ar fi sistemul de irigare prin aspersiune, care este una dintre cele mai eficiente.
„La fel, recomand utilizarea perdelelor de fum, care creează o diferență de 2-3 grade. Cea mai eficientă metodă totuși, este irigarea prin aspersiune. În plus, tratarea pomilor cu aminoacizi, ce contribuie la mărirea rezistenței organelor generative”.
Totodată, recomandăm producătorilor agricoli să utilizeze platforma Agmeteo, care oferă informații ample și precise despre condițiile meteorologice și posibile riscuri pentru culturile pe care le cultivă.
Începând cu 1 ianuarie 2023, producătorii agricoli sunt obligați să înregistreze lucrările de tratare a terenurilor cu produse fitosanitare, iar apicultorii – stupinele, în sistemul informațional BeeProtect.md, gestionat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
Sistemul BeeProtect.md este o platformă de comunicare și informare reciprocă a producătorilor agricoli și a apicultorilor despre stropirea culturilor agricole și amplasarea stupinelor în apropierea terenurilor agricole.
Anual, pe teritoriul Republicii Moldova sunt sesizate și constatate cazuri de intoxicare în masă a albinelor. Acest fapt provoacă daune enorme apicultorilor, afectând, în cele din urmă, întreg sectorul apicol, dar și consumatorii de miere naturală.
Potrivit estimărilor, cazurile de intoxicare a albinelor pot provoca pierderi de la 60 la 100% din efectivul de familii ale unei stupine, în situația în care pierderile financiare la fiecare familie de albine, din perspectiva investițiilor și a profitului ratat, pot fi de până la 6.000 lei.
În același timp, polenizarea culturilor agricole de către albine poate contribui la creșterea recoltelor cu până la 40 la sută.
În căutarea unei soluții, inclusiv prin analiza experienței altor state, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în parteneriat cu Asociația Națională a Apicultorilor din Moldova și asociațiile de agricultori, și cu suportul financiar oferit de USAID prin intermediul proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, a elaborat și lansat sistemul informațional BeeProtect.
Sistemul permite schimbul de informații în timp real nu doar între producătorii agricoli și apicultori, ci și cu instituții publice relevante, precum Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (oficiul central și subdiviziunile teritoriale) și autoritățile publice locale.
Noul sistem informațional este prevăzut deja de legislația în vigoare ca mecanism de interacțiune între agricultori, apicultori și ANSA, iar din 1 ianuarie 2023, orice producător agricol, care planifică tratări a culturilor cu produse fitosanitare, are obligația de a se înregistra în sistemul BeeProtect.md și de a indica pe hartă hotarele terenurilor pe care acestea vor fi efectuate.
De asemenea, apicultorii trebuie să se înregistreze în sistemul BeeProtect.md, să indice pe hartă locul amplasării stupinelor în staționar sau în pastoral, perioada aflării în pastoral și numărul de familii.
În cazul în care un agricultor planifică lucrări de tratare, acesta va indica în sistem lucrările planificate cu cel puțin 48 de ore înainte, specificând data și ora stropirii planificate, terenul și cultura ce urmează a fi stropită, precum și denumirea produsului fitosanitar.
Toți apicultorii din raza de 7 km vor primi notificarea pentru a întreprinde măsurile de protejare a albinelor pentru intervalul de ore din data indicată de către agricultor.
Sistemul le va permite atât agricultorilor, cât și apicultorilor să vizualizeze în sistemul BeeProtect.md lista tuturor stupinelor și a terenurilor agricole pe care sunt planificate lucrări de tratare, pe-o rază de 7 km.
Conform noilor prevederi ale Codului Administrativ al Republicii Moldova, neînregistrarea stupinelor de către apicultori, a lucrărilor de tratare de către agricultori, precum și introducerea datelor incorecte, va atrage după sine anumite sancțiuni.
În caz de intoxicare a albinelor, apicultorii vor putea raporta acest lucru în sistemul BeeProtect, alertând astfel ANSA pentru o reacție promptă de determinare a cauzei și prelevare a probelor în timp util.
Cererea de energie în agricultură este în continuă creștere, iar unul dintre aspectele cele mai importante în contextul problemelor anului 2022 a fost asigurarea cu resurse energetice.
Consumatorii de energie din sectorul agroalimentar au două opțiuni: să consume energie din rețea sau să producă local energia necesară.
În cadrul Conferinței AgTech 2023, Victor Gropa, Decanul Facultății de Energetică și Inginerie Electrică, UTM, a vorbit despre două tipuri de surse regenerabile de energie ce pot fi utilizate în agricultură: turbinele eoliene și panourile fotovoltaice.
Turbinele eoliene: Republica Moldova are anumite regiuni favorabile pentru energia eoliană, având curenți de aer constanți. Turbinele eoliene pot fi montate pe ax vertical sau orizontal, soluţia cea din urmă fiind mai frecvent utilizată.
„Analiza vitezei vântului prin acces deschis la hărți internaţionale, precum globalwindatlas.info, arată că Republica Moldova are suprafețe cu potențial eolian favorabil pentru utilizarea în scopuri energetice. Comparativ cu România sau Ucraina, vom avea un o viteză medie a vântului pe durata anului cuprinsă între 6 şi 10 metri pe secundă, nu mai mult și doar în anumite zone.”
Costurile totale pentru un sistem eolian se situează în jur de 1500 de dolari per kilowatt instalat.
Panourile fotovoltaice: Republica Moldova dispune de radiaţie solară potrivită pentru a dezvolta centrale fotovoltaice (globalsolaratlas.info). Sistemele fotovoltaice pot include panouri monocristaline, policristaline și amorfe, care diferă prin eficiență, durată de exploatare și cost.
“În condițiile climaterice din Republica Moldova 1 kWp de panouri fotovoltaice va produce în mediu 1200 kWh anual. Eficiența maximă a panourilor fotovoltaice se obține la temperatura de aproximativ 20 de grade Celsius. Odată cu creșterea temperaturii, eficiența scade.“
Pentru estimarea dimensiunii sistemului fotovoltaic, reieşind din consumul necesar şi coordonatele amplasării sistemului, se propune utilizarea calculatorului greencity.md/calculator-panouri.
Calculatorul de energie fotovoltaică
Componentele unui sistem fotovoltaic includ panourile fotovoltaice, invertorul, structura de prindere și conectarea electrică cu rețeaua publică, astfel încât costurile investiționale pentru instalațiile solare pot constitui circa 1000 de dolari per kilowatt instalat.
Schemă de sprijin guvernamental: Există scheme de sprijin sub formă de tarif fix sau contorizare netă pentru producătorii de energie regenerabilă în Republica Moldova.
Astfel, prin schema de sprijin Contorizare Netă toată energia ce va fi produsă de instalaţia fotovoltaică, inclusiv în exces, se va transfera pentru lunile următoare, astfel că producătorul o va putea utiliza ulterior.
Tarifele fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, de către producătorii care vor obține statutul de producător eligibil, au fost aprobate de ANRE la 28 februarie 2023 şi constituie:
Au fost aprobate prețurile plafon la energia electrică produsă din surse regenerabile ce vor fi utilizate pentru organizarea licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil în anul 2023: pentru instalații solare PV – 1,78 lei/kWh (60 MW); pentru instalații eoliene – 1,69 lei/kWh (105 MW).
Aceste scheme ajută la reducerea perioadei de răscumpărare a investiției în energie regenerabilă și facilitează accesul la energie verde în agricultură.
Mai multe detalii despre eficiență și costuri aflați din videoul realizat în cadrul conferinței.
Agreena, compania concentrată pe impactul climatic și tehnologie financiară cu cea mai mare platformă de certificare a carbonului din sol la nivel global, a anunțat astăzi obținerea unei finanțări de 46 de milioane de euro din seria B, intensificând operațiunile la nivel local, în Republica Moldova.
Condusă de HV Capital, unul dintre liderii pieței de venture capital din Germania, cu un portofoliu divers de investiții în start-up-uri în diferite stadii de evoluție, runda are o componentă interesantă de noi investitori, printre care fondul de impact social AENU și Anthemis, axat pe proiecte fintech.
Majorarea de capital vine și cu o dublare a acționariatului existent, alăturându-se investitorul consacrat din sectorul alimentar Gullspång Re:food, precum și investitorul în tehnologie Kinnevik și fondul de export și investiții din Danemarca.
Noua rundă de finanțare considerabilă încheiată de Agreena vine la doar un an după runda precedentă seria A de 20 de milioane de euro.
De atunci, Agreena și-a dezvoltat activitățile de 10 ori, extinzându-și amprenta geografică pentru a acoperi terenuri agricole în 16 țări europene și a încheiat parteneriate cu ferme care înglobează peste 600.000 de hectare pentru a le ajuta să facă tranziția către agricultura regenerativă, având un impact climatic pozitiv.
Numai în România, Agreena gestionează peste 70.000 ha, iar în Republica Moldova 170.000 ha, prin parteneriatul exclusiv cu Proteh Agro SRL.
“Pentru ca fermierii la nivel mondial să facă tranziția către agricultura regenerativă, având un impact climatic măsurabil, trebuie să construim un cadru de suport financiar și plăți”, a declarat Simon Haldrup, Cofondator și CEO Agreena.
“Întrucât industria agricolă este una dintre industriile care pot face diferența în eforturile de decarbonizare, Agreena construiește o infrastructură pentru tehnologie și servicii financiare de-a lungul lanțului agricol.”
Agricultura regenerativă capătă o amploare tot mai mare la nivel global, redirecționând atenția corporațiilor, guvernelor și a celor implicați în lanțul de aprovizionare către solurile agricole și reducerea emisiilor de carbon pentru a atinge standardele globale de neutralitate climatică.
Astfel, prin adoptarea practicilor agriculturii regenerative, fermierii joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice, a insecurității alimentare și a altor probleme critice care vizează mediul înconjurător.
Agreena a dezvoltat un mod care transformă impactul asupra mediului într-o nouă sursă de venit pentru fermieri, finanțând tranziția regenerativă și valorificând oportunitățile din piața voluntară de carbon.
Prin platforma digitală, fermierii își pot planifica, urmări și valida progresul în parcursul spre agricultura regenerativa, din procesul de tranziție de la emiterea CO2-ului la captarea și stocarea lui în sol.
Astfel, îmbunătățirea sănătății solului și a biodiversității reduc nevoia de a utiliza inputuri agricole, sporind totodată reziliența fermierilor la condițiile climatice tot mai nefavorabile (precum seceta sau inundațiile) și crescând performanța operațională a fermelor.
De cealaltă parte a ecuației, certificatele de carbon emise de Agreena, alături de serviciile adiționale oferite, susțin companiile axate pe practici sustenabile, care implementează deja acțiuni de decarbonizare, precum și companiile din lanțul de aprovizionare agroalimentar care solicită din ce în ce mai mult trasabilitatea în teren a mărfurilor agricole pentru a fi în conformitate cu cerințele de raportare Scope 3.
Noi oportunități de dezvoltare prin tehnologie
Cea mai recentă achiziție a companiei de teledetecție Hummingbird Technologies a însemnat pentru Agreena extinderea ofertei dincolo de segmentul fermierilor, pentru a include servicii de date agricole pentru actorii lanțului de aprovizionare, guverne și alte instituții.
Prioritizând o agendă bazată pe știință și tehnologie, platforma Agreena încorporează acum o soluție de monitorizare și verificare de top la nivel mondial, bazată pe inteligență artificială, care utilizează imagini satelitare, cuplate cu date din teren și algoritmi de machine-learning pentru a identifica și raporta implementarea practicilor regenerative din cadrul fermei.
Oferind monitorizare globală, compania are misiunea de a se implica activ în sprijinirea demersurilor către neutralitatea climatică pentru întregul lanț valoric.
“Impactul climatic real se creează pe scală largă, iar Agreena beneficiază de o poziționare optimă pentru a putea oferi capacitățile de cultivare a carbonului la nivel mondial, acordând certificate de carbon de cea mai înaltă calitate, verificabile și bazate pe procese ale naturii. Numai prin reducerea emisiilor de carbon vom putea atinge neutralitatea climatică”, a declarat Alexander Joel-Carbonell, partener HV Capital.
De la fermieri la fintech
Având rădăcini puternice în comunitatea agricolă, Agreena a fost fondată inițial prin sprijinul fermierilor danezi și a afacerilor agricole de familie, cu o investiție de etapă incipientă pentru dezvoltare.
În următoarea etapă, compania introduce o platformă și un marketplace, integrate vertical. Lucrând mai întâi cu fermierii pe teren pentru a monitoriza impactul carbonului, certificatele rezultate sunt construite în portofolii scalabile pentru corporații, adaptate strategiei unice ESG.
Compania preia inițiativa în furnizarea cadrului tehnologic pentru piața în creștere cu soluții financiare inovatoare, precum utilizarea tehnologiei blockchain sustenabile pentru o mai bună trasabilitate și transparență sporită a creditelor de carbon și a banilor electronici și a contractelor inteligente pentru a facilita schimburile de plăți între corporațiile conștiente de impactul climatic și fermieri, cu o reconciliere imediată la scală.
“Suntem în plin proces să eliminăm barierele economice din calea adoptării agriculturii regenerative pentru fermieri și întregul lor ecosistem, iar carbonul este doar începutul”, concluzionează Simon Haldrup.
Despre Agreena
Agreena amplifică puterea eliminării carbonului din sol și capitalul natural pentru a finanța tranziția către agricultura regenerativă. Lucrând în strânsă colaborare cu fermieri parteneri din 16 piețe europene, aflându-se în etapa de extindere, AgreenaCarbon este cea mai importantă platformă de carbon din sol la nivel mondial. Combinând tehnologiile de top de monitorizare prin satelit, soluțiile Agreena pot sprijini fermierii, companiile și guvernele pe drumul către neutralitatea climatică.
Despre Programul AgreenaCarbon
Programul AgreenaCarbon este acreditat conform standardului ISO 14064-2, alături de un organism terț de verificare și o metodologie aliniată cu știința IPCC. Compania respectă standardele recunoscute și va continua să-și dezvolte oferta pe măsură ce politicile și știința se dezvoltă. Mai mult, compania este în prezent în curs de certificare Verra, iar finalizarea procesului este așteptată la sfârșitul acestui an.
Despre HV Capital
HV Capital este unul dintre cei mai de succes și mai puternici din punct de vedere financiar investitori pentru companiile în stadiu incipient și în creștere din Europa. Din 2000, HV Capital a investit în aproximativ 225 de companii, inclusiv în Zalando, Delivery Hero, FlixBus, și HelloFresh, prin diferite tipuri de investiții și caută în permanență următoarea generație de inovatori din fiecare industrie, precum FinTech, SaaS, climată, tehnologie și bunuri de larg consum.
Prezent la eveniment, viceprim-ministrul Vladimir Bolea, a explicat fermierilor că în acest an, mecanismul de subvenționare va prevedea oferirea subvențiilor per kilogramul de lapte livrat în baza facturilor și per cap de junincă până la prima fătare.
Ludmila Catlabuga, Președinta Consiliului Asociației Fermierilor – Producători de Lapte, dar și proprietară a unei ferme de vaci mulgătoare din raionul Soroca, a menționat importanța subvenționării per kilogram de lapte pentru sector.
„După câțiva ani de subvenționare per cap de animal, a crescut efectivul pe țară, însă nu și cantitatea de lapte produsă. Deoarece rasele de animale nu sunt întotdeauna cele mai productive. De aceea, pentru noi fermierii care vrem să obținem lapte este binevenită subvenționarea pentru cantitatea de lapte produsă. La moment, se vorbește despre circa 3 lei, achitați în baza facturii fiscale sau demonstrați prin facturi că laptele dat a fost procesat, în cazul existenței unui ciclu închis.”
Ion Luchian, din satul Cuizăuca, raionul Rezina, a importat în 2014 primele 20 vaci de rasă pură Simmental. În prezent efectivul de animale a ajuns la 90. În ultimii doi ani, acesta a beneficiat de subvenții per cap de animal, însă ne povestește că modificarea regulamentului este una foarte echitabilă.
„Produci mai mult și mai calitativ, primești mai mult. Noi deținem o fermă în care punem un accent deosebit pe genetica animalelor și condițiile de întreținere, astfel avem o producție bună de lapte. După calculele mele preliminare, fiind subvenționați per kilogram de lapte, vom primi practic dublu, comparativ cu subvenționarea per cap de animal. În pierdere pot fi doar cei care dețin animale de rase mai puțin productive sau nu le oferă condiții adecvate de întreținere. De aceea, pentru cei care investesc și produc calitativ, este mult mai stimulatoare achitarea pentru kilogram”, a explicat Ion Luchian.
La moment, în Republica Moldova avem circa 220 de ferme de lapte, cu un efectiv de circa 14.000 de vaci. Conform priorităților MAIA, se planifică până în anul 2025 să se majoreze potențialul până la un număr de circa 20.000 de vaci înalt productive.
