Ministerul Mediului continuă dialogul cu organizațiile neguvernamentale pentru a identifica cele mai bune soluții pentru extinderea și reabilitarea pădurilor din țară.
În cadrul întâlnirii de astăzi, 20 iunie, Sergiu Lazarencu a discutat cu mai multe ONG-uri și a apreciat eforturile depuse în proiectele de împădurire, subliniind colaborarea esențială între sectorul public și privat pentru atingerea obiectivelor comune.
În cadrul ședinței a fost discutat segmentul necesității supravegherii teritoriului împădurit și metodele de asigurare a masei forestiere pe termen lung, transmite știri.md.
Ministrul Lazarencu a făcut apel la societatea civilă să vină cu sugestii pentru identificarea de noi potențiale terenuri pentru împădurire.
Un alt aspect important abordat în cadrul întâlnirii a fost educația și informarea populației în privința importanței pădurilor.
Părțile interesate au venit cu sugestii pentru îmbunătățirea Programului Național de Împădurire, inclusiv întărirea capacităților ONG-urilor prin alocarea unor finanțări, pentru a acoperi zonele care nu pot fi accesate de instituțiile statului.
În contextul discuțiilor, s-a abordat și posibilitatea lansării unui proiect pilot pentru identificarea terenurilor acoperite cu vegetație forestieră în mod natural, precum și înregistrarea terenurilor împădurite private în fondul forestier.
Ministerul Mediului își propune să continue colaborarea cu organizațiile neguvernamentale pentru a implementa soluții eficiente pentru conservarea și extinderea pădurilor din țară, asigurând astfel protecția mediului și îmbunătățirea calității vieții.
Asociaţia Forța Fermierilor se arată îngrijorată de faptul că o mare parte din fermierii micro, mici și mijlocii vor rămâne fără subvenții pentru cererile depuse în anul 2023, potrivit unei declaraţii adresate autorităţilor, notează mold-street.com.
În acest sens Forţa Fermierilor citează datele Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) care preciza pe 3 iunie 2024, că 68,44% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNADMR) pentru 2024 au fost deja debursate.
Câţi bani au mai rămas în fondul de subvenţionare a agriculturii
Altfel spus din suma de 1,6 miliarde lei prevăzută pentru anul 2024 în fondul de subvenționare, au fost debursate 1.129,24 milioane de lei pentru cererile de acordare a subvențiilor pe diverse mecanisme de stimulare.
Forţa Fermierilor susţine că „diferența rămasă de 470 milioane lei nu acoperă suma totală pentru cererile depusă la subvenționarea post-investițională” şi estimează că ar exista deja un deficit de minim 230 milioane lei pentru acoperirea cererilor restante pentru 2023.
În acelaşi timp proiectul modificărilor la bugetul de stat pentru 2024 propus de Ministerul Finanțelor nu prevede majorarea fondului de subvenționare a agriculturii, ceea ce ar fi pentru prima dată în ultimii ani.
Asociaţia susţine că ar fi doar o majorare de 10 milioane lei pentru Fondul Național al Viei și Vinului (pentru promovarea exporturilor vitivinicole pe piețele țintă n.r.), „aceasta în contextul în care sectorul vitivinicol este subvenționat și promovat cel mai masiv în ultimii zeci de ani ca sector”.
„Fără majorarea bugetului FNDAMR sistemul de subvenționare și cel agricol poate să ajungă la colaps.
În contextul în care fermierii micro, mici și mijlocii sunt în pragul falimentului rezultat din evenimentele ultimilor ani (seceta, război, inflație, scumpirea de capital, etc.) și așteaptă subvențiile ca un colac de salvare pentru investițiile efectuate, solicităm guvernului să majoreze fondul de subvenționare cu diferența necesară de bani, ori să prioritizeze plata subvențiilor pentru fermierii micro, mici și mijlocii”, afirmă Forţa Fermierilor.
Ce prevede proiectul de rectificare bugetară
De notat că, proiectul modificărilor la bugetul de stat pentru 2024 prevede modificări esenţiale doar la câteva programe de finanţare a agriculturii.
Astfel proiectul Modernizarea mașinilor și Echipamentelor agricole ar urma să beneficieze de o majorare a finanţării cu 70 milioane lei, în timp ce finanţarea proiectelor pentru susținerea unor măsuri în domeniul agriculturii („Asigurarea fermierilor cu fertilizanți” și Modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole”) ar urma să fie diminuată cu 145 milioane lei.
Documentul mai arată că în total cheltuielile bugetare pentru subvenții în 2024, vor fi majorate cu 492,3 milioane lei, în special pentru fondul rutier.
În consecinţă cheltuielile bugetare vor constitui 4,52 miliarde lei.
Acum zece ani, soții Cașuneanu s-au întors acasă de peste hotare și au decis să investească în legumicultură, construind o afacere frumoasă, dar, evident, cu multiple provocări.
Au construit peste un hectar de sere moderne
Au optat pentru două culturi – castraveți și tomate pe care le cultivă în sere pe o suprafață totală de peste un hectar. An de an, cultivându-le, au apărut și unele probleme, povestește Lucia Cașuneanu.
„Plantele, în special castraveții, se dezvoltau până la o anumită fază, apoi stagnau în creștere și se uscau. Am încercat să soluționăm problema, dar nu reușeam. Anul trecut, în serele mai vechi, castraveții au fost plantați de trei ori, dar totul s-a soldat cu insucces. Plantele s-au uscat fără a forma recolte. Înțelegeam că sunt probleme legate de sol, dar nu puteam identifica care sunt anume”, povestește Lucia Cașuneanu.
Cunoscând că în România sunt specialiștii Timac Agro care pot veni cu expertiză în soluționarea problemelor, au decis să caute reprezentanța companiei și în Republica Moldova.
„După ce ne-am consultat cu mai mulți specialiști, fără a identifica o soluție, am decis să căutăm specialiști Timac Agro la nivel local. Noi anterior utilizam îngrășămintele Timac Agro pe suprafețe mai mici, ne plăceau rezultatele și mai cunoșteam că au specialiști care te ajută dincolo de o simplă alegere a îngrășămintelor, pot oferi sfaturi ce ține de tehnologie.
Căutând datele de contact, am dat de reprezentanța locală, care, împreună cu reprezentantul din România, Silviu Ion, ne-a ajutat să identificăm problema și să o soluționăm. Astfel, dacă anul trecut plantele s-au uscat, anul acesta în aceleași sere avem deja o recoltă bună”, a explicat Lucia Cașuneanu.
pH-ul nepotrivit și conductivitatea electrică – probleme identificate de Timac Agro
După o vizită și analiză, Silviu Ion spune că a identificat probleme legate de pH-ul nepotrivit și conductivitatea electrică a solului.
„Am constatat că pH-ul nu este unul potrivit pentru cultura legumelor, o problemă, de fapt, caracteristică solurilor din Moldova. De asemenea, conductivitatea solului era prea mare. Astfel, am recomandat îngrășăminte ce pot controla pH-ul și conductivitatea. Aici, gama de îngrășăminte KSC se încadrează perfect. Sunt îngrășăminte hidrosolubile, cu un complex organic ce acționează și ca biostimulator, ce pot fi aplicate prin fertirigare.
În primele faze, pentru dezvoltarea sistemului radicular, am aplicat biostimulatorul cu acizi humici și fulviciFertiactyl. Acesta ameliorează structura solului și disponibilitatea elementelor și favorizează activitatea microbiană. În plus, am făcute unele ajustări ale tehnologiei, astfel încât cantitățile de îngrășăminte aplicate s-au redus, dar plantele se dezvoltă mult mai bine, iar în acest mod are de câștigat atât legumicultorul, cât și consumatorul final care va consuma legume cu reziduuri minime”, a explicat Silviu Ion.
Nivelurile conductivității electrice (EC) ale apei din sol reprezintă un bun indicator al cantității de nutrienți pe care planta le absoarbe.
Cercetările realizate la diferite universități de profil indică faptul că, recolta obținută este direct influențată de corelațiile EC-ului din apă, îngrășămintele și pesticidele folosite.
Sucursala din Moldova a Companiei KWS, una dintre principalele companii din lume în selecția și producerea semințelor de culturi agricole, cu o experiență de 168 de ani și reprezentanțe în mai bine de 70 de țări, își extinde echipa locală și angajează:
Manager Produs și Suport Agroservice
Sarcini și responsabilități:
Oferirea de consultanță și suport tehnic partenerilor cu privire la tehnologia de cultivare;
Dezvoltarea portofoliului KWS și crearea cererii pe piață pentru produsele/serviciile KWS;
Extinderea relațiilor cu clienții existenți și dezvoltarea relațiilor cu clienții noi;
Colectarea și analiza datelor de piață și tendințelor, prezentarea datelor studiului de analiză;
Suport la organizarea alături de echipa KWS Moldova a diferitor evenimente (seminare, zilele câmpului, instruiri tematice);
Suport la organizarea loturilor demonstrative;
Suport în activități de marketing;
Alte responsabilități.
Cerințe:
Studii în domeniul agricol, management, agribusiness sau marketing;
Cunoașterea limbii române, limbii engleze și ruse la nivel fluent;
Personalitate dinamică, comunicativă, organizată și analitică;
Abilități de analiză strategică și sinteză, creativitate, pasiune și deschidere;
Abilități de lucru cu pachetul de programe Microsoft Office.
Condiții de muncă și salariu:
Pachet salarial atractiv;
Posibilități de dezvoltare profesională și de promovare;
Notebook, telefon și automobil de serviciu.
Persoanele interesate sunt rugate să expedieze CV-ul la adresa electronică [email protected]. La interviu vor fi invitate doar persoanele pre-selectate.
Fermierii din Republica Moldova trebuie să se asocieze în organizații sau asociații cu profil agricol, să-și aleagă lideri puternici, care să-i reprezinte, și să se documenteze despre tot ce înseamnă legislația europeană ca să beneficieze de fonduri și subvenții europene, notează moldova1.md.
Sunt doar câteva dintre sfaturile vicepreședintelui Asociației Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu, care ne-a vorbit într-un interviu despre experiența țării vecine și schimbările pe care le-a produs în agricultură aderarea la blocul comunitar.
Creșterea subvențiilor și investițiilor în agricultură sunt printre cele mai vizibile efecte ale aderării la Uniunea Europeană, afirmă expertul în agricultură.
Potrivit lui, în cei 17 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, subvențiile fermierilor au crescut de la 70-80 de euro per hectar, în 2007, la 150-200 de euro, în 2024.
„Această subvenție este un mijloc de a reduce din cheltuielile pe care le fac fermierii pentru a obține recolta pe hectarul pe care îl cultivă. În România, la ora actuală, înseamnă per hectar în jur de 1000 de RON (n.r. echivalentul a 3900 MDL).
Asta înseamnă, dacă mergem cu cheltuielile, le uniformizăm la 4000 de RON (n.r. echivalentul a 15400 MDL) pentru un hectar de grâu, înseamnă cam 25% din cheltuielile pe care le face un fermier pentru a produce grâu. Acum, nu putem să ne plângem de faptul că sunt puțini bani”, susține Ion Cioroianu.
Pe lângă subvenții, Uniunea Europeană are și un alt mecanism financiar prin care sprijină fermierii – investițiile pentru proiecte de dezvoltare rurală.
„Aceste proiecte de obicei sunt pentru procesare, infrastructură rurală, dotare cu mașini și tractoare agricole. De obicei accesează și primările pentru proiecte ca asfaltare, alimentare cu apă, canalizare, pensiuni agroturistice.
Se dau bani și pentru tinerii fermieri. Sunt două criterii de a evaluare a proiectelor. Criteriile de eligibilitate care sunt impuse de Uniunea Europeană: să fie în mediul rural, să aibă angajați și să dezvolte cât de cât zona respectivă.
Apoi sunt și criterii care se numesc de selecție pe punctaj, criteriile astea le fixează de obicei țara respectivă”, explică Cioroianu.
Facilitățile versus provocările integrării europene pentru sectorul agricol
Libertatea de circulație și accesul pe cea mai mare piață, de circa 500 de milioane de consumatori, sunt alte câteva beneficii pe care le presupune aderența la blocul comunitar, spune vicepreședintele AFR, care atrage atenția însă și la unele dezavantaje și provocări.
„Un dezavantaj e faptul că odată ce va intra în Uniunea Europeană, țara dumneavoastră va fi invadată de produse din toate țările UE, iar agricultorii o să aibă o problemă cu vânzarea produselor lor.
În Uniunea Europeană, țările membre și-au educat populația să cumpere produsele lor naționale, chiar dacă sunt mai scumpe și mai puțin bune.
Iar cea mai mare provocare, pe care noi am depășit-o printr-o muncă titanică, a constat în faptul că băncile care trebuiau să ne finanțeze nu aveau încredere în noi, românii.
Cereau garanții peste garanții pentru a da bani, te controla de nu mai știai ce să faci. În plus agriculturii se confruntau cu diverse calamități: secetă sau inundații, iar băncile nu dădeau asigurări pentru calamități. Deci, noi eram singuri cu soarta noastră”.
Ce ar putea învăța fermierii de la noi din experiența celor de peste Prut?
Vizite de studiu în alte țări europene, preluarea experienței de la alți agricultori europeni și asocierea în organizații sau asociații de profil sunt printre principalele sfaturi pe care Ion Cioroianu le are pentru agricultorii moldoveni.
„Trebuie să se asocieze în asociații profesionale puternice, să-și aleagă lideri deștepți și luptători, să viziteze și să vadă cum funcționează ferme din Uniunea Europeană.
Cel puțin noi așa am făcut. Am vizitat majoritatea țărilor UE, unde am văzut tipul de agricultură și am primit consultanță.
Am cunoscut o parte din legislație și am căpătat curaj. Agricultura este un domeniu care lucrează cu ființă. Spre deosebire de alte domenii, noi suntem expuși la tot felul de situații care nu ne dau garanții: clima sau piața internațională.
Trebuie să nu ne iasă din cap că noi dăm mâncarea și trebuie să ni se rezolve problemele. Agricultorii din Republica Moldova trebuie să fie conștienți că sunt o forță indispensabilă”.
Europarlamentarul Dacian Cioloș: R. Moldova să racordeze legislația națională la cea comunitară
Procesul de pregătirea pentru aderare presupune nu doar racordarea legislației naționale la cea comunitară, ci și restructurări, dar mai ales investiții în sectorul agricol, a subliniat fostul Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, într-un interviu pentru Teleradio Moldova.
În momentul în care piața europeană se va deschide complet pentru produsele moldovenești, producătorii autohtoni vor trebui să devină competitivi pe piața europeană și să facă față concurenței cu producători din alte state UE.
„Avem legislație europeană care definește modul de funcționare a piețelor produselor agricole, a standardelor de producție, a normelor sanitare veterinare, a mecanismelor de susținere a agriculturilor prin subvenții sau prin investiții.
Această legislație și cea privind normele de producție fitosanitare, sanitar, veterinare, dar și legislația privind facilitățile care se acordă agriculturilor, subvențiilor, trebuie preluate de Republica Moldova.
Trebuie să existe instituțiile capabile să aplice acea legislație și în momentul în care toate lucrurile astea sunt în regulă, pot să înceapă să vină și finanțările europene.
Toate lucrurile astea înseamnă pregătirea pentru aderare. Deci va fi și partea administrativ-instituțională, dar vor trebui să vină și fonduri de preaderare, fonduri europene, care să ajute la aceste investiții care vor trebui făcute în ferme, în unități de procesare din Republica Moldova pentru ca agenții economici din domeniul agroalimentar, din Republica Moldova, să fie competitivi pe piața europeană”.
Amintim că Republica Moldova va începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie, când va avea loc prima conferință interguvernamentală.
Anunțul a fost făcut de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene. Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene și-au dat vineri „acordul de principiu”.
În acest context, liderii europeni au dat asigurări că vor fi alături de țara noastră în parcursul spre marea familie europeană.
Comisia Europeană va introduce tarife vamale pentru ouăle importate din Ucraina în următoarele două săptămâni, după ce pragul anual convenit anterior pentru aceste importuri a fost atins, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, transmite Reuters.
Comisia Europeană a luat marţi aceeaşi decizie în privinţa importurilor de ovăz din Ucraina.
După invazia rusească din 2022, Ucraina a beneficiat de un mecanism special pentru sporirea comerţului cu UE, cea mai importantă piaţă a sa de export.
UE a stabilit volume maxime de import, după ce fermierii din blocul comunitar au protestat, numind importurile ieftine ucrainene ca reprezentând concurenţă neloială.
Republica Moldova trebuie să dezvolte o agricultură intensivă, care va asigura creșterea înaltă a PIB-ului dorită de autorități.
Această opinie a fost exprimată de expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „По фактам” cu Iulia Fedorova, transmite Noi.md.
El a spus că putem avea o creștere foarte mare în agricultura Moldovei, dar este important să folosim corect resursele disponibile.
Veaceslav Ioniță a atras atenția asupra faptului că un hectar de orice fel de cereale, cum ar fi grâul și porumbul, produce venituri la export de 700 de dolari.
În același timp, un hectar de fructe de înaltă tehnologie, cum ar fi strugurii, de exemplu, oferă venituri la export de la 35 mii până la 50 mii de dolari.
Expertul IDIS Viitorul a reamintit că Guvernul își dorește să obțină o creștere anuală a PIB-ului de 8%, menționând că prin investiții solide în producția intensivă în agricultură ar fi posibil de obținut o creștere de 2% din PIB.
Veaceslav Ioniță a mai subliniat că, în prezent, în Moldova este foarte apreciată munca agronomilor buni, care pot câștiga 4000 de euro pe lună.
În perioada 17-19 iunie 2024, prin proiectul de asistență tehnică TAIEX, MAIA beneficiază de consultanță și sprijin în transpunerea legislației Uniunii Europene pe domeniul sănătății animale, din partea domnului Duicu Cristian, Director General al Direcției Generale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare pentru Siguranța Alimentelor, România.
În cadrul vizitei sale, domnul Duicu Cristian oferă consiliere aprofundată cu privire la transpunerea prevederilor Regulamentului European nr. 429/2017 – „Legea privind sănătatea animală”, care reprezintă legea fundamentală din domeniu.
De asemenea, au fost puse în discuție viziunile privind necesitatea armonizării în continuare a cadrului normativ național cu normele secundare de implementare ale „Legii privind sănătatea animală”.
Vizita a inclus sesiuni de lucru și întâlniri cu specialiști din cadrul MAIA, în care s-au discutat aspecte tehnice și practice legate de implementarea noilor reglementări.
În plus, s-au analizat provocările și oportunitățile specifice sectorului sanitar-veterinar din Republica Moldova, în vederea asigurării unei tranziții eficiente și fără probleme către noile norme europene.
De menționat faptul că noul cadru normativ va spori nivelul de asigurare a sănătății animalelor, sănătății publice și a siguranței produselor alimentare de origine animală.
Implementarea acestor reglementări va contribui la creșterea competitivității produselor moldovenești pe piața europeană și internațională, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
Prin acest efort de armonizare legislativă, MAIA demonstrează interesul său ferm pentru îmbunătățirea standardelor în domeniul sănătății animale și pentru integrarea în sistemul european de reglementări, având ca obiectiv principal protejarea sănătății publice și promovarea unor practici durabile și sigure în sectorul agricol și alimentar.
Un lot de 46 de automobile au fost transmise astăzi, 19 iunie, în gestiunea ANSA, AIPA, Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și Centrului Național de consiliere în Agricultură.
Potrivit autorităților, circumscripțiile teritoriale sanitar-veterinare ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) vor avea în dotare 32 de unități de transport noi, echipate cu 64 truse medicale pentru desfășurarea atribuțiilor de serviciu, precum și o unitate de dezinfecție și dezinsecție multifuncțională mobilă, transmite știri.md.
Automobilele destinate celor de la AIPA sunt echipate cu kit-uri pentru medicii veterinari, instrumente de intervenție, utilaje speciale pentru acordarea ajutorului medical veterinar animalelor din gospodării, precum și utilaje pentru dezinsecție sau dezinfectare în cazul unor epidemii.
„Dotarea Circumscripțiilor teritoriale sanitar-veterinare cu unități de transport a fost unul din obiectivele stridente ale autorității.
Acest fapt va contribui semnificativ la consolidarea capacităților instituționale și resurselor pentru desfășurarea activităților (ex. asistența medicală veterinară, activitatea de consultanță etc.) de către medicii veterinari, dar și facilitării accesului cetățenilor crescători de animale la serviciile veterinare minim garantate de către stat”, susțin reprezentanții ANSA.
În rezultat, se va îmbunătăți și mai mult interacțiunea cu deținătorii de animale din exploatațiile nonprofesionale – un aspect indispensabil pentru asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și facilitarea accesului produselor de origine animală pe piețele externe.
Achiziția a fost realizată cu suportul Proiectului AGGRI – „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură”, unul din scopurile principale ale Proiectului fiind consolidarea sectorului agricol din Republica Moldova, prin îmbunătățirea continuă a sistemului de management al siguranței alimentelor, fortificarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și modernizarea serviciilor de medicină veterinară.
