Știri

Agenţia de Dezvoltare Internaţională a Austriei a donat 15 staţii meteo instituţiilor de învăţământ agricol din Republica Moldova. Echipamentul poate informa agricultorii despre iminenţa dăunătorilor şi a condiţiilor meteo la nivelul unei singure plantaţii.  

Cu scopul susţinerii producătorilor de cireşe şi pomuşoare din Republica Moldova în efortul lor de sporire a potenţialului de comercializare a produselor, mai ales, pe pieţele de export, Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) invită producătorii de cireşe, pomuşoare, precum şi consultanţii în domeniu să aplice la concursul pentru participarea la vizita de studiu "Tehnologii avansate de producere, recoltare şi post-recoltare a cireşelor şi pomuşoarelor" care va avea loc în Bosnia şi Herţegovina la sfârşitul lunii mai, 2013.

Activităţile principale pe durata evenimentului vor fi:

• Vizitarea pepinierelor pentru material săditor de pomuşoare şi cireşe
• Vizite la plantaţii de pomuşoare şi livezi de cireşe cu utilizarea tehnologii avansate
• Vizite la case de ambalare (pre-răcire, ambalare)
• Vizitarea pieţei angro de fructe proaspete

ACED va fi responsabil de organizarea vizitei de studiu, de procurarea biletelor de avion, precum şi va oferi suport informaţional la aplicarea pentru viză. Participanţii vor acoperi din cont propriu cheltuielile pentru cazare la hotel, hrana pe durata vizitei (5 zile inclusiv zilele de călătorie) şi costurile pentru perfectarea vizei. Ei vor fi responsabili, de asemenea, de procedurile pentru obţinerea vizei în Bosnia şi Herţegovina (la misiunile diplomatice din Bucureşti, Budapesta, Kiev).

Criteriile de selectare a participanţilor la vizita de studiu sunt:

• Existenţa practicilor, tehnologiilor avansate în producerea cireșelor, pomușoarelor
• Existența sistemelor de calitate sau planificarea implementării acestora
• Posedare un grad cât mai înalt de integrare a tuturor componentelor lanțului valoric al cireşelor şi pomuşoarelor
• Realizarea cireşelor şi pomuşoarelor pe piețele de export
• Implementarea practicilor şi tehnologiilor în rezultatul vizitelor de studiu deja efectuate
• Disponibilitatea de a oferi contribuție personală (achitarea hotelului și a hranei pe durata vizitei).

Doritorii de a participa la această vizită de studiu sunt rugați să completeze formularul de aplicare care poate fi descărcat de pe situl www.aced.md, în compartimentul ALERTE (Formularul de aplicare pentru vizita de studiu in Bosnia si Hertegovina ROM) sau solicitat la adresa [email protected].

Concursul de selectare a participanților la vizita de studiu va fi efectuat în baza formularului de aplicare, depus completat la adresa de email [email protected] sau personal la oficiul ACED, Bd. Ştefan cel Mare, 202; clădirea Kentford, etajul 3, până la data de 15 Aprilie 2013, luni.

Sursa: aced.md

Moldova a lansat un coridor maritim-feroviar de transportare a mărfurilor între Marea Neagră şi Marea Baltică. Transportarea va avea loc prin prin intermediul trenului de containere ZUBR, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, creşterea estimată a volumului de containere transportate prin intermediul acestei platforme noi este de circa 3,5 ori, de la 1160 containere în 2012 la circa 4000 containere în 2013.

În decembrie 2012, Calea Ferată din Moldova şi „Danube Logistics" au devenit parteneri ai proiectului regional ZUBR – trenul de cursă regulată de transportare a containerelor din porturile din Marea Neagră spre porturile din Marea Baltică.

Premierul în exerciţiu, Vlad Filat, a asistat marţi, 2 aprilie, la o demonstraţie a procesului de încărcare a containerelor transportate din China, care urmează a fi expediate pe cale ferată spre Belarus, Ucraina, alte ţări.

Premierul în exerciţiu a menţionat importanţa participării ţării noastre în asemenea proiecte, care demonstrează modul în care două tipuri de transport pot contribui la reducerea costurilor de transportare şi atragerea de fluxuri de tranzit extern, care până în prezent ocoleau Republica Moldova.

Includerea Republicii Moldova în itinerarul trenului ZUBR a devenit posibilă datorită identificării potențialului de cerere pentru acest coridor din partea companiilor de transport din Turcia, urmare a vizitei oficiale în Turcia în noiembrie 2012, dar şi prin asigurarea unei colaborări eficiente dintre Calea Ferată din Moldova, întreprindere de stat, şi „Danube Logistics", administrator al Portului Internațional Liber Giurgiuleşti.

Sursa: ipn.md

Uniunea Vamală (UV) Rusia-Belarus-Kazahstan ar putea să instituie taxe speciale la zahărul din Moldova, până la sfârșitul anului 2013.

Potrivit agenției "Infotag", despre probabilitatea acestor evoluții în relațiile dintre UV și R. Moldova se spune într-o scrisoare a directorului executiv al Asociației Producătorilor de Zahăr din Țările-membre ale UV către conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM).

Motivul instituirii potențiale a taxei de salvgardare la zahărul moldovenesc este contrabanda la scară largă cu zahăr ucrainean pe piața moldovenească.

În prezent, întreprinderile moldovenești exportă zahăr în țările UV în regim de liber schimb. În decembrie 2012 și ianuarie 2013, 1,6 mii tone de zahăr din Moldova s-au livrat în Rusia. Totodată, se știe că volumul de producție al zahărului moldovenesc în anul 2012 nu acoperă necesarul pieței interne pentru anul de marketing 2012-2013. În plus, și prețurile la zahăr în R. Moldova sunt mai mari decât în țările UV.

Directorul executiv al Asociației Producătorilor de Zahăr din UV, Andrei Bodin, susține că exporturile de zahăr din R.Moldova către UV sunt posibile numai în cazul în care pe piața internă a Moldovei zahărul de fabricație autohtonă "este înlocuit cu zahărul de contrabandă, introdus ilegal din Ucraina".

Până la începutul anului 2013, în Ucraina s-a acumulat o rezervă de zahăr de aproape 1 mil.t. Pentru acest motiv, prețurile pe piața internă a Ucrainei sunt la un nivel minim din ultimii cinci ani - $500/t (fără TVA). Acest fapt creează premise pentru livrările de zahăr ilegale nu doar către R.Moldova, dar și pe teritoriul țărilor UV, în condițiile în care prețurile pe teritoriul acesteia, în trimestrul I, 2013, constituie $630-650/т (fără TVA).

În scrisoarea lui Andrei Bodin adresată președintelui UPZM, Alexander Koss, se spune că "intrarea zahărului ucrainean la prețuri de dumping în R.Moldova fără achitarea taxelor conduce la scăderea competitivității producției de sfeclă și zahăr nu numai în Moldova, dar și în țările UV, la reducerea semănăturilor de sfeclă, la pierderi financiare la producătorii agricoli și fabricile de zahăr din R.Moldova și țările UV".

Potrivit concluziilor Consiliului Asociației Producătorilor de Zahăr din Țările-membre ale UV, citate de agenția "Infotag", "cauzele principale sunt lipsa controlului cuvenit pe teritoriile de la frontiera cu Ucraina, dar și pe teritoriul Transnistriei".

Consiliul Asociației Producătorilor de Zahăr din Țările-membre ale UV a propus UPZM "să solicite Guvernului Republicii Moldova asigurarea controlului intrărilor de zahăr din Ucraina, inclusiv tranzitul acestuia prin Transnistria".

În caz contrar, Asociația Producătorilor de Zahăr din Țările-membre ale UV "va fi nevoită să solicite Comisiei Economice Euro-asiatice instituirea, până la sfârșitul anului 2013, a unor măsuri de salvgardare speciale în vederea neadmiterii accesului zahărului provenind din Moldova, ca formă ascunsă de tranzit cu zahăr ucrainean, în țările UV, precum s-a mai aplicat între țări în comerțul cu zahăr în anii 2002-2005".

"Infotag" precizează: Potrivit datelor Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM), în trimestrul I, 2013, cota zahărului de contrabandă ucrainean pe piața moldovenească depășea 56%.

Sursa: infotag.md

Republica Moldova a exportat, în anul 2012, producţie alcoolică în valoare de 201,65 milioane de dolari SUA sau cu 18,5% mai mult, comparativ cu anul precedent.

Potrivit informaţiei acordate NOI.md de surse din cadrul Biroului Naţional de Statistică, cel mai mare consumator de producţie alcoolică moldovenească, în anul 2012, a fost Federaţia Rusă, unde Moldova a exportat producţie în valoare de 61,02 mil. dolari sau cu 27,4% mai mult faţă de anul 2011.

Pe locul doi se situează Belarus, care a importat din Moldova producţie alcoolică în valoare de 46,04 mil. dolari, cu 19,5% mai mult, decât în anul 2011. Volumul exportului de producţie alcoolică moldovenească în Ucraina s-a redus cu 8,3% şi a constituit 29,29 mil. dolari, iar în Kazahstan – cu 15,9% - până la 19,49 mil. dolari.

Printre statele UE cei mai mari importatori ai producţiei alcoolice din Moldova, în anul 2012, au fost Polonia, Cehia şi România.

Astfel, exportul de vinuri şi divinuri în Polonia a crescut cu 14,9% - până la 7,85 mil. dolari, exportul în Cehia s-a micşorat cu 13,6% - pînă la 4,84 mil. dolari, iar exportul în România a crescut cu 26% - până la 4,26 mil. dolari.

Exportul producţiei alcoolice moldoveneşti în SUA a crescut de 2,1 ori (până la 12,37 mil. dolari), în Georgia – cu 57,4% (6,28 mil. dolari), în China – de 1,9 ori (5,75 mil. dolari), în Kîrgîzstan – cu 6,4% (1,67 mil. dolari), în Lituania – cu 5% (1,06 mil. dolari), în Slovacia – cu 40,5% (1,04 mil. dolari).

De menţionat, că exportul de producţie alcoolică moldovenească în Nigeria s-a majorat cu 17,9% - până la 1,12 mil. dolari. Totodată, exportul în Germania s-a redus cu 35,6% şi au constituit 1,95 mil.dolari.

Sursa: noi.md

Republica Moldova se numără printre primele şase ţări din lume care au cunoscut cea mai mare scumpire a grâului în perioada octombrie 2012 – februarie 2013, cu o creştere a preţurilor de 10 la sută, potrivit analizei trimestriale a evoluţiei preţurilor la produsele alimentare realizată de Banca Mondială, comunică moldpres.

Cele mai mari majorări ale preţurilor la grâu au fost consemnate în Belarus, respectiv 17%, India – 13%, Pakistan şi Brazilia câte 13 la sută şi Bolivia unde grâul s-a scumpit cu 11%. În Ucraina preţurile la grâu au crescut cu 9 la sută.

Raportul Băncii Mondiale mai arată că în perioada februarie 2012 – februarie 2013, preţurile la grâu în Belarus cu crescut cu 45 la sută, Brazilia şi Republica Moldova cu câte 43 la sută. Acestea sunt cele mai mari scumpiri a grâului în lume în valoare anuală. Ucraina a înregistrat o creştere a preţurilor cu 31 la sută, mult peste media globală.

Preţurile la alimente sunt în scădere a şasea lună consecutiv, însă rămân foarte înalte şi aproape de maximele istorice, constată Banca Mondială. În ultimele cinci luni preţul grâului pe plan internaţional a scăzut cu 11%, însă preţurile la cereale din februarie au rămas cu mult peste cele de acum un an.

Experţi de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare explică creşterea preţurilor la grâu prin seceta severă din anul trecut care a compromis circa 40 la sută din recoltă, producţia de grâu a coborât la 494 mii de tone, faţă de 795 mii tone în anul precedent, iar producţia de cereale, în general, a scăzut la jumătate.

Preţurile producătorului la grâu au crescut în anul 2012 cu 23,7 la sută, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică. Este cea mai mare scumpire a unor produse după struguri şi floarea soarelui, care au cunoscut creşteri a preţurilor cu 32,1 şi 38,6 la sută.

Sursa: moldpres.md

În ultimul raport, FAO caracterizează producția agricolă mondială din acest sezon ca având o \"perspectivă de ansamblu favorabilă\", iar recolta de grâu din acest sezon este estimată la 690 milioane tone, al doilea record mondial, depășit numai în 2011

În același timp, Consiliul Internațional al Cerealelor prognozează o recoltă mai mică, de 682 milioane tone grâu.

Principalele creșteri înregistrate în raportul FAO includ o creștere cu 15 milioane tone a producției de grâu din Rusia. Tot în Rusia se așteaptă ca suprafața cultivată cu grâu de primăvară să fie mult mai mare decât cea de anul trecut. Și în Ucraina se așteaptă o creștere cu 19,5 milioane tone a producției de grâu de iarnă față de nivelul înregistrat anul trecut.

Pentru Uniunea Europeană, cel mai mare producător mondial de grâu, FAO prognozează o creștere a producției cu 6 milioane tone, astfel că producția totală va ajunge la 138 milioane tone. Această creștere importantă a producției vine ca răspuns la prețurile ridicate, dar și ca o recuperare a randamentului sub medie înregistrat în unele regiuni anul trecut. Prognoza FAO este totuși cu puțin mai mică față de producția de 140 de milioane tone de grâu avansată de Comisia Europeană.

Dintre producătorii de top, singurele state unde se estimează că producția va fi mai mică sunt India și Statele Unite, unde seceta din toamnă a afectat dezvoltarea timpurie a culturilor. Deși vremea bună din luna februarie a îmbunătățit foarte mult perspectivele privind producția de grâu în zonele anterior afectate de secetă, este probabil prea târziu pentru o recuperare completă, se precizează în raportul FAO.

Conform raportului USDA din martie curent, producția mondială de grâu este estimată la 655,48 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mult decât la precedentul raport, cele mai mari creșteri fiind observate în UE și India. Cererea mondială pentru grâu este mai mare, dar este bine compensată de creșterea producției.

Estimările privind producția mondială de porumb au cunoscut mici schimbări față de raportul precedent. Producția globală a fost revizuită în jos cu 0,31 miiloane tone, în principal ca urmare a unei scăderi cu 0,5 milioane tone a producției în Argentina și Africa de Sud, dar care este compensată aproape în totalitate de creșterile înregistrate în alte regiuni.

Producția mondială de soia este estimată de USDA la 268 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai puțin decât în raportul precedent. Reducerea producției se înregistrează în Argentina, iar în Brazilia estimarea privind producția rămâne neschimbată.

FAO - previziuni privind producţia de grâu

(milioane tone)

Sursa: revista-ferma.ro

Comisia Europeană este pe punctul de a interzice utilizarea pesticidelor pe bază de substanţe chimice neonicotinoide, despre care se crede că pun în pericol viaţa albinelor.

Circa 20 la sută din coloniile de albine din Anglia nu au suprafieţuit iernii, iar specialiştii se tem că dacă nu se vor lua urgent măsuri de protejare a populaţiei de albine, consecinţele vor fi devastatoare asupra culturilor de plante, care nu vor mai putea poleniza.

Pentru fiecare borcan de miere produsă, albinele trebuie să parcurgă o distanţă de 80.000 de kilometri și să colecteze nectarul de la aproximativ patru milioane de flori. Din cauza substanţelor chimice folosite în agricultură, randamentul acestora este din ce în ce mai scăzut.

Potrivit unui raport semnat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), declinul populaţiei de albine este legat de utilizarea continuă şi necontrolată a pesticidelor din clasa neonicotinoide. Acestea atacă sistemul nervos al albinelor, provocând paralizia şi chiar moartea insectelor.

Comisia Europeană a propus deja restricționarea temporară o pesticidelor respective, dar deocamdată doar Franța, Germania și Spania au răspuns pozitiv acestei solicitări.

Potrivit Asociaţiei Britanice a Crescătorilor de Albine, aproximativ 70% din culturile agricole din Regatul Unit sunt dependente de albine. Dispariţia tuturor albinelor ar fi un adevărat dezastru pentru omenire. Ar putea însemna chiar sfârşitul lumii, susţin unii specialişti.

Grupurile de mediu au salutat cu entuziasm demersul autorităţilor de la Bruxelles, în timp ce producătorii de pesticide solicită dovezi argumentate ştiinţific care să ateste că utilizarea substanţelor chimice respective afectează cu adevărat sănătatea albinelor.

Sursa: agroinfo.ro

Pe parcursul lunii aprilie are loc creşterea semnificativă a temperaturii medii lunare a aerului (cu 6-7ºC) faţă de luna martie. Valorile medii pe teritoriul Republicii Moldova constituie între +9ºC la nord şi +11ºC la sud.

Cea mai rece lună aprilie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1955 – temperatura medie lunară a aerului a variat în teritoriu între +5,0ºC (Briceni) şi +6,5ºC (Cărpineni). Cea mai caldă lună aprilie a fost în anul 2000 în jumătatea de nord a țării şi în anul 1950 în jumătatea de sud. Valorile temperaturii medii lunare a aerului în anii indicaţi a oscilat în teritoriu între +12,5ºC (Briceni, 2000) și +14,0ºC (Cahul, 1950).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºC în direcţia creşterii ei se înregistrează pe teritoriul țării, de obicei, în intervalul 16-23 aprilie (trecerea stabile prin +8ºC, fapt care indică sfîrşitul sezonului de încălzire, are loc în medie pe 5-13 aprilie).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii oscilează în teritoriu între -1..-6ºC (1963) și +22..+25ºC (2012). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii constituie în teritoriu -14,2ºC (Soroca, 4 aprilie 1963), iar maxima absolută – +32,5ºC (Fălești, 29 aprilie 2012).

În luna aprilie îngheţurile în aer sunt posibile pe teritoriul țării în medie pînă la 5-21 aprilie, la suprafaţa solului – pînă la 22-30 aprilie, însă în unii ani ele se pot semnala şi în luna mai.

Cantitatea lunară a precipitaţiilor în aprilie pe teritoriul țării constituie 30-50 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii este în medie de 8-10 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins valoarea de 172 mm (Bălăsineşti, 2008), iar cea mai mare cantitate zilnică – 98 mm (Bălăsineşti, 23 aprilie 2008). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Ninsori se semnalează izolat în jumătatea de nord a țării în medie pînă la 10 aprilie, însă în unii ani se pot semnala şi în luna mai. În restul teritoriului cea mai tîrzie dată a ninsorilor este 27 aprilie (Cahul, 1984, 2007). Termenul cel mai tardiv de topire a stratului de zăpadă în teritoriu este 15-27 aprilie, cea mai mare grosime a lui a atins în unele zile 27 cm (Soroca, 3 aprilie 1963).

În luna aprilie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 1-4 zile) şi descărcări electrice (1-2 zile). Se pot semnala viscole şi grindină, dar frecvenţa lor este destul de mică (nu mai mare de 1-3 cazuri în 10 ani).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna aprilie îl prezintă îngheţurile (scăderea temperaturii aerului şi a suprafeţei solului pînă la 0ºC şi mai jos în perioada de vegetaţie) şi vîntul puternic. Ele se semnalează în medie o dată în 3 şi 5 ani respectiv. Căderile de grindină intensivă sunt posibile în medie o dată în 13 ani, iar ploile torenţiale – în medie o dată în 20 ani.

Începutul vegetaţiei active la culturile agricole se semnalează, de obicei, în intervalul 15-18 aprilie în jumătatea de sud a țării, în jumătatea de nord – 20-23 aprilie.

Trecerea temperaturii medii zilnice a solului prin valoarea de +10°C în direcţia creşterii ei la adîncimea de 10 cm se observă, de obicei, în intervalul 9-20 aprilie, fapt ce indică termenul optim de semănat a culturilor termofile.

Termenele obişnuite de înflorire a caisului se încadrează în intervalul 15-23 aprilie. Umflarea mugurilor florali la prun, măr, păr se semnalează în prima decadă a lunii aprilie. Umflarea mugurilor la viţa de vie are loc în medie în intervalul 16-23 aprilie, cînd temperatura medie zilnică a aerului trece stabil prin valoarea +10°C.

Termenele semănatului sfeclei de zahăr sunt determinate de încălzirea solului pînă la +7..+8°C şi încetarea îngheţurilor, care vătămează plantele răsărite. În cele mai calde primăveri semănatul sfeclei de zahăr se efectuează, de obicei, la sfîrşitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în cele mai tîrzii – la sfîrşitul lunii aprilie - începutul lunii mai. În perioada semănatului sfeclei de zahăr rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în jumătatea de nord a țării constituie în general 30-40 mm.

Cele mai potrivite termene pentru semănatul florii-soarelui, conform datelor multianuale, sunt 7-18 aprilie (solul la adîncimea de încorporare a seminţelor se încălzeşte pînă la +10°C). Rezervele de umezeală productivă pentru această perioadă în stratul arabil al solului pretutindeni sunt de cel puțin 20 mm.

Termenele optimale pentru semănatul porumbului se semnalează pe cea mai mare parte a teritoriului țării în decada a treia a lunii aprilie. Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului în această perioadă sunt în general bune şi constituie 25-40 mm.

În ultima pentadă a lunii aprilie - începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de floarea-soarelui, răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, iar la grîul de toamnă se semnalează faza de alungire a paiului, începe înflorirea mărului şi părului.

Sursa: meteo.md

Până la Paşte mai sunt încă săptămâni bune, dar în pieţele din Bălţi se vinde deja carne de miel. Cei care aleg să-şi facă din timp provizii pentru masa de sărbătoare pot profita de preţuri mai mici. În ajunul sărbătorilor Pascale, pentru un kilogram de carne de miel veţi scoate din buzunar de două ori mai mult, spun comercianţii.

Unii locuitori ai oraşului Bălţi preferă să-şi cumprere din timp tradiţionalul miel de Paşte, pentru a face economii. Iată ce au spus aceştia:

"Tradiţia noastră este ca la Paşte să mâncăm cârlan. O să procurăm din timp, de aceea am venit să văd preţurile. Acum e mai ieftin, aproape de Paşte o dă fie mai scump."

"Sunt mari preţurile, iar pensia e mică, 500 de le. Dacă nu mai ai copii, soră, frate să te ajute, nu mai faci nimic."

"Preţurile sunt bune, o să fie mai mari."

În prezent, un kilogram de carne de miel poate fi cumpărat cu 55 de lei. Comercianţi nu ascund, însă, că în ajun de sărbătoare, preţul s-ar putea dubla.

"La Paşte poate să nu mai fie miei, pentru că la majoritatea au fătat acuma şi mai mult nu o să fie. Oamenii îşi fac reserve acum. Care sunt mai grijulii îşi iau acum, cu două săptămâni, o lună înainte, pentru că preţurile sunt mai mici. Dar vor fi mari", a spus comercianta Tatiana Spătari.

"Se cumpără, oamenii iau câte doi, trei, îi pun la frigider. Atunci posibil să fie mai scump, pentru că Paştele este târziu în acest an", a explicat comercianta Maria Glavaţchi.

În acest an, Paştele va fi sărbătorit pe 5 mai.

Sursa: publika.md