5% din terenurile agricole ale României sunt dedicate culturilor bio. De asemenea, 14 mii de operatori din România activează în agricultura ecologică.
Datele au fost prezentate de către Viorel Morărescu, reprezentant al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România în cadrul dezbaterii publice „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit oficialului din România, ținta Uniunii Europene este de a majora suprafața terenurilor agricole destinate culturilor bio până la 25%.
Potrivit șefului Direcției Politici în Sectorul Vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României, până în 2030 Uniunea Europeană și-a trasat drept obiectiv ca 25% din potențialul agricol să fie destinat agriculturii ecologice.
Viorel Morărescu spune că și România și-a propus să stimuleze agricultura ecologică și să ofere produse sănătoase și sigure consumatorilor.
„Eu sunt și ambasadorul României pentru dezvoltarea sectorului de agricultură ecologică. Câțiva ani în urmă, la nivelul Uniunii Europene, s-a pus problema creșterii suprafeței agriculturii ecologice.
Ținta este destul de ambițioasă, ca 25% din suprafața agricolă a Uniunii Europene să fie din agricultură ecologică.
Pe baza acestei ținte s-a stabilit un plan european pentru dezvoltarea sectorului de agricultură ecologică bazat pe trei axe: stimularea consumului și creșterea încrederii consumatorului, stimularea producției, iar axa trei este bazată pe cercetare și sustenabilitate.
Pe baza acestei structuri fiecare stat membru al Uniunii Europene a avut obligația să elaboreze propriul plan național pentru dezvoltare a sectorului de agricultură ecologică.
Noi am reușit acest lucru împreună cu agențiile, ministerul Sănătății, al Mediului și cu Academia de Științe Agricole și Silvice. Agricultura ecologică vine cu produse de calitate, produse sigure, fără îngrășăminte chimice.
Alimentația sănătoasă este componenta calității vieții”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Viorel Morărescu.
Reprezentantul lui, în ultimii ani a crescut considerabil suprafața terenurilor agricole destinate culturilor bio. De asemenea, a crescut numărul operatorilor certificați în domeniul agriculturii ecologice.
„La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2011-2020, avem o creștere a ponderii agriculturii ecologice de 62%, fiind vorba de 7,5 milioane de hectare.
La nivel național, responsabil de sectorul de agricultură ecologică este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ministerul a transmis anumite atribuții pentru 15 organisme de certificare și control care sunt acreditate să facă verificarea controlului și certificarea operatorilor din agricultura ecologică.
Aceste structuri sunt private și au proceduri, norme, foarte clare și specialiști pe fiecare domeniu pe care este realizat controlul.
Ei certifică produsele. În ultimii trei ani, sectorul de agricultură ecologică are o tendință de creștere, atât la capitolul suprafețe, cât și la capitolul producție.
Noi am ajuns la 5% din suprafața agricolă a României să fie agricultură ecologică. E vorba de aproape 700 de mii de hectare. 14 mii de operatori sunt în agricultura ecologică.
Zic că este un număr destul de mare și de la an la an acest număr crește”, a explicat șeful Direcției Politici în Sectorul Vegetal din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale al României.
Dezbaterea publică „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, este ediția a patra din cadrul Proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare.
Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
De beneficiile viitoarelor camere agricole vor avea parte mii de mici agricultori care acum nu dispun de consultanță în domeniul agricol, de acces la noile tehnologii sau de sprijin financiar.
Opinia aparține ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit ministrului, crearea camerelor agricole are scopul reprezentării și protejării intereselor agricultorilor, oferindu-le mai ușor acces la subvenții și fonduri de preaderare din partea UE.
Potrivit ministrului Vladimir Bolea, camerele agricole vor fi organizații cu caracter consultativ, prin intermediul cărora va fi instituționalizat dialogul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol.
Ministrul spune că prin constituirea acestor entități agricultura din Republica Moldova va deveni una înalt tehnologizată, profitabilă și performantă.
„Camera agricolă este o comunitate profesională a agricultorilor. Noi trebuie să transformăm agricultura de la agricultura de subzistență, de la agricultura de amatori, la agricultura de nivel profesionist.
Pentru că agricultura este o profesie extrem de complicată care presupune extrem de multă tehnologie, știință. În plus, agricultura înseamnă protecție socială, dezvoltare rurală și componenta economică, care este o altă știință.
Agricultura este atât de complexă încât nu poate fi tratată ca o activitate oarecare, dar trebuie tratată ca o activitate strict profesională.
Diferența dintre asociațiile profesionale și camerele agricole este că în asociațiile profesionale sunt sute de agricultori membri, iar în camerele agricole vor fi mii.
În camerele agricole toți agricultorii vor beneficia de tratament direct” a spus ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.
Potrivit ministrului, activitatea camerelor agricole va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale.
„Va exista cotizația de membru și statul va avea o parte din contribuție, obligatoriu.
Astăzi numărul de agricultori care au vreo formă juridică este mult prea mic față de realitatea existentă.
De aceea, eu am ferma convingere că noi vom vorbi de un număr de zeci de mii de mici agricultori care vor urma să beneficieze de camerele agricole, să beneficieze de fonduri de subvenționare și fonduri de preaderare”, a mai spus Vladimir Bolea.
Potrivit proiectului de lege, aprobat în prima lectură de Parlament, camerele agricole vor fi constituite în două nivele: 10 camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională.
Ministrul Agriculturii spune că în cadrul acestor entități agricole urmează să fie angajați absolvenți ai instituțiilor de profil, dar și consultanți din cadrul proiectelor internaționale.
„Pentru cele 10 camere vorbim de agronomi, medici veterinari. De ce creăm 10? Am luat decizia să facem 10 ca să fim mai aproape de agricultori.
De exemplu, în sudul Republicii Moldova este dezvoltată producerea de cereale, oieritul și horticultura, vița de vie. La nordul Republicii Moldova este alt specific.
În unele raioane este dezvoltată producerea sfeclei de zahăr. Noi avem în fiecare an absolvenți ai facultăților de agronomie și medicină veterinară, în plus sunt diferiți consultanți în cadrul proiectelor, eu sper că ei se vor regăsi în cadrul camerelor agricole.
Trebuie să luăm absolvenți de facultăți și oameni cu experiență, iar cei mai mari beneficiari vor fi miile de mici producători agricoli care astăzi nu beneficiază de nicio formă de consultanță, de informații noi, pentru a putea concura măcar pe intern, fără a mai vorbi de concurență regională”, a explicat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Dezbaterea publică „Camerele agricole în Uniunea Europeană, modele pentru Republica Moldova”, este ediția a patra din cadrul Proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare.
Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Sistemele de irigare sunt cheia succesului în agricultura modernă, contribuind la creșterea eficienței și productivității culturilor.
Beneficiari ai granturilor pot fi: APL (Primăria) în asociere cu grupurile interesate de mici fermieri, Asociațiile Utilizatorilor de Apă, întreprinderile agricole formale la nivel de localitate.
Susținerea investițiilor în infrastructura de irigare include:
Sisteme de irigare la scară mică conectate la Sistemele Centrale de Irigare existente;
Sisteme de irigare la scară mică cu surse de apă existente în comunitate/localitate (stație de pompare din rezervoare naturale de apă râu/lac);
Construcția/reabilitarea lacurilor/iazurilor de acumulare a apei.
Criterii de eligibilitate pentru aplicanți:
Numărul minim de beneficiari per cerere de finanțare trebuie să fie de cel puțin 5 mici fermieri.
Toți micii fermieri membri ai grupului client, trebuie să fie înregistrați și să desfășoare activitate agricolă de producție și/sau prelucrare, desfășurată în apropierea proiectului de infrastructură, timp de cel puțin 1 an;
Fiecare membru al grupului client trebuie să prelucreze în total până la 50 ha (în proprietate și închiriat);
Activitatea trebuie confirmată de cel puțin 4 membri ai grupului client prin prezentarea raportului financiar pentru ultimul an fiscal, conform legislației. Restul membrilor grupului client trebuie să prezinte o confirmare din partea Autorității Publice Locale cu privire la activitatea acestora.
Toți membrii grupului client sunt de acord să participe cu cofinanțare, din surse proprii, în numerar, în valoarea stabilită de Proiect;
Terenul pe care va fi construit proiectul de infrastructură trebuie să fie la balanța Autorității Publice Locale;
Fondatorii entităților Grupului client trebuie să fie diferiți (nu aceeași persoană). În cazurile în care fondatorul unei entități a grupului client este și administrator în oricare dintre alte entități a grupului client, acest lucru va fi considerat ca 1 membru al grupului client;
Autoritatea Publică Locală sau/și Agenția Apele Moldovei trebuie să fie pregătite să mențină în funcțiune și să întrețină proiectul de infrastructură după construcția acestuia și să fie înregistrate la balanța acesteia.
Mai multe detalii, pot fi consultate pe site-ul aici sau la numărul de tel. (22) 21 06 24.
Cotaţiile futures la grâu la bursa de la Paris au urcat luni la cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul intensificării îngrijorărilor cu privire la livrările din zona Mării Negre, după reducerea estimărilor privind recoltele din Rusia şi Ucraina ca urmare a vremii secetoase persistente, transmite Reuters, notează agerpres.ro.
Contractul cu livrare în luna septembrie, cel mai tranzacţionat la bursa Euronext, a urcat în cursul şedinţei de luni până la 267,50 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni.
Acest contract a crescut cu aproape 18% în cursul lunii mai.
Lipsa precipitaţiilor şi îngheţul târziu este aşteptat să afecteze culturile din Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, ceea ce îi face pe unii observatori să îşi revizuiască estimările cu privire la recolta din acest an.
De exemplu, firma de consultanţă IKAR şi-a revizuit luni estimările privind producţia de grâu a Rusiei de la 83,5 până la 81,5 milioane de tone.
În cazul Ucrainei, Uniunea traderilor de cereale (UGA) şi-a revizuit şi ea estimările privind recolta de cereale şi oleagionoase din acest an, ca urmare a diminuării suprafeţelor însămânţate şi a vremii secetoase din luna mai.
Deteriorarea perspectivelor pentru regiunea Mării Negre a redirecţionat atenţia şi asupra condiţiilor mixte din alte zone exportare de grâu, cum este Uniunea Europeană, unde principalul producător Franţa este afectat de ploi persistente.
„Umiditatea excesivă persistă pentru o mare parte din Europa Occidentală în timp ce condiţiile secetoase persistă în Ucraina şi Rusia”, subliniază analiştii firmei de consultanţă Argus.
Bursa de cereale de la Chicago, unde se stabilesc preţurile de referinţă la nivel mondial a fost închisă luni cu prilejul Memorial Day, astfel că tranzacţiile s-au reorientat spre Euronext.
Cu toate acestea, săptămâna trecută, cotaţiile futures la grâu la bursa de la Chicago au atins cel mai ridicat nivel din ultimele 10 luni.
Pătarea cafenie la tomate este o boală tipică culturii de tomate din solar, seră sau tuneluri, produsă de ciuperca Passalora fulva (cunoscută și ca Fulvia fulva sau Cladosporium fulvum).
Aspecte cheie privind pătarea cafenie la tomate:
Pătarea cafenie este determinată de umiditatea relativă ridicată (peste 85% vor favoriza noi și noi atacuri).
Temperatura optimă de dezvoltare este de 22-240C.
Lipsa aerisirii spațiului protejat și prezența picăturilor de apă pe frunze favorizează dezvoltarea bolii.
Frunzele sunt adesea singura parte a plantei direct infectată. Infecția va face ca frunzele să se ofilească și să se usuce, afectând indirect producția.
În cazurile grave, florile și fructele pot fi, de asemenea, infectate, reducând direct producția (provocând putregaiul negru).
Petele foliare cresc împreună și devin maro. Frunzele se ofilesc și mor, dar adesea rămân atașate de plantă.
Florile infectate se înnegresc și cad.
Infecțiile fructelor încep ca o zonă netedă neagră și neregulată la capătul pețiolului fructului. Pe măsură ce boala avansează, zona infectată devine scufundată, uscată și coroiată.
Sporii de F. fulva pot supraviețui de la 6 luni până la un an deasupra solului la temperatura camerei.
Sursele posibile de infecție
Poate supraviețui pe și în semințele de tomate și poate fi introdusă într-o zonă nouă pe această cale (din acest motiv tratarea semințelor e o măsură frecvent recomandată).
Ciuperca supraviețuiește ca sclerot pe resturile de plante. Acestea sunt cele mai probabile mijloace prin care ciuperca poate supraviețui de la un sezon la altul.
Sporii noi se formează pe suprafața inferioară a frunzelor infectate în decurs de 10 până la 12 zile. Dacă umiditatea rămâne peste 85%, acești spori vor infecta frunzele noi.
Pătarea cafenie la tomate se poate răspândi de la o frunză la alta și de la o plantă la alta prin vânt, irigare, unelte, lucrători și, probabil, insecte.
Pătarea cafenie – prevenire și combatere
Folosiți irigarea prin picurare și evitați udarea frunzelor.
Alegeți o distanță potrivită pentru plante pentru a asigura o bună circulație a aerului între rânduri și între plantele individuale.
Realizați ciupitul, defolierea, palisarea și alte operațiuni pentru a crește fluxul de aer în interiorul și în jurul plantei.
Sterilizați suportul, legăturile, uneltele.
Realizați o bună aerisire a serelor, solarului pentru a reduce umiditatea și aerul stagnant din jurul plantelor.
Mențineți în sere temperaturi nocturne mai ridicate decât cele exterioare pentru a evita formarea de rouă pe frunze.
Îndepărtați reziduurile de culturi la sfârșitul sezonului. Ardeți-le sau îngropați-le departe de zonele de producție a tomatelor.
Curățați pereții la sfârșitul sezonului cu un dezinfectant comercial.
Pentru a fi cât mai eficiente, tratamentele trebuie făcute înainte de infecție, preventiv atunci când condițiile de mediu favorizează boala.
Aplicațiile de fungicide trebuie repetate în conformitate cu instrucțiunile de pe etichetă. Este important să se alterneze între diferite familii de substanțe chimice pentru a evita dezvoltarea rezistenței agenților patogeni la anumite substanțe active.
Legumicultorii orientați spre utilizarea produselor tradiționale, pot utiliza produse pe bază de cupru (hidroxid de cupru), ce oferă un anumit nivel de control.
Pentru tratamente preventive și de combatere sunt omologate produse ce conțin azoxistrobin (de ex. Amistar 0,75-1 l/ha de la apariția primei inflorescențe până când 80% din fructe s-au maturat cu respectarea timpului de pauză până la recoltare, azoxistrobin+difenoconazol (Ortiva Top 1 l/ha), ciflufenamid+difenoconazol (Cidely Top 1,0 l/ha aplicat de la 10 frunze până la pârgă (BBCH 20-89), difenoconazol+fluxapiroxad (Dagonis 1 l/ha), metiram (Polyram DF 0,2%).
Pentru a vizualiza lista completă a produselor omologate, accesați Codexul Fitosanitar.
Crăparea cireșelor este un fenomen frecvent întâlnit în livezile de cireș, iar studii privind cauzele și metodele de determinare și management al problemei sunt realizate de câteva decenii.
Istoric, un procent de crăpare de doar 20-25% ar face o recoltă de nevândut. Cu ajutorul unor progrese precum echipamentele performante de sortare, este acum posibil să se recolteze profitabil o cultură cu un procent de crăpare de până la 40%.
Cert este faptul că, este în avantajul producătorului să înțeleagă cauzele și să implementeze măsuri pentru a reduce crăparea.
Crăparea cireșelor – cauze
Crăparea fructelor are două cauze: apa externă, liberă, de pe suprafața fructului și relațiile interne ale apei plantei, independente de apa de pe suprafața fructului.
Unele soiuri de cireș sunt mai rezistente la crăpare decât altele, datorită compoziției lor genetice, care controlează forma, compoziția și grosimea epidermei, stratul exterior al cuticulei și de ceară al fructului.
În general, mai susceptibile la crăparea fructelor sunt soiurile timpurii de cireș. Fisurile formate, pe lângă faptul că duc la pierderea aspectului comercial al fructelor, mai devin și porți pentru infecția acestora.
Relațiile interne ale apei plantei sunt direct influențate de conținutul de apă din sol, care poate juca, de asemenea, un rol cheie în prevenirea crăpării fructelor.
Irigarea și nutriția plantelor pot influența crăparea fructelor și trebuie gestionate cu atenție.
Alți factori includ:
Ploaia – ploile excesive, mai ales dacă sunt înregistrate când solurile sunt aproape de capacitatea de câmp pentru apă, pot duce la o creștere a crăpării fructelor.
Sistemele de conducere a pomilor – orice sistem care asigură o acoperire mai bună cu frunze peste fruct poate reduce crăparea cauzată de ploaie.
Încărcătura de recoltă – recoltele ușoare de fructe mai mari sunt mai predispuse la crăparea fructelor decât recoltele mari cu fructe mai mici.
Totuși, deși se afirmă că soiurile cu fructe mari sunt mai sensibile la crăpare decât cele cu fructe mai mici, aceasta nu este complet susținută de dovezi.
Este adevărat că pentru orice soi unic, sensibilitatea crește odată cu creșterea dimensiunii fructelor, relația este slabă atunci când se compară soiurile cu diferențe de dimensiuni ale fructelor determinate genetic.
Aplicarea de hormoni – acidul giberelic (GA3), care este folosit pentru a regla creșterea plantelor, aplicat incorect, poate cauza o creștere a ratei crăpării fructelor, în special dacă e aplicat în perioada de intrare în pârgă sub precipitații abundente.
GA3 reduce transpirația în momentul aplicării; totuși, ratele de transpirație se recuperează în termen de 48 de ore de la aplicare. Această creștere a conținutului de apă al plantei poate duce la o mai mare crăpare a fructelor.
Unele practici culturale pot limita crăparea fructelor. În continuare, discutăm despre cum producătorii le pot integra în sistemele lor de producție.
Soiuri de cireș rezistente la crăpare
Una dintre cele mai ample experiențe la capitolul studierea fenomenului de crăpare a cireșelor o are SUA. Astfel, în continuare, ne vom axa pe studiile realizate în statul Oregon, dar și unele analize ale organizațiilor din UE.
Crăparea cireșelor este strâns legată de selecția soiului. Atât soiul (informații despre care vor fi inclus în următorul tabel), cât și portaltoiul diferă în ceea ce privește susceptibilitatea la crăpare.
Impactul rădăcinii asupra crăpării variază în funcție de portaltoi. Studiile realizate pe parcurusl a zece ani (2008-2018) în diferite plantații din SUA, arată că diferite combinații de soi și portaltoi influențează diferit crăparea.
Mahaleb este în general cel mai susceptibil la crăpare, urmat de Mazzard, Gisela 5, Gisela 6, MaxMa 14, Krymsk 5 și Krymsk 6.
Susceptibilitatea soiurilor de cireș la crăparea fructelor, pe baza evenimentelor naturale de precipitații din Oregon, 2008–2018 (unele soiuri au înregistrat rezultate diferite în funcție de sezon, astfel pot fi întâlnite repetat în clase diferite):
Sensibilitate înaltă
Înaltă către moderată
Moderată
Scăzută
Bing
Early Robin
Attika
Big Star
Van
Radiance Pearl
Benton
Black Pearl
Brooks
Sandra Rose
Chelan
Black Star
Utah Giant
Selah
Coral Champagne
Blaze Star
Early Robin
Selah
Cristalina
Burgundy Pearl
Rainier
Tieton
Ebony Pearl
Suite Note
Royal Edie
Lapins
Royal Helen
Regina
Santina
Royal Hazel
Selah
Samba
Skeena
Tamara
Printre soiurile târzii de cireș cu o sensibilitate scăzută la crăpare specialiștii din Italia menționează:
Soiul Royal Helen (IPS), care se coace în perioada soiului Regina, se caracterizează printr-o susceptabilitate redusă la crăpare. Este un soi foarte productiv cu cireșe de înaltă calitate cultivat, de obicei, pe portaltoi pitici.
Fertard, care se coace după soiul Regina, este la fel inclus în lista soiurilor cu o rezistență bună.
Ferdiva, Big Lory 1787 NV, Fermina V3122, Rocket COV, Samba Sumste sunt soiuri de cireș care la fel au o sensibilitate scăzută la crăpare. Tradiționalul Kordia la fei este puțin expus fenomenului de crăpare.
Soiurile de cireș Ferdouce V3239, Ferrovia au o sensibilitate medie.
Sisteme de protecție pentru a preveni crăparea cireșelor
Acoperirile retractabile pe rând protejează fructele de ploaie. Acestea pot fi foarte eficiente, dar sunt costisitoare și necesită multă muncă.
Acestea, de obicei, trebuie retrase când soarele strălucește pentru a preveni acumularea excesivă de căldură, pentru a încuraja circulația aerului și a optimiza fotosinteza.
Sistemele automatizate sunt disponibile, dar scumpe. În Norvegia și alte țări europene sunt utilizate structuri de lemn, însă acestea sunt susceptibile la rupere de vânturi puternice.
În timpul ploilor lungi, apa care curge de pe acoperirea rândului poate satura solul în zona rădăcinilor, rezultând crăparea fructelor.
Dacă aceste probleme sunt frecvente, cultivatorii pot preveni acumularea excesivă de apă prin plantarea rândurilor de pomi pe creste sau pe paturi ridicate sau prin instalarea de drenuri.
Umiditatea relativă a aerului sub sisteme de protecție are un efect mic asupra crăpării fructelor. Fructele crescute sub acoperiri în regiunile cu umiditate ridicată nu au dezvoltat crăpături când umiditatea solului a fost menținută în limitele recomandate, comparativ cu pomii de control descoperiți.
O altă opțiune sunt tunelele înalte, cum ar fi tunelele Haygrove, ce pot preveni de asemenea crăparea prin protejarea fructelor de ploaie, dar nu sunt fără provocări:
Deși creșterea umidității relative care se poate dezvolta sub acoperire nu afectează de obicei crăparea fructelor, aceasta poate crește incidența făinării și a putregaiului brun, necesitând un control al bolilor fungice mai puternic.
Dacă cad ninsori grele sau dacă capacitatea acoperirii de a capta căldura împiedică aclimatizarea adecvată la frig, acoperirile trebuie îndepărtate în toamnă și reinstalate în primăvară după polenizare, un alt aspect care necesită multă muncă.
Pentru a evita acumularea apei la rădăcină și crăparea fructelor, se recomandă crearea unui sistem de drenaj în cazul zonelor cu precipitații excesive.
Crăparea cireșelor – pulverizări foliare pentru prevenire
Pielița unei cireșe este o membrană semi-permeabilă. În timpul coacerii, concentrația de zahăr din pulpa fructului crește rapid, atingând până la 24 de grade Brix.
În contrast, apa de ploaie are o concentrație scăzută a soluției. Această diferență de concentrație între pulpa fructului și ploaie creează o diferență osmotică. Ploaia pură poate traversa cutina și exocarpul fructului, reducând diferența prin diluarea concentrației din interiorul cireșei.
Când apa de ploaie este în contact cu pielița pentru perioade îndelungate de timp, se formează crăpături concentrice. Apa se mișcă rapid în aceste crăpături, iar când a fost absorbită suficientă apă, crăpăturile se extind și se adâncesc.
S-a demonstrat că clorura de fier III (1-4% FeCl3) scade crăparea fructelor când este aplicată între 55 și 91 de zile (în funcție de soi) după înflorirea completă.
Este posibil să se reducă și crăparea cauzată de ploaie cu aplicări multiple de Ca. O soluție de clorură de calciu poate crește integritatea cuticulei fructului și poate crește concentrația de soluții a apei de ploaie, diminuând astfel potențialul de a trece în fruct.
Clorura de calciu poate fi aplicată înainte de ploi, însă reziduurile pot deteriora frunzele sau se pot acumula pe fruct, reducând strălucirea fructelor.
Pentru a crește integritatea pereților celulari și a reduce crăparea cauzată de ploaie, se efectuează mai multe aplicări de Ca începând cu perioada de întărire a sâmburilor sau conform recomandărilor specialiștilor.
Produsele pot fi aplicate cu 1-2 săptămâni înainte de ploaie și concomitent cu apa de irigare.
Produse protectoare de cuticulă
În ultimii ani, au fost dezvoltate produse care ajută la protejarea fructelor. În cazul ploilor ușoare până la moderate, aceste produse reduc în mod tipic crăparea datorată ploii cu până la 50%. Această reducere a ratei de crăpare poate face diferența între recoltarea sau nerecoltarea unei culturi.
Aceste produse previn absorbția apei prin epidermă. Aplicați protectoarele de fructe conform instrucțiunilor de pe etichetă, asigurându-vă că acoperiți întreaga suprafață a fructului pentru un control eficient.
Pentru a realiza acest lucru, mențineți viteza tractorului de până la 3 km/pe oră; deschiderea duzelor de pulverizare ar trebui să asigure picături mai mari de 150 de microni în diametru.
Presiunea pulverizatorului cu suflantă de aer ar trebui să fie suficient de mare pentru a asigura că spray-ul pătrunde în întregul pom, dar nu se extinde la mai mult de un rând distanță. Vânturile predominante nu ar trebui să depășească 8 km pe oră în timpul realizării tratamentelor.
Important! În cazul ploilor abundente sau al furtunilor de lungă durată, niciun produs aplicat pe epidermă nu va reduce eficient crăparea cauzată de ploaie.
Apa va pătrunde prin rădăcini, va circula prin sistemul vascular și va exercita o presiune internă asupra fructului, provocând crăparea acestuia. Acest tip de crăpare se poate produce chiar și în sisteme închise, când fructul este complet uscat.
Tehnici de reducere a umidității din sol pentru a evita crăparea fructelor
La fel ca sistemele de acoperire, gestionarea umidității solului poate contribui la reducerea fenomenului de crăpare. Mulcirea cu materiale impermeabile împiedică excesul de precipitații să ajungă în zona radiculară și reduc crăparea fructelor cu până la 25%.
Metoda este utilă în zonele cu precipitații excesive.
Gestionarea umidității solului poate fi una dintre cele mai eficiente metode de prevenire sau reducere a crăpării fructelor, în special atunci când este utilizată în combinație cu tehnici care previn acumularea de apă de ploaie direct pe fruct.
Agricultorii trebuie să instaleze linii de irigare prin picurare sub acoperirile de sol pentru a asigura un aport adecvat de umiditate la rădăcini.
Irigarea necesită o gestionare atentă. Irigarea prin picurare este mai puțin probabil să cauzeze saturație, în special dacă rata de livrare a apei de către duză este redusă. Uscarea excesivă a solului urmată de suprairigare poate crește crăparea fructelor.
Scurtarea intervalului de irigare la cel mult șapte zile va menține solurile aproape de capacitatea de câmp pentru apă. Menținerea nivelurilor de umiditate fără saturație (cum ar fi prin irigare prin picurare) de la intrarea în pârgă până la recoltare reduce crăparea fructelor și contribuie la formarea fructelor mai mari la recoltare.
Mulciul și creșterea materiei organice în sol promovează de asemenea drenajul excesului de apă.
La moment, în condițiile țării una dintre cele mai recomandate metode de a reduce riscul dezvoltării crăpării fructelor este instalarea sistemelor antiploaie în combinațiile cu recomandările menționate anterior.
Bibliografie:
Weichert, H., C. von Jagemann, S. Peschel and M. Knoche, 2004. Studies on water transport through the sweet cherry fruit surface. VIII Effect of selected cations on water uptake and fruit cracking. J. Amer. Soc. Hort Sci. 129 (6): 781-788.
Cu peste 120 de angajați în cadrul fabricii avicole din satul Volodeni, raionul Edineț și cu o experiență de peste 20 de ani în creșterea și comercializarea păsărilor și ouălor, Gheorghe Bârlădean spune că, producătorii autohtoni, care își doresc succes în munca pe care o realizează, ar trebui să se modernizeze cât mai curând posibil și să folosească tehnologii noi, avansate în producerea, logistica și păstrarea produselor.
Brandul George Standard, deși a fost lansat în anul 2019, are în spatele său o istorie mult mai mare, care își are începutul în anul 2001, când Gheorghe Bârlădean a deschis ferma avicolă împreună cu tatăl său.
„Afacerea în domeniul avicol a început în anul 2001, alături de tatăl meu, după care, în urma unei vizite de studiu a doi olandezi în Republica Moldova, în anul 2004, am elaborat un business plan datorită căruia am reușit să câștigăm un grant, din partea Guvernului Olandei, în mărime de 500 de mii de euro.
Din sursele acestuia am cumpărat păsări de prăsilă, utilaje și vitamine pentru acestea. În acest fel, am început afacerea separat de tatăl meu”, ne-a relatat Gheorghe Bârldean.
Antreprenorul povestește că, începând cu anul 2007, producea și comercializa, pe lângă materialul genetic, și ouă.
„Apoi, în 2009, după ce am fost la o expoziție în Thailanda, unde am întâlnit reprezentații unei companii franceze, care mi-au povestit despre o rasă franceză de păsări de prăsilă, am decis să import acea rasă, dar și păsări rasă mixtă pentru producerea ouălor. Acest fapt a fost posibil inclusiv, datorită utilajelor pe care le-am procurate inițial din grantul pe care l-am obținut”.
În anul 2017, producătorul a observat o tendință nouă în UE și anume că, foarte mulți consumatori renunțau să procure puii standart clasici și îi alegeau pe cei de rasă franceză, care cresc mai lent.
„Dacă puiul broiler crește circa 35 de zile pentru masa corporală 2200 gr, puii francezi cresc în circa 70 de zile. În plus, sezonul de comercializare a puilor este primăvara (februarie – iulie), după care cu efectivul de păsări parentale nu mai avem ce face și am decis ca puii care rămân să-i abatorizez și să-i vând pe piața locală”, a mai menționat Gheorghe Bârlădean.
În acel moment, fondatorul și directorul George Standart s-a confruntat cu mari dificultăți, deoarece produsul pe care îl propunea era de circa două ori mai scump decât puii clasici broiler.
„În anul 2018, când am pus în comerț carnea de pui de rasă franceză am înțeles că consumatorii nu erau pregătiți și nu prea acceptau să cumpere un produs mai scump, chiar dacă era mai calitativ. Dar cheltuielile de creștere pentru puii francezi sunt duble, pasărea crește într-o perioadă mai mare de timp, respectiv consumul de hrană este mai mare, inclusiv consumul de energie electrică, încălzire.
Atunci când am început să le propun supermarketurilor locale produsul meu, primeam refuz. Dar nu am cedat și am pornit de la cantități mici. Problema cea mai mare era faptul că, deși aveam un produs foarte bun, nu aveam piață de desfacere. Așa a apărut ideea de a deschide propriul magazin unde să pot promova produsul pe care îl creșteam. Concomitent, de la planul de a deschide propriul magazin și până la realizarea lui, consumatorii au început a aprecia carnea noastră și a o cumpăra. Astfel, carnea de pui a început să fie comercializată în mai multe rețele”.
Printre supermarketurile cu care colaborează se numără Kaufland, despre care antreprenorul spune că stabilirea unui parteneriat a fost una profesionistă, datorită faptului că era lider la capitolul producerii și ambalării ouălor și a cărnii de pui de rasă franceză.
„Așa a început colaborarea cu Kaufland și apreciem că ei introduc pe piața din Moldova alte concepte de produse. Având produse de înaltă calitate a fost ușor să stabilim un parteneriat de lungă durată. În Kaufland, suntem prezenți cu ouă, carne și semifabricate”.
Antreprenorul susține că, fiind producător este foarte important să dispună de cât mai multe locuri unde să-și vândă produsul.
„Kaufland pune accent anume pe produse autohtone de calitate, fiind un jucător puternic pe piața locală. Sunt de părerea că, fiecare trebuie să se concentreze pe segmentul său, noi producem – ei comercializează. Totodată, producătorii autohtoni care își doresc să ajungă cu marfa lor pe rafturile Kaufland ar trebui să înțeleagă că există anumite standarde de calitate, să se modernizeze și să utilizeze tehnologii moderne, avansate în producere”.
George Standart este unica fabrică avicolă din Republica Moldova, unde puii au parte de o creștere lentă, având o viață mai lungă de 2 ori decât puiul clasic din alte crescătorii.
Condiția de bază a creșterii puilor George Standard, este accesul liber a acestora și hrana 100% vegetală.
„Jumătate din cerealele pe care le folosim ca hrană sunt crescute de fratele meu mai mic, iar o altă parte este achiziționată de la producătorii locali. Deci, toată materia primă este de origine locală, importăm doar vitamine pentru păsări”.
Gheorghe Bârlădean este de părere că sectorul de producere a cărnii în țara noastră are un potențial foarte mic de creștere și dezvoltare deoarece piața de desfacere este blocată.
„Cu părere de rău, până recent, niciun producător din sectorul zootehnic de la noi nu a putut exporta pe piața UE, nici carne, nici ouă, nici lapte. Noi am realizat mai multe investiții și sperăm să putem exporta produsele noastre inclusiv pe piața UE. Urmează să înaintăm o cerere către ANSA pentru a obține permisul de export pe aceste piețe”.
Producătorul povestește că, unul din scopurile de bază pe care le are stabilite este să vină permanent cu produse noi pe piață, recent au instalat și o nouă linie de producere a semifabricatelor – Green-Line, care nici în România încă nu este.
„Am lansat și o serie nouă de produse, care la moment se regăsesc doar în magazinul nostru. Ne propunem să venim permanent cu produse interesante, sănătoase pentru consumatorii țării și nu doar”.
Acest material a fost realizat cu suportul financiar Kaufland Moldova în cadrul campaniei „Produs din Moldova. Proaspăt de-acasă”. Mai multe detalii despre cum puteți deveni furnizor și ce condiții trebuie să întrunească un potențial partener de livrare a produselor către Kaufland Moldova urmărițipe acest link.
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor participă la cea de-a 91-a Sesiune Generală a Adunării Mondiale a Delegaților Oranizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH).
Evenimentul se desfășoară în perioada 26-30 mai 2024, la Paris și va reuni reprezentanți ai 183 membri WOAH, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, țări și teritorii observatoare, părți interesate cheie ale WOAH, dar și invitați speciali.
Delegatul oficial al Republicii Moldova la WOAH este directorul general adjunct al ANSA, Alexandr Manciu, care participă la eveniment alături de șeful Direcției control medicamente de uz veterinar și hrană pentru animale, Victor Pîslaru.
În cadrul Sesiunii vor fi dezbătute și adoptate rezoluții privind sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și controlul utilizării medicamentelor de uz veterinar.
WOAH va propune un forum pentru sănătatea și bunăstarea animalelor axat pe bolile cu impact global major (Gripa Aviară, Pesta porcină africană, Pesta rumegătoarelor mici etc.).
În acest an Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor celebrează 100 de ani de la constituire. În cadrul sesiunii generale, delegații țărilor membre vor alege un nou director general.
WOAH este o autoritate mondială în domeniul sănătății animale, fondată în anul 1924 ca Oficiu Internațional de Epizootii (OIE), iar în luna mai 2003 a fost redenumită în Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.
Instituția este concentrată pe prezentarea transparentă a informațiilor despre bolile animalelor, îmbunătățirea sănătății animale la nivel global.
Republica Moldova a aderat la WOAH la data de 29 septembrie 1994, prin Hotărârea Parlamentului nr. 232/1944.
Republica Moldova și Republica Lituania își vor îmbunătăți relațiile de colaborare în baza a două acorduri noi, care vor fi semnate marți, 28 mai, la Vilnius.
Hotărârile pentru semnarea Acordurilor dintre guvernele celor două state privind cooperarea tehnică și financiară, precum și referitor la schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, au fost aprobate astăzi de Cabinetul de miniștri.
Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Lituania privind cooperarea tehnică și financiară va fortifica cooperarea economică, va spori independența energetică, iar un accent aparte va fi pus pe dezvoltarea instituțională și acordarea suportului în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Promovarea Acordului va asigura crearea unei infrastructuri pentru susținerea agriculturii și dezvoltării rurale, cooperarea în domeniul serviciilor de pompieri și de salvare, consolidarea rezistenței la dezinformare, cu un accent deosebit pe mass-media independentă, sporirea eficienței energetice, precum și utilizarea extinsă a surselor regenerabile de energie.
În ceea ce privește Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Lituania privind schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, documentul vine să instituie cadrul legal necesar pe acest segment.
Astfel, ambele țări vor întreprinde măsuri pentru protecţia informaţiilor şi vor acorda tuturor informaţiilor clasificate schimbate un grad de secretizare echivalent.
Documentul mai cuprinde dispoziţii referitoare la multiplicarea, traducerea şi distrugerea informaţiilor, măsurile de protecţie şi accesul la acestea, incidentele de securitate.
Republica Moldova are încheiate acorduri similare şi cu alte state partenere, printre care România, Ucraina, Belarus, Georgia.
