Articole

Au vândut caii şi au cumpărat, în schimb, motoare. Fermierii din satul Cornova, raionul Ungheni, au ales utilaje de mici dimensiuni care s-au dovedit mult mai folositoare în gospodărie, dar şi mai ieftine în exploatare.

Până mai ieri, Constantin Golban înhăma calul la plug şi pornea în câmp. Pentru că întreţinerea animalului îl costa prea scump, el şi-a cumpărat un minitractor.

"Faci multe lucrări cu dânsul şi puţin combustibil consumă. Dacă timpul e rău şi nu putem pe deal lucra, efectua lucrări agricole, el se hodineşte şi nu avem cheltuieli, dar calului, fie că plouă sau ninge, mâncare trebuie să-i dăm", spune gospodarul.

Un utilaj de acest tip consumă cel mult trei litri de combustibil pe oră. Iar costurile anuale de întreţinere se ridică la aproximtiv 1.000 de lei, de cinci ori mai puţin decât pentru un cal. Ca urmare, şi alţi gospodari din Cornova au urmat exemplul lui Constantin Golban.

"În vie, în livadă, pe pământ arabil lucrezi cu dânsul, cu freza mai mult, Dacă avem porumb, putem cultiva cu dânsul, pe două rânduri odată merge şi coasă are", susţine locuitorul satului Cornova Simion Şoimaru.

Primarul din Cornova spune că nicio localitate din raionul Ungheni nu se poate lăuda cu atâtea utilaje agricole de mici dimensiuni.

"Motoblocuri sunt vreo 10, dintre care opt sunt de capacitate mai mare, iar două de capacitate mai mică. Tractoare sunt în jurul la 60 de toate modelele, începând de la T16 şi terminând cu T80", spune primarul de Cotova, Ştefan Roşca.

Un mini-tractor costă între 15 mii şi 35 de mii de lei.

Sursa: publika.md

Din cele peste 500 de vinuri de casă, ce au concurat pentru "Polobocul de aur 2013", peste 100 au ajuns la etapa republicană. Degustarea națională a avut loc pe 28 martie 2013, la CCI, iar învingătorii vor fi anunțați în luna octombrie curent, în cadrul Zilei Naţionale a Vinului.

Concursul pentru cel mai bun vin de casă "Polobocul de aur" este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Moldovei, cu scopul de a pune în valoare tradiția producerii vinului de casă calitativ, a-i remarca pe cei mai buni producători, a ridica cultura de consum şi a facilita schimbul de experiență între producătorii vinului de casă.

Potrivit directorului Direcției Expoziții și Târguri a CCI, Marina Petrov, etapele regionale ale ediției a XII-a a "Polobocului de aur" au avut loc în perioada 1 - 25 martie curent, la filialele Cahul, Găgăuzia, Bălţi, Hânceşti, Orhei, Tighina şi Ungheni ale CCI. Cei mai activi au fost fermierii din raioanele Cahul, Căuşeni, Sângerei, Făleşti, Comrat, Ceadâr-Lunga, Taraclia, Vulcăneşti, Călăraşi, Orhei, Teleneşti, Rezina, Străşeni, Ialoveni, Anenii Noi şi Criuleni.

Anatol Balanuţa, preşedintele juriului de degustare, şef al catedrei de Enologie a Universităţii Tehnice, a menționat că, în Moldova se consumă mult vin de casă, de aceea băutura respectivă trebuie să fie calitativă, inclusiv din considerentul securității alimentare. "În calitate de expert, am participat la toate edițiile concursului și afirm cu certitudine că "Polobocul de aur" își atinge scopul, deoarece calitatea mostrelor crește. Vinul de casă nu trebuie să fie o simplă băutură fermentată care te amețește, ci o licoare ce îți oferă plăcere. Deși la concurs au fost prezentate și vinuri care au defecte, mă bucur că, fermierii se interesează ce anume nu a fost bine, cum pot îmbunătăți calitatea vinului de casă."

În același context, un alt membru al juriului de degustare, Constantin Olaru, director general al SA "Vismos", a propus ca să fie organizate seminare pentru producătorii de vin de casă. "Sunt dispus să particip la aceste instruiri și să le explic gospodarilor ce trebuie să facă pentru ca vinul să nu fie tulbure, să nu aibă mirosuri străine etc. De exemplu, vinurile albe sunt foarte fine, iar dacă nu este respectată tehnologia, se oxidează. La ediția curentă s-au remarcat printr-o calitate înaltă vinurile de casă Cabernet, Merlot, Saperavi. 

Alexandru Ceban, şef-adjunct al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a spus că, țăranii trebuie încurajați să producă vin de casă calitativ. "Mulți gospodară produc vin nu numai pentru consum propriu, ci și pentru a-l comercializa. Anterior ei nu se încadrau în câmpul lega, însă recent a fost modificată legislația și, dacă produsul va fi calitativ, țăranii vor putea obține o autorizație care le va permite să comercializeze vinuri seci."

După degustarea de la etapa națională, Vladimir Didilica, vicepreşedinte al CCI, preşedinte al comitetului organizatoric al Concursului "Polobocul de aur", a informat că, învingătorii edițiilor precedente și-au exprimat dorința de a fonda o asociație obștească. "CCI îi susține și le va oferi suportul necesar pentru ca vinificatorii iscusiți să își consolideze eforturile într-o asociație care le va reprezenta interesele. Astfel, se va facilita schimbul de experiență, vor putea fi organizate instruiri și alte activități destinate producătorilor vinului de casă."

Sursa: chamber.md

Dary Natury, cea mai mare fermă de plante medicinale şi aromatice din Europa, înregistrează vânzări de circa două milioane de euro pe an, potrivit datelor prezentate de Miroslaw Angielczyk, unul dintre proprietari, la o întâlnire de lucru cu jurnalişti din Europa Centrală şi de Est.

Ferma este situată în localitatea Koryciny din districtul Grodzisk (estul Poloniei), se întinde pe 41 de hectare, din care 15 hectare sunt dedicate plantelor medicinale şi aromatice, şi este cea mai mare unitate de profil din Europa după varietatea de plante cultivate - peste 800.

Producţia este destinată atât pieţei interne, dar şi exportului, principalele destinaţii externe fiind Lituania, Rusia, Anglia, Suedia şi Danemarca.

Tot la Dary Natury se produce şi se ambalează iarba zimbrului, folosită la producerea popularului sortiment de votcă Zubrowka (Bison Grass Vodka).

Ferma are 80 de angajaţi, iar producţia anuală este de peste 200 de tone de plante aromatice şi medicinale.

Sursa: business24.ro

În acest an vânzările de butaşi de viţă-de-vie vor fi în scădere, cu circa 15%, din cauza ninsorilor care au căzut prea devreme anul trecut.

Un important producător de butaşi din Străşeni, Vasile Vutcărău, a declarat pentru IPN că deocamdată a vândut 60% din butaşi, comparativ cu alţi ani când vânzările erau de 85-90%. Producătorul spune că mai sunt şanse, deoarece butaşi se mai cumpără şi în aprilie-mai, transmite IPN.

Vasile Vutcărău a spus că în toamnă gerurile au venit prea devreme, din care cauză oamenii nu au putut să-şi cultive pământurile.

Producătorul a făcut referire la datele Ministerului Agriculturii, spunând că anul trecut s-au plantat 2100 hectare de viţă-de-vie, iar anul acesta se vor planta circa 1500 de hectare, întrucât oamenii nu şi-au pregătit terenurile, dar şi pentru că nu au bani.

Vasile Vutcărău a mai spus că preţul la butaşi nu s-a schimbat faţă de anul trecut. Aceştia se dau cu 15-20 de lei bucata.

Sursa: ipn.md

Republica Moldova preconizează să lanseze, până la sfârşitul anului 2013, primele proiecte în domeniul producţiei energiei eoliene. Anunţul a fost făcut de vicepremierul, ministrul Economiei în exerciţiu, Valeriu Lazăr.

Oficialul a menţionat că, în prezent, Ministerul Economiei a primit patru proiecte investiţionale privind producţia de energie eoliană. Valeriu Lazăr a subliniat că, până la mijlocul verii, autorităţile urmează să amendeze Legea cu privire la energia electrică, iar ANRE va aproba tarifele „verzi" Feed-in pentru producţia energiei electrice din resurse regenerabile (energie eoliană, solară, din biomasă etc).

Valeriu Lazăr a menţionat că după modificarea legislaţiei şi aprobarea tarifelor Feed-in vor fi create toate condiţiile pentru eliberarea primelor autorizaţii pentru lansarea proiectelor în domeniul producţiei energiei din resurse regenerabile.

Valeriu Lazăr a subliniat că doritori de a investi în acest domeniu sânt mult mai mulţi decât îşi poate permite republica, de aceea selectarea proiectelor investiţionale şi a companiilor se va efectua în bază de concurs, principalul criteriu fiind tariful pentru consumatori. Valeriu Lazăr a amintit că, până în anul 2020, Moldova preconizează să majoreze cota energiei din resurse regenerabile până la 20% din volumul total de consum.

Sursa: noi.md

Iulia Murea, este din Chişinău, dar a demonstrat că afacerile se pot face şi la ţară. Economist de profesie s-a transformat peste noapte în viticultor.

Şi-a inceput afacerea cu o mie de dolari împrumutaţi la bancă, iar acum este proprietara a câteva hectare de pământ în comuna Budeşti, pe care creşte cei mai frumoşi struguri pentru export.

Are 46 de ani, iar în ultimii cinci şi-a dezvoltat o afacere de care alte femei s-ar feri – a plantat 20 de hectare de viţă-de-vie şi exportă deja struguri în mai multe ţări. Deşi locuieşte la Chişinău, ea vine în fiecare zi la Budeşti, să-şi vadă via, ca nu cumva să rateze momentul începerii lucrărilor de primăvară.

Iulia spune că şi-a început afacerea cu o sută de mii de dolari, împrumutaţi de la bancă. Femeia are studii economice şi mărturiseşte că a pornit afacerea fără o pregătire specială în domeniul viticol. A mizat pe calcule, dar şi pe noroc.

Şi cum doar banii nu sunt suficienţi pentru o afacere, Iulia Murea a avut nevoie şi de sprijinul administraţiei locale. Acum, primarul de la Budeşti este mulţumit că în localitate au mai fost create locuri de muncă. Iulia îşi administrează afacerea împreună cu soţul său. Fiecare are responsabilitatea sa.

Iulia are în subordine 15 angajate, pe care din cauza frigului, nu le-am gasit pe plantaţie. Strugurii pe care îi cultivă sunt exportaţi în Rusia, Ucraina şi Belarus. Pentru ca lucrurile să meargă bine, femeia petrece pe câmp, împreună cu soţul, câte opt ore din opt luni pe an.

În afară de viţă de vie, Iulia Murea mai are şi un hectar de livadă de cireşi dar şi... 20 de raţe mute, aşa că afacerea ei seamană tot mai mult cu o gospodărie ţărănească mare, modernă şi bine îngrijită. Acum Iulia Murea cultivă câte 20 de tone de struguri la hectar şi, ca orice om de afaceri pragmatic şi ambiţios, se gândeşte ca pe viitor recolta să fie dublată, iar gospodăria – extinsă.

Sursa: perfecte.md

Federaţia Rusă intenţionează să majoreze exportul de tehnică agricolă în Republica Moldova, aceste subiecte au fost abordate în cadrul întrevederii dintre ambasadorul rus în Moldova, Farit Muhametşin, şi reprezentanţii sectorului agricol din Moldova şi Rusia, care au participat la expoziţia „Moldagroteh-2013", organizată la Chişinău.

În cadrul discuţiilor părţile s-au axat pe identificarea unor căi de apropiere a intereselor de afaceri ale Rusiei şi Moldovei în domeniul livrărilor tehnicii agricole ruseşti.

Farit Muhametşin a menţionat că Ambasada este dispusă să contribuie la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre întreprinderile celor două ţări în conlucrare cu conducerea Comisiei interguvernamentale moldo-rusă pentru cooperare economică. Diplomatul a subliniat necesitatea de a ridica nivelul de informare a societăţii privind oportunităţile, priorităţile şi procesul de cooperare între producătorii ruşi de tehnică agricolă şi companiile moldoveneşti din domeniul agrar.

Reprezentanţii întreprinderilor de producţie a tehnicii agricole din Voronej şi Kirov, prezenţi la întrevedere, au confirmat disponibilitatea de a stabili relaţii de parteneriat pe termen lung în Moldova, menţionînd interesul manifestat faţă de tehnica rusă în cadrul expoziţiei „Moldagroteh-2013", care s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie la „Moldoexpo".

Sursa: noi.md

Comunităţile rurale din raioanele Străşeni, Ialoveni, Călăraşi, Nisporeni, Căuşeni şi Taraclia ce vor să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme de încălzire pe bază de biomasă au trecut a doua etapă de selecţie.

Comitetul de evaluare, format din reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Delegaţiei UE în Moldova şi PNUD Moldova, au selectat pe 14 martie curent, 16 sate din aceste raioane pentru următoarea etapă de concurs.

Vedeţi lista satelor ce au trecut în etapa finală de concurs: Micleuşeni, Vorniceni (raionul Străşeni), Hîrbăvăţ, Săseni (raionul Călăraşi), Puhoi, Ruseştii Vechi (raionul Ialoveni), Brătuleni, Soltăneşti (raionul Nisporeni), Ciufleşti, Cîrnăţenii Noi, Plop-Ştiubei, Tănătarii Noi (raionul Căuşeni), Cairaclia,Cealîc, Ciumai şi Novoseolovca (raionul Taraclia).

Începând cu săptămâna viitoare, un grup de experţi angajaţi de Proiectul Energie şi Biomasă vor evalua performanţa energetică a clădirilor selectate pentru etapa finală, vor recomanda capacitatea cazanului pe bază de biomasă, precum şi acţiunile de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirii.

De asemenea, comunităţile vor fi instruite cum să mobilizeze populaţia şi resursele locale, ulterior fiecare comunitate va prezenta un Plan de mobilizare al comunităţii.

Aflaţi mai multe despre condiţiile de selectare a comunităţilor ce vor să îşi instaleze sisteme termice pe bază de biomasă cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă: http://biomasa.aee.md/selection-criteria-ro/

Proiectul Energie şi Biomasă este un proiect finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat, implementat de PNUD Moldova.

Sursa: biomasa.aee.md

În 2013, Proiectul Energie şi Biomasă va fi prezent în toată Republica Moldova. În acest an, Proiectul „Energie şi Biomasă în Moldova", finanţat de Uniunea Europeană, se va lansa în 12 noi raioane, astfel acoperind întreaga ţară. 

Străşeni, Taraclia, Căuşeni, Călăraşi, Nisporeni şi Ialoveni sunt primele raioane acoperite în acest an de Proiectul Energie şi Biomasă. Echipa proiectului merge în fiecare raion unde prezintă, în cadrul şedinţelor publice, în detaliu Proiectul Energie şi Biomasă, expune condiţiile pe care urmează să le întrunească satele ce vor să îşi încălzească instituţiile publice cu energie regenerabilă.

La şedinţe sunt invitaţi să participe primarii, antreprenorii agricoli, directorii de instituţii publice din toate satele raionului. Ulterior, comunităţile interesate din raioanele menţionate mai sus urmează să expedieze pe adresa Proiectului Energie şi Biomasă scrisori de intenţie.

„Comunităţile ce vor să îşi instaleze centrale termice de ardere a biomasei vor trece patru etape de selecţie: evaluarea scrisorilor de intenţie, (2) examinarea cererilor de proiect, (3) performanţa energetică a clădirii, (4) evaluarea finală şi aprobarea proiectelor pentru investiţii", a declarat Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.

În primii doi ani de activitate, Proiectul Energie şi Biomasă a acoperit 20 raioane şi UTA Gagauz Yeri. 104 comunităţi rurale din aceste regiuni au fost deja selectate să îşi conecteze instituţiile publice la sisteme termice alternative celor existente. În total, în 121 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare şi primării sunt instalate (în proces de instalare) centrale moderne pe bază de biomasă cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă.

Peste 75.000 de persoane vor beneficia de energie furnizată sigur şi de confort termic sporit. Noile sisteme termice de încălzire au condus la crearea a 226 noi locuri de muncă, precum şi la crearea a zeci de afaceri noi de producere a peletelor şi brichetelor. Investiţia totală a Proiectului Energie şi Biomasă în aceste localităţi a fost de 8 mln. 143 mii USD, comunităţile contribuind cu 2 mln. 434 mii USD. 

În total, până în 2014, cel puţin 130 de şcoli, grădiniţe, alte instituţii publice îşi vor instala sisteme termice alternative pe bază de biomasă cu bani europeni.

Sursa: biomasa.aee.md

Nikolai Kiktenko (65 de ani), din Făleşti, este unul dintre moldovenii care a vrut să schimbe flora Moldovei încă în perioada sovietică. Pasionat de ginseng, o plantă utilizată în Asia în alimentaţie şi terapie de mai bine de 5.000 ani pentru proprietăţile sale vindecătoare, bărbatul nu s-a lăsat până nu l-a adaptat la mediul nostru.

„Rădăcina de jen shen măreşte vitalitatea, rezistenţa la oboseală şi boli, este un afrodisiac şi un bun stimulent digestiv. În Moldova cresc multe plante calmante, dar nu şi tonice. M-am gândit că să suplinesc acest gol", explică antreprenorul.

A adus „planta-minune" din Orientul Îndepărtat rusesc, în 1980. Atunci a cumpărat de la Vladivostok rădăcini şi seminţe de ginseng siberian de toţi banii pe care-i avea la el (12.000 de ruble), fiind sigur de reuşită. „Dintr-o mie de seminţe, s-au prins doar cele mai puternice - 14 bucăţi. Din aceste plante, deja adaptate, am obţinut apoi alte 40. În 1989, statul mi-a oferit 75 de hectare în zona Rediului de Sus, unde sunt păduri naturale, şi am început să lucrez serios", îşi aminteşte agronomul. Pe atunci, cele mai multe comenzi veneau de la ruşi, însă odată cu destrămarea URSS, ginsengul „moldovenesc" s-a sălbăticit. „Pădurile ne-au fost luate şi aparţin acum Primăriei. Statul n-a mai vrut să investească, aşa că planta a rămas ca un partizan în pădurea Rediului de Sus", oftează bărbatul.

O comoară ascunsă

„Planta vieţii" creşte în locuri ferite de soare şi este o adevărată comoară ascunsă în codri. Numai un gram de rădăcină costă cinci lei. „La un moment dat, la Bălţi se producea şi un rachiu ce conţinea ginseng, numit «Tonus»", povesteşte Kiktenko, care are acum o pepinieră de pruni, nuci şi viţă de vie. Înarmat cu hărţi şi ajutat de însemnele din pădure, doar el ştie cum să ajungă la plantaţia de printre copaci. Primeşte şi acum comenzi de la oamenii care-au mai folosit jen shen, dar speră la un ajutor de la stat. „Nu trebuie să-l importăm de peste mări şi ţări, ginsengul poate creşte şi în Moldova. Eu ştiu tot ce trebuie să facem pentru înmulţirea acestuia", ne asigură omul de afaceri.

„Chintesența bărbatului"

Numele ştiinţific al plantei este Panax Ginseng. Denumirea îşi are originea de la cuvântul chinezesc „Jen shen", care înseamnă în traducere „chintesenţa unui bărbat", probabil și datorită formei rădăcinei, care se aseamănă cu un corp uman. În prezent, extractul din rădăcina de ginseng este disponibil în farmacii și poate fi regăsit într-o serie de medicamente naturiste: tincturi, ceaiuri, capsule cu pulbere. Ginsengul siberian are practic aceleași proprietăţi ca și cel chinezesc. Este utilizat pentru tratarea ulcerului, stresului, anxietăţii, durerilor de cap, indigestiei, diabetului, depresiei etc. Folosirea acestuia poate avea și efecte secundare precum insomnia, tulburări digestive sau pierderea concentrării.

Sursa: stirilocale.md