Anii de secetă care au afectat agricultura ca rezultat al încălzirii globale s-au pronuţat ferm în ultimii anii. Seceta din anul trecut (2020), a fost una cum nu a mai fost sute de ani. Este de aşteptat un şir de ani secetoşi cu impact major asupra agriculturii şi altor activităţi dependente de starea climatului.
După cum spun bătrânii şi o prevăd sinopticienii, primăvara acestui an, probabil, va fi uscată. Condiţiile deosebite se datorează unei ierni cu puţină zăpadă, care a avut multe „ferestre” în care s-au putut și s-au executat multe lucrării agricole în câmp.
Aceasta a făcut ca marea suprafaţa arabilă să fie arată. Puțina zăpadă căzută, de asemenea ploile din ianuarie şi februarie, sunt favorabile, oferind posibilitate să se acumuleze o cantitate orecare de apă în sol, fapt pentru care acum, prin toate măsurile, trebuie să asigurăm o cât mai bună conservare a apei în sol.
În anul acesta, o parte din culturile din urgenţa I (orzul,ovăz, etc.) au fost posibil să fie semănate la sfârşitul lunii februarie începutul lui martie.
În acest an, când temperaturile se vor menţine ridicate pe tot parcursul lunii martie, se vor suprapune epocile şi urgenţele de semănat în paralel cu lucrările de fertilizare şi erbicidarea cerealelor păioase.
Este necesar să se organizeze minuţios întreaga activitate, cu folosirea raţională a tuturor mijloacelor de care dispunem pentru a efectua lucrările agricole, pe cât va fi de posibil, în epocile optime.
Pentru culturile din urgenţă I (mazăre, ovăz, orz şi orzoaică de primăvară, lucernă, borceag etc.) se vor folosi cu precădere parcele care au fost arate din toamnă şi, imediat ce terenul s-a zvântat şi se poate intra în câmp, se pregăteşte patul germinativ, cu grapa sau cu combinatorul, şi urgent se seamănă.
O atenţie cu totul specială trebuie acordată alegerii parcelelor pentru însămânţarea sfeclei pentru zahăr. Aceasta trebuie să urmeze după cereale păioase care au eliberat terenul la sfârşitul verii, după care s-a arat adânc la 30 cm şi s-a menţinut curat până la intrarea în iarnă. Pentru sfecla de zahăr pregătirea terenului trebuia încheiată din toamnă.
Primăvara se efectuează doar o lucrare superficială, cu combinatorul special, până la adâncimea de semănat (2-4cm) după care se execută semănatul.
Cele mai mari suprafeţe, ca şi în anii precedenţi, se vor semăna cu floarea-soarelui şi porumb.
Atragem atenţia agricultorilor la amplasarea culturii floarea-soarelui, care trebuie să ţină cont că pe parcelele respective să nu fi fost cultivată floarea-soarelui în ultimii 4-5 ani.
Restul suprafeţelor se vor semăna cu porumb, care suportă mai bine monocultura, însă o atenţie deosebită trebuie de avut la atacul de gărgăriţă (Tanymecus), la o fertilizare corespunzătoare şi la combaterea buruienilor.
O parte din suprafeţele ocupate de porumb se vor semăna în terenuri care din diferite motive nu au fost lucrate din toamnă şi nici în „ferestrele” din iarnă. Aceste suprafeţe trebuie arate, când terenul s-a zvântat, cu plugul în agregat cu grapa stelată.
Aceasta în special se va efectua pe terenurile foarte îmburuienate cu buruieni perene şi dacă vor fi irigate. Pe restul suprafeţelor, pentru asigurarea conservării apei în sol, şi efectuarea semănatului în epoca optimă, se recomandă ca lucrarea de bază a solului să se efectueze cu grapa cu discuri, urmată de lucrarea cu combinatorul.
În acest caz trebuie să acordăm o mare atenţie combaterii buruienilor, mai ales, prin combaterea lor pe cale chimică.
Atragem în mod deosebit atenţia asupra folosirii seminţei certificate, produsă în unităţi specializate şi condiţionată corespunzător (unităţi de cercetare ştiinţifică, firme licenţiate etc.). Sporurile de producţie realizate cu astfel de sămânţă sunt de 20-40%.
Sămânţa folosită trebuie obligatoriu tratată, pentru a nu avea surpriza compromiterii culturii şi necesitatea reînsămânţării, care va aduce cheltuieli adăugătoare.
Se va acorda o atenţie deosebită stabilirii densităţii fiecărei culturi în funcţie de rezerva de apă existentă în sol, care în anul acesta este în cantități minimale în majoritatea localităților, de posibilităţile de fertilizare, de siguranţa irigaţiei, de zona de cultivare, tipul hibridului sau soiului etc.
Densitatea medie a plantelor a unor culturi de câmp la momentul recoltării pe zone, în mii/ha
În condiţiile nesiguranţei în satisfacerea în optim a tuturor factorilor de vegetaţie se recomandă o densitate mai mică, dar cu plante uniform repartizate pe teren. Cât priveste fertilizările, acestea trebuie aplicate doar în cazul în care apar precipitaţii, care să asigure pătrunderea substanţei active la nivel radicular.
Pe secetă, mai ales în cazul ureei, azotul se volatilizează şi nu este utilizat de plante. Cât priveşte însămânţările de primăvară, noi recomandăm plante cu perioada scurtă de vegetaţie care ajung la maturitate mai înainte şi au consum mic de apă, deci sunt mai rezistente la secetă.
La porumb şi floarea-soarelui să se utilizeze hibrizi rezistenţi la secetă, cu perioade scurte de vegetaţie, iar sfecla de zahăr, ca şi cartoful, să se cultive pe terenurile irigate.
Rezerva de apă acumulată în sol în perioada de toamnă – iarnă, care este redusă, constituie factorul determinant al nivelului de producţie ce se va obţine în anul acesta, de asemenea în ce măsură această apă va fi conservată şi valorificată.
De aceea trebuie să evităm lucrările care afânează solul la adâncimi mari, să se efectueze semănatul în epocile optime şi să se ia toate măsurile care asigură combaterea buruienilor.
Bibliografie: Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp. Partea I. și a II, Chişinău, 2021.
Comentarii