Analitica

În mod normal, grâul trebuie să vegeteze în toamnă 40-50 de zile la temperaturi medii zilnice mai mari de 5 grade Celsius, astfel ca până la intrarea în iarnă să acumuleze 450-550 de grade termice pozitive. Asemenea situaţii se înregistrează în toate zonele ţării în perioada 1 octombrie – 30 noiembrie.

Schemele de monopol, certificatele inventate și taxele neoficiale sunt doar câteva, dar cele mai mari impedimente în calea producătorilor de mere, care doresc să-și extindă activitatea pentru a livra producția de mere pe piața din exterior.

După o vară fierbinte, toamna îşi face simţitor apariţia. În fermele pomicole, fermierii chiar dacă sunt preocupaţi de organizarea campaniei de recoltare a fructelor nu neglijează observarea permanentă a plantaţiilor în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri de protecție a pomilor pentru iernat și reluarea activității vegetative în anul următor.

Au început să crească prepelițe în curtea casei, iar între timp au transformat această îndeletnicire într-o afacere prosperă. Doi tineri din raionul Ialoveni câștigă bani din comerțul ouălor și cărnii de prepeliță. Totuși, aceștia recunosc că nu le este ușor deloc și că au avut momente când s-au gândit să renunțe.

Meiul se cultivă din cele mai străvechi timpuri, pentru boabele sale, valoarea nutritivă a acestora este asemănătoare cu boabele celorlalte cereale, 10,6% substanţe proteice, 61,1% extractive neazotate, 3,6% grăsimi, 8,1% celuloză. Se mai foloseşte în hrana animalelor, sub formă de boabe, siloz sau masă verde.

Aproape două mii de tone de pesticide, rămase de pe timpul Uniunii Sovietice, sunt păstrate în depozitele abandonate din întreaga ţară. Evacuarea lor costă peste patru milioane de euro.

Sunt tineri, ambiţioşi şi dornici să-şi dezvolte afacerea. Este vorba despre doi tineri din Ungheni, Vadim Gaidampas şi Veaceslav Moscaliuc, care de câteva luni cultivă ciuperci. 

În timp ce o bună parte din locuitorii satului Izvoare, r. Orhei, a luat calea străinătăţii, Dumitru Alexeev a rămas la baştină acceptând provocarea unei afaceri în agricultură 

Odată plecaţi peste hotare, puţini moldoveni se întorc acasă, iar dacă se întorc îşi folosesc banii agonisiţi pentru a cumpăra maşini scumpe sau pentru a construi case cu care să se fălească. Roman Popa, un tânăr din raionul Teleneşti, este mai degrabă o abatere de la regulă şi un exemplu numai bun de urmat pentru mulţi concetăţeni. Acesta, după doi ani petrecuţi în Portugalia, timp în care a montat din greu poduri de fier, revine acasă şi investeşte peste 50 mii de euro într-o fermă de iepuri. 

Totul ce se face, se face spre bine. Este principiul de care se conduc în viață Tudor și Maria Darii din nordul țării. De 15 ani cultivă legume, iar de șase ani mai au un „oaspete” în familie de care trebuie să aibă grijă, mai întâi pentru a-l aduce în fiecare an acasă, după care să-l îngrijească. Este vorba de harbuzul fără sâmburi.