Știri

Prima săptămână din Postul Paștelui debutează cu cer oarecum senin și temperaturi destul de mici pentru această perioadă din an. Totuși, nu are cum să nu ne bucure faptul că vântul, care a bătut cu putere în ultimele zile, s-a liniștit vizibil.

Astăzi, vom avea parte de cer parțial noros și temperaturi mici. Vântul va bate din sud-est, cu 7-12 metri pe secundă, iar presiunea atmosferică va fi ridicată.

În nordul țării, pe parcursul zilei vor fi +4...+7 grade Celsius, în raioanele de centru +5...+8 grade, iar la sud +6...+9 grade. Noaptea, mercurul din termometre va oscila pe parcursul întregii țări între -2...+3 grade Celsius.

Marți, se prevede timp mohorât, în nordul și centrul țării sunt posibile precipitații. Vântul va sufla moderat, din sud-est, iar presiunea atmosferică va fi normală.

Ziua, temperaturile în nordul țării vor fi de +8...+11 grade, la centru vor fi +9...+12 grade, iar la sud +10...+13 grade Celsius. Noaptea, temperaturile vor oscila între 0...+5 grade.

Miercuri, în nordul țării se anunță precipitații ușoare. Pe parcursul zilei vor fi +9...+12 grade Celsius. În regiunile din centrul țării va fi deasemenea cer noros și +10...+13 grade în termometre, iar în sud până la +14 grade Celsius.

Presiunea atmosferică va fi scăzută, iar vântul va bate din sud-vest cu până la 11 metri pe secundă. În timpul nopții se păstrează maxime de până la 5 grade cu plus.

Joi, temperaturile brusc coboară și va fi din nou rece. În nordul republicii, mercurul din termometre abia de va ajunge la +8 grade. În restul țării, maxima zilei va fi de +10 grade. Vântul iarăși va sufla din sud-est, cu până la 11 metri pe secundă.

Potrivit prognozelor, weekendul viitor se anunță a fi rece și vor cădea precipitații sub formă de lapoviță.

Sursa: stirilocale.md

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită agenţii economici la Reuniunea de afaceri moldo-cehă, care va avea loc în contextul desfășurării ședinței Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică.

Evenimentul va avea loc pe data de 19 martie 2013, începând cu orele 14:00, la Chișinău, Casa Guvernului, sala de şedinţe, et. VI (intrarea de pe str. B. Bodoni).

Din componenţa delegaţiei cehe de afaceri fac parte 4 companii, având următoarele domenii de activitate: credite investiţionale şi de finanţare a activităţilor de export, sisteme informaţionale, consultanţă şi logistică, producerea materialelor acrilat.

În cadrul reuniunii vor fi organizate întrevederi bilaterale, unde reprezentanţii mediului de afaceri din Republica Moldova vor avea posibilitatea de a stabili parteneriate cu agenţii economici cehi.

Informaţii suplimentare și înregistrare:
Tel./fax:022 221391, tel.: 022 238770,
e-mail: [email protected],
Responsabili. Iaţco Alina, Eremia Viorel

Sursa: chamber.md

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), în parteneriat cu FMO şi DEG, au finalizat cu succes eşalonarea către Grupul de Companii Trans Oil a împrumutului în suma totală de 70 milioane de dolari SUA. Anunţul despre iniţierea aceastei tranzacţii a avut loc în august 2012.

Vincenzo Turrisi, Managerul General Trans Oil Group of Companies a menţionat: „Acesta este un pas important pentru Grupul Trans – Oil. Cu suportul partenerilor noştri noi, suntem gata să depunem toate eforturile pentru a spori volumele de procesare a seminţelor oleaginoase, extinderea activităţii de producere agricolă şi consolidarea poziţiei pe piaţă în ceea ce ţine comerţul internaţional de cereale.

Printre priorităţile de bază a proiectului sunt protecţia mediului şi sustenabilitatea operaţiunilor. Am început deja o investiţie importantă în uzina de prelucrare a seminţelor oleaginoase „Floarea Soarelui" din or. Bălţi, scopul investiţiei este de a o face mai eficientă şi mai ecologică, precum şi pentru a îndeplini cele mai înalte standarde internaţionale.

Producţia agricolă va deveni o parte tot mai importantă a afacerii noastre, pentru că Moldova are un potenţial ridicat de dezvoltare şi consolidare.

Suport IFC (IFC), în parteneriat cu DEG si FMO a fost semnificativ şi va ajuta grupul să îşi atingă obiectivele strategice pentru a deveni un actor regional important.

Sursa: timpul.md

Ministerul Economiei a dat startul unei noi runde de finanţări ale întreprinderilor mici şi mijlocii din contul surselor Fondurilor Partenere ale Grantului Japonez, Tranşele I-IV, în sumă de circa 12 mln de lei.

Astfel, începînd cu 18 martie curent, antreprenorii din raioane îşi vor putea depune dosarele de participare pentru procurarea echipamentului tehnic necesar, relatează MOLDPRES.

Potrivit Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media al ME, obiectivul principal al Programului de susţinere şi dezvoltare a ÎMM-urilor îl reprezintă crearea condiţiilor favorabile pentru agenţii economici ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea dezvoltării activităţii de producere în raioanele Republicii Moldova, în special, în sectorul rural, precum şi sporirea exporturilor şi substituirea importurilor.

Prin intermediul Programului, antreprenorii pot solicita procurarea unui vast sortiment de echipament de producere în valoare minimă de 500 mii lei, pînă la valoarea maximă de 1 mln de lei. Echipamentul procurat în cadrul Programului va fi oferit beneficiarilor în regim de leasing pe o perioadă de un an, fără gaj, cu o dobîndă de leasing la cota zero.

La achiziţia şi importul echipamentului va fi aplicată cota zero la plata taxei pe valoarea adăugată şi vor fi aplicate scutiri la plata taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale pentru contractele de leasing încheiate pînă la data de 30 iunie 2013.

Conform condiţiilor Programului, vor avea prioritate proiectele inovaţionale ale solicitanţilor, ale căror investiţii proprii vor atesta un coeficient înalt de multiplicare faţă de finanţarea acordată din contul mijloacelor Fondurilor Partenere ale Grantului, precum şi proiectele ÎMM ce vor contribui, prin produsele lor, la sporirea exporturilor şi/sau la substituirea importurilor. De asemenea, echipamentul trebuie să fie cu un consum redus de resurse energetice.

Perioada de prezentare a setului de documente necesare pentru participare la program este 18 martie-5 aprilie curent, notează MOLDPRES.

Sursa: moldpres.md

Încă îşi numără pierderile şi se plâng pe autorităţi că le ignoră necesităţile. Mai mult de 100 de agricultori din întreaga ţara au făcut astăzi bilanţul anului 2012, la adunarea generală a unei organizaţii de fermieri.

Cu acest prilej, ei au cerut şi majorarea subvenţiilor. În replică, reprezentanţii statului le-au sugerat să-şi gestioneze mai eficient afacerile. Fermierii spun că efectele secetei sunt resimţite şi acum, iar sectorul zootehnic rămâne cel mai afectat.

"Astăzi, oamenii taie vitele. Din cauza lipsei de furaj, lumea este nevoită să vândă animalele. Avem cazuri când mor vacile şi caii, din lipsa produselor furajere", a spus fermierul Mihai Diaconu.

Unii producători aşteaptă ca statul să intervină mai activ în modernizarea agriculturii, în primul rând prin majorarea subvenţiilor.

"Suma pentru subvenţionare nu ar trebui să fie de 400 de milioane, dar de 2,4 miliarde de lei. Această sumă ne-ar permite să facem nişte paşi mai îndrăzneţi, ca să putem efectua schimbări esenţiale. Altfel, rămânem în urmă", a declarat Anatol Plăcintă, fermier.

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ştefan Chitoroagă, le sugerează, însă, fermierilor să-şi gestioneze mai bine afacerile şi să nu mizeze doar pe ajutorul statului.

"Când pleci în teritoriu şi discuţi cu fermierii, pe ei nu-i interesează nimic, dar dă-le bani. Şi cât mai mulţi să le dai, să nu investească dumnealui, dar deodată să fie partea statului", a declarat viceministrul Agriculturii.

Fondul de subvenţionare al fermierilor este, în acest an, de 400 de milioane de lei. Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, seceta din 2012 a adus fermierilor prejudicii de aproximativ trei miliarde de lei.

Sursa: publika.md

Economia subterană este o realitate tolerată de cea mai mare parte a societăţii însă puţini îşi dau seama că aceasta este unul din cele mai mari obstacole în dezvoltarea economică a ţării.

În politica bugetar-fiscală pentru anul 2013, statul propune un şir de prevederi prin care se angajează să scoată la lumină acest fenomen din sectoarele economiei, agricultura fiind unul din domeniile prioritare. Stabilirea impozitului agricol unic și revenirea la cota de 20% a TVA pentru produsele agricole sunt principalele prevederi ale politicii bugetar-fiscale pentru anul curent.

Deşi discuţiile pe marginea unui proiect de lege care prevede introducerea impozitului unic în agricultură durează de ceva timp, acesta a fost aprobat, în regim de urgenţă, în cadrul ultimei şedinţe a actualului cabinet de miniştri ce a avut loc la 7 martie. Proiectul de lege a fost criticat de Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, care s-a şi abţinut de la vot, pe motiv că proiectul nu a fost propus spre avizare Ministerului Economiei. Acesta a opinat că un asemenea proiect trebuie să se bazeze pe foarte multe calcule care trebuie analizate. Totodată, în primăvara anului trecut anume fracţiunea PDM, a cărui membru este Lazăr, a anunţat că lucrează la un proiect de lege în acest sens.

Povara fiscală va fi diminuată

Dacă va trece de Parlament, impozitul unic urmează să substituie alte şase impozite şi taxe pentru agricultori. Acesta va include impozitul pe venit, impozitul funciar, impozitul pe imobil și impozitul pe amenajare, etc. Totuşi, agricultorii nu scapă de plata taxei pe valoare adăugată, de plata contribuţiilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Prin modificările date, statul vrea să elimine evaziunea fiscală din ramură, dar şi să simplifice administrarea fiscală. Dacă Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, spune că impozitul unic va reduce povara fiscală, atunci Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, spune că impozitul agricol consolidat va preveni schemele de evaziune fiscală.

Prin urmare, fermierii şi producătorii agricoli nu vor mai fi traşi de mânecă ca să întocmească diferite rapoarte pe care să le prezinte la diferite instanţe, dar va exista un procedeu unic de plată a impozitelor. Principalul avantaj al acestui proiect este însa că toate gospodăriile agricole vor concura în condiţii egale şi vor plăti o taxă fixă stabilită în funcţie de mărimea proprietăţii funciare şi a bonităţii solului, fapt ce va exclude posibilitatea evaziunii fiscale.

Cota impozitului – mărul discordiei între fermieri şi guvern

Până acum, mărul discordiei dintre autorităţi şi producătorii agricoli a fost mărimea cotei impozitului unic. Federaţia Naţională a Fermierilor miza pe un impozit anual de 108 lei pentru un hectar, în timp ce Ministerul Finanţelor propunea ca acest impozit să fie de 380 lei pe an pentru un hectar. În cele din urmă, pe masa executivului a ajuns un proiect de lege în care impozitul unic va fi calculat în funcţie de valoarea calităţii terenului înmulţită cu 3,1 lei. „Impozitul consolidat va fi plătit în funcţie de calitatea terenului agricol, adică de nivelul de bonitate. În Republica Moldova, media este de 64 de grade la un hectar, care va fi înmulţită cu 3,1 lei şi astfel va rezulta valoarea impozitului pentru fiecare hectar", a adăugat Bumacov după şedinţa guvernului din 7 martie. Atât Preşedinte Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, Alexandru Slusari, cât şi expertul economic Viorel Chivriga ne-au spus că cota stabilită de autorităţi este una rezonabilă şi oportună.

Potrivit proiectului care urmează a fi discutat în Parlament, fermierii moldoveni vor achita acest impozit în două tranşe. Astfel, 50 la sută din suma impozitului anual va fi achitată până la sfârşitul lunii septembrie, iar cealaltă jumătate, până la finele lunii noiembrie. În acest context, Chivriga a precizat că termenul stabilit pentru achitarea impozitului a fost gândit în favoarea producătorilor agricoli, care în cea de-a doua jumătate a anului îşi valorifică veniturile din agricultură. Totodată, Chivriga declară că există totuşi incertitudine în privinţa încasărilor la bugetul de stat de pe urma implementării acestui impozit. De cealaltă parte, statul prognozează încasări la bugetul de stat în valoare de 353,5 milioane de lei.

FMI, sceptic în privinţa impozitului consolidat

Deşi iniţiativa Guvernului a fost salutată de agricultori, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Tokhir Mirzoev, şi-a exprimat rezervele faţă de proiectul dat, în cadrul unei întâlniri cu speaker-ul Marian Lupu. Mirzoev este de părere că introducerea impozitului unic limitează posibilitatea de a regla situația agenților economici în funcție de rezultatele anuale. Poziţia sceptică a FMI vizavi de introducerea impozitului unic în agricultură, dar şi vizavi de faptul că diferenţa de 12 puncte procentuale dintre cota TVA de 20% la producţia agricolă aplicată de la 1 ianuarie şi cea veche de 8% să rămână în contul întreprinderilor pentru dezvoltarea acestora, rămâne neschimbată deoarece economia naţională nu poate să-şi permită asemenea schimbări.

La acest capitol, Alexandru Slusari ne-a spus că poziţia FMI este una firească, deoarece aceştia nu conştientizează până la urmă ce pondere uriaşă deţine economia informală în domeniul agrar. Schemele europene nu sunt întotdeauna compatibile cu sistemul corupt moştenit încă din perioada regimului sovietic, a precizat el. De cealaltă parte, economistul Viorel Chivriga a atenţionat asupra faptului că experţii FMI şi-au amânat pentru a doua oară vizita de evaluare a Programului susţinut de FMI la Chişinău, adăugând că nerespectarea condiţiilor impuse de părţile negociatoare trebuie luate în calcul în acest scenariu.

Proiectul ar putea fi aprobat în cel mult două luni

Dacă trece de Parlament, proiectul ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului curent. Despre aceasta ne-a comunicat Alexandru Slusari care s-a întâlnit ieri, 12 martie, cu speakerul Parlamentului Marian Lupu pentru a discuta despre modificările care ar trebui efectuate în vederea perfecţionării documentului. Acesta a menţionat că dacă în următoare două luni documentul va primi votul deputaţilor, proiectul de lege ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului curent.

În opinia lui Slusari, document aprobat de Guvern necesită anumite îmbunătăţiri, deşi la nivel conceptual este unul bine gândit. Acesta ne-a spus că există carenţe în ceea ce priveşte subiecţii impozitării care nu sunt bine identificaţi. Asociaţia pe care o reprezintă pledează pentru impozitarea agenţilor economici a căror 75% din venituri provin din vânzarea produselor agricole, aşa cum se întâmplă în Ucraina. În acest sens, economistul Viorel Chivriga a precizat că partea pozitivă a proiectului este că el nu favorizează nici o categorie de fermieri, promovând echitatea fiscală. „Nu există noţiunea de fermier mic sau mare, există doar noţiunea de fermier eficient, or eficienţa unui fermier nu se măsoară în funcţie de suprafaţa pe care o deţine", a precizat Slusari.

Autor: Nataşa Ciuvaga

Sursa: eco.md

Primăvara întoarce pagina și în weekend vom avea parte de vreme rece, însoțită de rafale de vânt.

Astăzi, norii se adună pe cer și vom avea vreme instabilă în toată țara, dar caldă. Local, norii vor fi străpunși de razele solare, care ne vor înviora puțin ziua. Temperaturile se mențin ridicate, +10...+15 grade. În orele nocturne se vor atesta +7...+9 grade Celsius.

A intrat în vigoare avertizarea meteo de vânt. Azi și mâine pe teritoriul țării vântul va sufla în rafale de până la 23 m/s.

Sâmbătă vremea se răcește brusc și intră în vigoare avertizarea meteo de vreme rece. Norii se risipesc, iar pe cer își va face loc și soarele. Temperaturile însă vor fi destul de scăzute pentru această perioadă din an. În orele diurne se vor atesta -3...+2 grade, iar noaptea se vor înregistra -6...-8 grade Celsius. Vântul ne va chinui și mâine și va spori senzația de frig.

Duminică, vremea nu se schimbă radical. Cerul va fi variabil, iar temperaturile se mențin scăzute. Ziua vom avea +1...+3 grade, iar noaptea se răcește până la -10 grade Celsius.

Potrivit meteorologilor, începând de săptămâna viitoare, vremea va da semne de încălzire. Temperaturile vor urca până la +17 grade Celsius.

Sursa: stirilocale.md

Zilele acestea se desfășoară la Chişinău, la centrul expoziţional Moldexpo, ediţia de primăvară a Expoziţiei Internaţionale Specializate de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agro-industrial MOLDAGROTECH 2013.

Cei mai mulți vizitatori doar admiră şi se minunează de preţuri, iar vedeta târgului pare a fi o combină gigant care costă 2 milioane de lei.

La expoziție participă 110 companii din Moldova, Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Polonia, România, SUA sau Ucraina. Vizitatorii pot evalua oferta firmelor din mai multe sectoare, cum ar fi tehnică agricolă, sisteme de irigare şi alimentare cu apă în agricultură, tehnică pentru lucrări de ameliorare, hidroinstalaţii, echipamente pentru industria alimentară şi prelucrătoare, fertilizanți şi mijloace de protecție a plantelor, tehnologii de cultivare intensivă a plantelor.

La Moldagrotech este prezentată şi o mare varietate de semințe, de la mai mulți producători, atât din Moldova cât şi din străinătate. Ofertanții insistă asupra calității ofertei lor.

„Avem trei tipuri de soia. Cel mai bun este «Anuşca». Crește foarte repede şi conține multe proteine şi vitamine. Dacă în mod normal o plantă de soia crește în aproximativ 100 de zile, acest tip se înalță în cel mult 80 de zile", a explicat pentru presa locală Marina Mocanu, managerul companiei care importă semințele-minune.

Sursa: recolta.eu

Directorul adjunct al Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură /AIPA/ a ţinut astăzi un seminar pentru participanţii la expoziţia "MOLDAGROTECH", care se desfăşoară la Centrul "Moldexpo". Nicolae Ciubuc a evidenţiat priorităţile susţinerii sectorului agricol de către stat în anul 2013, informează MOLDPRES.

Demnitarul a spus că Guvernul va continua să acorde ajutoare sporite pentru creşterea animalelor, irigare şi investiţii în edificarea dispozitivelor frigorifice. Nicolae Ciubuc a accentuat că în acest an se va acorda prioritate la acceptarea cererilor de finanţare de la tinerii fermieri şi de la agricultorii amplasaţi în localităţile rurale.

Specialiştii de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare elaborează în prezent un Registru electronic al producătorilor agricoli, pe care speră să-l facă funcţional în doi ani. Aplicaţia va înlesni luarea deciziilor de finanţare de către AIPA.

Directorul adjunct al Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură a relatat fermierilor, care au participat la expoziţia de echipament agricol "MOLDAGROTECH", că peste 40% din cele 400 de milioane de lei, alocaţi în anul 2012 pentru agricultură, au fost utilizaţi pentru procurarea tehnicii agricole. Nicolae Ciubuc şi-a exprimat doleanţa ca producătorii să considere la fel de importante operarea sistemelor de irigare şi asigurarea terenurilor de intemperii.

Şi în acest an statul va oferi sectorului agricol 400 de milioane de lei, la care se vor adăuga alte 60 de milioane de lei din partea Uniunii Europene. Cu aceşti bani, Uniunea Europeană va susţine proiecte pilot pentru a evalua capacitatea de asimilare a fondurilor de către agricultorii moldoveni, transmite MOLDPRES.

Sursa: moldpres.md

Utilaje performante, sisteme GPS şi seminţe-minune, găsiţi de toate la târgul „Moldagrotech". Şi cifrele de pe etichete sunt pe măsură: o combină ajunge să coste două milioane de lei.

La expoziţia de la Moldexpo puteţi deveni un agricultor modern şi ecologic. Aveţi de ales dintre produsele propuse de peste 100 de companii din Moldova, Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Polonia, România, SUA sau Ucraina. Singura condiţie este să aveţi buzunarele pline. Cele mai ieftine sunt seminţele. Cu doar 30 de lei puteţi cumpăra un kilogram de porumb produs în Republica Moldova.

„Avem peste 30 de soiuri de porumb, o cultură pe cât de tradiţională pentru Moldova, pe atât de sănătoasă. Boabele sunt foarte bune, iar plantele - rezistente", spune Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni". Seminţele de peste hotare sunt mai scumpe, dar producătorii dau asigurări că nu veţi regreta alegerea. „250 de pliculeţe cu seminţe de roşii, castraveţi şi ridichi din Olanda pot fi cumpărate cu 200-300 de lei. Sunt de calitate înaltă. Cât semeni atâta iese", încearcă să ne convingă Sergiu Parfeni, directorul unei companii care propune produse de import.

Tradiţional, deliciul expoziţiei l-au făcut utilajele agricole, de la cele foarte mici până la cele imense. Aici forţa de tracţiune face diferenţa. Ofertele încep cu maşini de 60 de cai putere pentru ţăranii care au de prelucrat doar câteva hectare. „Vând un tractor produs în Slovenia. Preţul este de 22.000 de euro. Poate fi întrebuinţat la prelucrarea viei sau la alte lucrări prin gospodărie. Nu este mare şi e foarte simplu de condus, plus că ocupă puţin spaţiu", ne arată Veaceslav Prepeliţă, lăcătuş auto.

Tractoare pitice şi gigant

Dacă sunteţi un agricultor care îngrijeşte sute de hectare şi căutaţi maşinării mai puternice, trebuie să ştiţi că preţurile pornesc de la 50.000 de euro. „Tractoarele şi combinele sunt produse în SUA şi au de la 100 până la 300 de cai putere. Sunt ecologice şi corespund standardelor europene. Cel mai ieftin este 820.000 de lei, iar cel mai scump depăşeşte suma de două milioane de lei", precizează Dumitru Cazac, managerul unei companii care vinde tehnică agricolă.

Mulţi vizitatori se limitează la văzut, iar cei mai înstăriţi spun că nu au de ales. „Vreau să-mi cumpăr un tractor de 150-180 de cai putere. Preţurile nu diferă de la o companie la alta. Sunt mari, dar ce să facem, avem nevoie de tractoare pentru a prelucra solul", oftează Valeriu Tizu, agricultor din Drochia.

Dacă aveţi în gospodărie şi angajaţi, îi puteţi urmări cu ajutorul unui GPS special, care v-ar costa peste 2.450 de dolari. „GPS-ul permite monitorizarea utilajelor în câmp. Din oficiu puteţi vedea unde se află tractorul, cu ce viteză se deplasează şi cât consumă", explică Ion Pamfilii, şef al departamentului maşini agricole într-o companie specializată.

Semănătorile, în funcţie de mărime, costă de la 6.900 de euro până la 23.000 de euro. La expoziţie găsiţi şi maşinării de făcut bricheţi şi ulei, produse în Cehia. O presă de resturi vegetale costă 17.000 de euro, iar o maşină care stoarce uleiul din seminţele de floarea soarelui trece de 6.200 de euro.

Soia „Anuşca" din Ucraina La târgul de la Moldexpo găsiţi şi seminţe de soia din Ucraina, care în mai puţin de trei luni ajung la o înălţime de peste 100 de centimetri. Kilogramul de boabe costă aproximativ 12 lei, dar se vinde doar în cantităţi industriale. „Avem trei tipuri de soia. Cel mai bun este «Anuşca». Creşte foarte repede şi conţine multe proteine şi vitamine. Dacă în mod normal o plantă de soia creşte în aproximativ 100 de zile, acest tip se înalţă în cel mult 80 de zile", explică Marina Mocanu, managerul companiei care importează seminţele-minune.

Autor: Virginia Dumitraş

Sursa: adevarul.md