Cu multă ambiţie şi tenacitate, un om de afaceri din satul Costești, Ialoveni, a decis să facă acasă agricultură după modelul pe care l-a văzut în Occident. Și chiar dacă e abia la început de drum, Oleg Mereacre se poate mândri deja cu primele reușite. Are viziune, ştie ce vrea şi unde trebuie să ajungă. În doar trei ani, cultivarea căpșunelor a devenit pentru el o adevărat poveste de succes, iar de fructele de la Costești s-au bucurat în acest sezon şi belarușii. Totuși, tânărul antreprenor nu se mulțumește cu atât și vrea să ajungă şi pe piețele europene.
Face ceea ce a învățat în Polonia
Afacerea lui Oleg Mereacre a început acum trei ani, când s-a decis să facă un ban din agricultură. A plantat viță-de-vie și o livadă de pruni, iar cum acestea dau roadă mai târziu, s-a gândit şi la un câmp de căpșuni. Experiența a acumulat-o în Polonia, unde a lucrat mai mulți ani chiar în acest domeniu. „Mi-a plăcut ceea ce am văzut în Polonia, arăta impresionant, iar căpşunele sunt niște fructe ce se vând repede. În 2011, am plantat trei hectare, apoi încă patru, iar anul acesta vrem să ne extindem până la zece hectare”, își împărtăşeşte planurile de viitor tânărul agricultor.
Pașii exacți pentru a înființa o pepinieră
Oleg are 34 de ani și în „afacerea cu căpșune” a pornit cu 50 de mii de euro, bani adunați în timp, dar și din credite. Pentru pepinieră a cumpărat un soi de căpșuni rezistent la intemperii, plantația dotând-o cu echipamente de irigare prin picurare, cu folie neagră specială, conectori, ţevi, o motopompă şi alte agregate necesare.
„Tehnic, noi suntem asigurați 100%. Totul e mecanizat, avem tractor-stropitoare, agregate de mers printre rânduri, de pus pelicula, de plantat căpșuna. Cu aceste mașini am nevoie de trei oameni, nu de 30”, ne povesteşte cu mândrie tânărul antreprenor. Oleg spune că și statul i-a întins o mână de ajutor: „Doar cu subvenții am reușit să ne extindem și să cumpărăm toată tehnica necesară. Un singur agregat poate să coste până la zece mii de euro, noi avem deja șase astfel de echipamente”.
Un rol deloc minor îl are în toată această poveste experiența acumulată în Europa, dar și expozițiile naţionale şi internaţionale, la care participă activ antreprenorul. Cea mai recentă a fost în februarie, în Polonia. Oleg spune că merge într-acolo, deoarece cunoaşte poloneza și îi este mai ușor să descopere tot ce-i inovativ în acest domeniu. Ne-a divulgat și un secret cu care se mândrește – soiul de căpșune, pe care îl cumpără în Polonia, crește mai bine în Moldova. Căpșuna acestuia este mai mășcată, mai frumoasă, dar şi mai dulce și gustoasă, susţine agricultorul.
În doar două săptămâni a exportat 30 de tone de căpșune
Succesul unei afaceri constă în multă muncă, e convins Oleg Mereacre. În această perioadă, nici nu se gândește la vacanță, muncește non-stop. În schimb, rezultatele obținute sunt cea mai mare recompensă posibile. Bunăoară, în această primăvară, căpșunele sale au ajuns pe mesele belarușilor. Timp de două săptămâni, Oleg a trimis trei tiruri încărcate cu 30 de tone de căpșune. „E o premieră când Republica Moldova exportă căpșune în această țară”, povestește încântat antreprenorul. Șansa a venit după ce la Costești a apărut o cameră frigorifică de ultimă generaţie. Astfel, timp de trei ore, căpșuna este răcită la trei grade, apoi ambalată și exportată.
Ca în orice afacere, există şi probleme. Una dintre ele este lipsa forței de muncă. În cele două luni cât durează sezonul, e nevoie de mulţi muncitori calificaţi. În acest an, urmare a vremii mai blânde, startul sezonului de căpșune a fost dat la 5 mai, cu două săptămâni mai devreme decât de obicei, iar pentru a strânge roada, zilnic, este nevoie de la 20 până la 40 de persoane. „La noi lumea nu știe să lucreze calitativ, nu mai suntem noi atât de muncitori precum ne credem. Muncitorii nu înțeleg că trebuie să lucreze atent, nu prețuiesc munca”, spune cu regret în glas Oleg.
Deşi se declară mulţumit de rezultate, Oleg spune că mai are mult de muncit: „În doi-trei ani nu poți să fii un specialist foarte bun. Îţi trebuie timp pentru aceasta…”.
Așteaptă crearea Zonei de Liber Schimb, ca să pornească spre Europa
„Bineînțeles că aș vrea să ajungem cu căpșunele în Europa, dar știu că va fi foarte greu. Ei le au pe ale lor… Noi nu ne putem compara, de exemplu, cu Spania care, producând mult, oferă un preț mic pe piață. Noi suntem încă departe…”, consideră tânărul antreprenor, care însă nu cedează cu una, cu două. Potrivit lui, o soluţie ar fi extinderea perioadei de recoltare, astfel încât primele căpşune să fie culese prin aprilie. Asta însă ar necesita investiţii mai mari, dar şi mai multă experienţă de gestionare a plantaţiilor de căpşuni. „Studiem, vedem greșelile, încercăm să le reparăm. Nu e chiar atât de uşor să te ocupi de căpșuna”, se destăinuie agricultorul.
Și dacă perspectivele căpşunei pe piaţa europeană sunt văzute de Oleg Mereacre în culori mai puţin roz, antreprenorul este convins că, în maximum cinci ani, strugurii şi prunele moldovenești vor fi la mare căutare în țările Uniunii Europene. Şi asta dintr-un motiv cât se poate de simplu: „Ei nu au struguri şi prune atât de bune!”
Ce spun oficialii
Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, pentru a ajunge pe piața europeană cu căpşune sunt necesare investiții mari: echipamente de răcire, sortare, ambalare, transport. În același timp, piața din Republica Moldova nu este, în prezent, asigurată pe deplin cu căpşune moldoveneşti. „În 2013 piața era acoperită în proporţie de 40 la sută, în 2014 cifra a ajuns la 60 de procente, pe când minimul necesar ar fi de, cel puţin, 80 de procente”, susţine ministrul.
Datele oficiale arată că, în 2013, exporturile de căpşune din Republica Moldova s-au cifrat la circa două mii de tone, în valoare de aproape patru milioane de dolari. Majoritatea fructelor exportate în această perioadă au mers spre Rusia și Ucraina.
Interviul a fost realizat de echipa revistei online INFOGOV.
Comentarii