Știri

Etapele care trebuie parcurse la înfiinţarea unei plantaţii de pomi, ca de altfel şi atunci când dorim să plantăm doar câţiva pomi în grădina de lângă casă, sunt următoarele: alegerea terenului, pregătirea terenului, stabilirea distanţelor de plantare şi pichetarea, săpatul gropilor, alegerea şi pregătirea materialului săditor, plantarea pomilor.

Alegerea şi pregătirea terenului

Terenul destinat plantării pomilor poate fi plan sau în pantă, situaţii care trebuie tratate diferenţiat, în sensul modului de executare a lucrărilor. Astfel, pe terenurile în pantă se pot executa terase individuale pentru prevenirea erodării sau drenaje în cazul unor infiltraţii de apă.

În general, atunci când se urmăreşte înfiinţarea unei plantaţii moderne, de mare randament şi eficienţă, se aleg terenuri plane, bine drenate, cu sol fertil şi uşor accesibile.

Pregătirea terenului destinat plantării constă în eliberarea lui de alte resturi, nivelarea, fertilizarea şi desfundarea (60 cm) sau arătura adâncă (30-35 cm), acolo unde este cazul (replantare după alţi pomi, când este vorba de oboseala solului) se lasă chiar 1-2 ani de odihnă.

Fertilizarea de bază se face cu îngrăşăminte organice (30-40 t/ha, gunoi de grajd) şi chimice (câte 200-300 kg/ha superfosfat şi sare potasică), respectiv 15-20 kg gunoi de grajd bine fermentat sau 20-30 g sare potasică şi 50-60 g superfosfat la fiecare pom.

Distanţele de plantare şi pichetarea terenului

Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetarea terenului se face în funcţie de specie (vezi tabel) şi este diferită la seminţoase (măr, păr, prun) faţă de sâmburoase (cireş, vişin, prun, cais, piersic, etc.) şi arbuşti fructiferi sau la căpşun.

Dintre factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea pomilor şi de care trebuie să se ţină seama la stabilirea distanţelor de plantare se remarcă tipul portaltoiului (de vigoare mică, mijlocie sau mare) şi modul de conducere a pomilor (aplatizat, cu coroană globuloasă, vas etc.), precum şi tipul de livadă (clasică sau intensivă).

În orice caz, chiar şi atunci când trebuie plantaţi doar câţiva pomi în grădina casei, este bine să se ţină seama de aceste elemente, inclusiv de marcarea locului în care se va planta pomul cu un pichet (ţăruş), având în vedere longevitatea acestuia.

În general, direcţia rândurilor se pichetează de la N la S, pichetajul efectuându-se în dreptunghi (între rânduri distanţa este mai mare, iar pe rând distanţele sunt mai mici) sau în pătrat (distanţele sunt egale atât pe rând cât şi între rânduri). În cazul terenurilor cu o pantă uşoară, pichetarea se face în paralelogram (ca şi cel în dreptunghi, doar unghiurile opuse sunt egale două câte două) sau în chinconz (în triunghi echilateral).

Atunci când se doreşte plantarea pomilor sau arbuştilor pe terenuri neamenajate sau pe pante se face pichetaj individual sau pe curbele de nivel. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, la pichetarea pentru înfiinţarea de plantaţii intensive, rândurile de pomi se plasează întotdeauna perpendicular pe axul drumurilor principale.

Materiale necesare: ruletă, ţăruşi, jaloane de 1,5-2 m.

Săpatul gropilor

Această lucrare se execută cu puţin timp înainte de plantare şi constă în scoaterea pământului de lângă pichetul care marchează locul plantării pomului, cu cazmaua (hârleţ).

Dimensiunile gropii sunt variabile, în funcţie de teren (desfundat sau nedesfundat) şi sunt cuprinse între 30 x 30 x 30 cm şi 60 x 60 x 40 cm, uneori mai mici.

Este recomandat ca stratul de pământ mai fertil de la suprafaţă să se aşeze separat pe marginea gropii, el urmând ca la plantare să se plaseze în zona rădăcinilor (spre fundul gropii).

Alegerea şi pregătirea materialului săditor

Alegerea şi pregătirea materialului săditor pentru plantare este o operaţie esenţială, de care depinde starea viitoarei plantaţii, respectiv prinderea şi creşterea pomilor.

La plantare se folosesc pomi atât din câmpul II al pepinierei (sub formă de vergi, cu sau fără lăstari anticipaţi) sau pomi cu coroană din câmpul III. Este bine ca materialul săditor să fie procurat numai din pepiniere autorizate, aceasta fiind o garanţie în privinţa autenticităţii soiului dorit, cât şi a sănătăţii acestuia din punct de vedere virotic.

După cumpărare, până în momentul plantării definitive, pomii trebuie stratificaţi în şanţuri (gropi), unde rădăcinile sunt acoperite bine cu pământ reavăn. Este indicat să se aleagă pomi cu rădăcinile cât mai mari şi intacte, cu muguri bine formaţi şi lemnul ramurilor copt, preferându-se cei cu ramuri laterale numeroase (anticipaţii), care accelerează formarea scheletului, implicit intrarea pe rod timpurie (anul 3 la măr, anul 4 la prun etc.).

Înainte de plantare, rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, înlăturându-se cele rupte, rănite sau mucegăite, după care se face mocirlirea celor rămase într-un amestec de pământ, balegă proaspătă de vită şi apă, în scopul asigurării unei aderenţe mai bune a pământului pe rădăcini şi pornirea creşterii.

Plantarea pomilor

Practic, plantarea pomilor se face de obicei primăvara, devreme, la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, în funcţie de mersul temperaturilor. Specialiştii recomandă însă plantarea de toamnă, înaintea venirii îngheţurilor, deoarece refacerea sistemului radicular şi pornirea în vegetaţie primăvara au loc mai timpuriu, cu efecte benefice asupra creşterii (mai mari cu 20-30%) şi coacerea lemnului anual.

În ceea ce priveşte tehnica de plantare, (vezi figură) după aşezarea pomului în groapă, cu tulpina lângă pichet şi cu punctul de altoire puţin mai ridicat decât nivelul gropii (cu 2-3 cm), se aruncă pământul din stratul fertil pe rădăcină, până aceasta se acoperă.

Urmează tasarea prin călcarea pământului în jurul pomului, după care se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi şi se tasează din nou, încât punctul de altoire ajunge la nivelul solului. De menţionat că o plantare prea adâncă întârzie pornirea în vegetaţie a pomilor.

La plantare, pentru o bună execuţie a operaţiei, este nevoie să se lucreze în echipă de două persoane; cineva ţine pomul în poziţie corectă, iar celălalt aruncă pământul şi tasează uniform pentru a nu rămâne spaţii goale. De altfel, o probă necesară pentru verificarea plantării corecte, se face prin apucarea pomului de vârf şi tragerea lui uşoară în sus. Când operaţia s-a efectuat corect, varga sau pomul nu se smulg din pământ.

O bună prindere a pomilor presupune şi o udare imediat după plantare, mai ales în anii secetoşi sau cu perioade lungi fără precipitaţii atmosferice.

Tehnica plantării pomilor

Distanţe de plantare la pomi, arbuşti şi căpşun

Sursa: revista-ferma.ro

Exportatorii polonezi de alimente acuză campania protecţionistă dusă de cehi şi de slovaci în domeniului consumului de alimente.

În opinia jurnaliştilor de la Gazeta Wyborcza, „exportul de alimente a devenit o specialitate poloneză". „În 2012 am exportat în valoare de 17 miliarde de euro, faţă de 11,7 miliarde în 2008", explică ziariştii, care adaugă că „producătorii de alimente din Cehia şi Slovacia sunt prea slabi pentru a face faţă competiţiei".

Polonezii îl acuză pe ministrul slovac al agriculturii, Lubomir Jahnatek, că a făcut declaraţii publice referitoare la „calitatea slabă" a alimentelor produse în Polonia.

Slovacia importă aproape 60% din necesarul de alimente, principala sursă fiind Germania. Produsele germane sunt însă mai scumpe decât cele poloneze şi nu sunt văzute drept o ameninţare de către producătorii autohtoni.

Sursa: recolta.eu

În Republica Moldova va fi instituit un impozit unic în agricultură. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de către Parlament, informează moldpres.

Potrivit proiectului, impozitul unic va substitui şase taxe: impozitul pe venit, impozitul funciar şi impozitul pe imobil, taxele rutiere, taxele pentru resurse naturale şi taxele locale.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, a menţionat că proiectul vine în susţinerea agricultorilor obosiţi de calcule şi birocraţie. "Proiectul a fost discutat cu fermieri şi impozitul unic va fi plătit în dependenţă de fertilitatea terenului agricol", a spus Bumacov.

Potrivit proiectului, în cazul persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, precum şi gospodăriile ţărăneşti care nu ţin evidenţă contabilă, calculul impozitului agricol va fi făcut de către autorităţile publice locale. Impozitul se va achita în două tranşe, 50% pînă la finele lunii septembrie şi restul pînă la finele lunii noiembrie.

În afară de impozitul unic, agricultorii vor mai achita TVA, contribuţiile la fondul asigurărilor sociale şi poliţa de asigurare medicală.

Sursa: moldpres.md

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova /UPZM/ a solicitat statului să ia măsuri în vedere contracarării contrabandei cu zahăr. Preşedintele UPZM, Alexander Koss, a declarat astăzi, la o conferinţă de presă, că zahărul adus pe căi ilicite din Ucraina ar putea ruina acest sector. 

Potrivit agenţiei Moldpres, un membru al Consiliului de administraţie al UPZM, Octavian Armaşu, a sugerat ca statul să diminueze taxa pe valoarea adăugată /TVA/ pentru ramura respectivă de la 20 la 8 procente. El consideră că astfel producătorii de zahăr vor putea face faţă concurenţei cu produse de contrabandă. Alexander Koss şi Octavian Armaşu au declarat că reducerea TVA este singura soluţie, de vreme ce, în opinia lor, statul nu poate eradica contrabanda.

UPZM a prezentat statistici şi fotografii menite să demonstreze că 56% din zahărul vândut pe piaţa moldovenească este adus ilegal din Ucraina prin teritoriul regiunii transnistrene. Producătorii moldoveni afirmă că în Ucraina s-a înregistrat anul trecut o supraproducţie de zahăr şi acest fapt influenţează piaţa Republicii Moldova. UPZM prezice că în ramura respectivă va surveni un declin în anul curent dacă statul nu va întreprinde măsuri.

Solicitat de Moldpres să comenteze declaraţiile Uniunii, Serviciul Vamal a relatat că „asigură respectarea legislaţiei la trecerea mărfurilor prin posturile vamale, aplicând toate mecanismele şi instrumentele de control şi prevenire a fraudelor vamale, fiind contracarate mai multe fraude, dintre care pe marginea unui caz a fost dispusă examinarea sub aspect penal".

"Luând în considerare faptul că fenomenul de combatere a traficului ilicit ţine de competența mai multor organe de stat, Serviciul Vamal, în comun cu Departamentul Poliţiei de frontieră, MAI, SIS, întreprinde un şir de măsuri operative în vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri pe segmentul transnistrean şi în zona de frontieră în afara posturilor vamale", declară Serviciul.

Instituţia mai constată că importul de zahăr s-a mărit simţitor de la 7,6 mii de tone în 2010 la 24,8 mii de tone în 2012.

Sursa: moldpres.md

Oficialii europeni încă nutresc speranța că producția de grâu se va revigora anul acesta în UE-27, în ciuda previziunilor meteo nefavorabile. Vremea rea însă dă deja fiori pe șira spinării traderilor și investitorilor.

Unitatea de Cercetări Agricole a Comisiei Europene – MARS, în prima sa previziune pe 2013 cu privire la recoltele de cereale, vede producția medie de grâu moale la hectar a UE ca fiind de aproximativ 5,6 tone.

În afara faptului că cifra vehiculată este mai mare cu 4,5% de la an la an, procentajul celor de la MARS este mai puțin mai mare chiar și decât totalul prezentat de oficialii Comisiei Europene, adică de 5,58 tone la hectar.

Previziunea reflectă ideea de pagube minime aduse producției de grâu din cauza frigului care, chiar dacă din punct de vedere al temperaturilor, acestea au fost mai scăzute, înghețurile au fost mai „sporadice" iar pătura de zăpadă a fost „suficientă", sunt de părere cei de la MARS.

Întârzieri în dezvoltare

Cu toate acestea, reprezentanții MARS au recunoscut că „impactul valurilor de frig continue din Europa centrală trebuie monitorizate cu atenție".

În Polonia, spre exemplu, „o lună martie mult mai rece decât în mod normal au cauzat o mai slabă dezvoltare a recoltelor decât în mod normal, în special în zonele centrale și nordice ale țării".

În Franța, cel mai mare producător de cereale al UE, tot din cauza unei luni martie friguroase s-au înregistrat întârzieri în dezvoltarea culturilor, în plus față de întârzierile la plantere înregistrate în toamnă, din cauza unei toamne umede.

„În urma analizei imagistice a fotografiilor din satelit, au putut fi observate întârzieri în dezvoltarea culturilor de aproape două săptămâni, în special în jumătatea de nord a țării. Motivul acestei stări de fapt este tocmai însămânțarea târzie de toamnă, din cauza cantităților mari de precipitații căzute pe terenurile arabile în toamna lui 2012", au declarat specialiștii MARS.

Traderii sunt puțin cam nervoși

Conform datelor existente până la acest moment, frigul s-ar putea să dureze până la sfârșitul lunii. În acest context, MARS previzionează temperaturi cu până la 80C mai mici decât media obișnuită în țările central-estice ale Europei, incluzând aici și Rusia și Ucrania, state aflate în afara UE.

„Temperaturi minime ale aerului de -150C sunt așteptate să-și facă apariția în estul Germaniei, Polonia și în anumite părți din Europa de nord și de est", au mărturisit reprezentanți ai MARS.

Vremea rece le crează deja celor din piață o „stare de nervozitate cu privire la cultura grâului, chiar dacă o suprafață rezonabilă din totalul cultivat în UE are încă o cantitate mare de zăpadă pe ea", au declarat pentru presă, reprezentanți ai unei mari case de comerț cu cereale cu sediul în Europa.

Specialiștii FCStone, renumita firmă care are biroul filialei europene la Dublin, au declarat că „primăvara întârzie să apară, însă recoltele par a fi bine acoperite de zăpadă".

Nu miroase a bine

În mare parte, temerile vizavi de subiect reflectă ideea că întârzierile în dezvoltare vor duce la rândul lor la întârzieri la recoltat. Consumatorii vor fi forțați astfel să se bazeze pe stocurile de grâu ale UE care, la un nivel de 9,5 milioane de tone, conform prognozei USDA, vor termina sezonul 2012 – 2013 la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 40 de ani.

Totodată, există temeri cu privire la eventuale întârzieri ale însămânțărilor de primăvară, pe fondul vremii reci care îngustează intervalul de lucru pentru lucrările de sezon.

În mod special, după un sezon de iarnă dificil pentru însămânțări, culturile agricole și însămânțările de primăvară din insulele britanice s-ar putea să „nu beneficieze prea mult de pe urma unei primăveri târzii, iar acest lucru să se vadă în stocurile de cereale pentru sezonul 2013 – 2014", sunt de părere cei de la FCStone.

În Franța, reprezentanți ai biroul specializat FranceAgrimer au declarat că 64% din orzul de primăvară a fost recoltat pe 18 martie, mult mai puțin față de cele 86 de procente recoltate, cât se înregistrau anul trecut.

Zăpada din Ucraina

Între timp, compania Agritel, cu sediul la Paris, a avertizat cu privire la impactul proaspetelor căderi de zăpadă din Ucraina asupra reducerii producției la care se așteptau fermierii din această țară.

„În mai puțin de 24 de ore, 50 de centimetri de zăpadă au căzut numai în Kiev", au declarat presei reprezentanții Agritel, adăugând că vremea rece va persista până la sfârșitul acestei săptămâni, ceea ce înseamnă șanse minime de dezgheț.

Condițiile meteo actuale impun întârzieri la însămânțările de primăvară și la aplicarea de fertilizanți, spun cei de la Agritel, subliniind că „această situație ar putea avea drept consecință o scădere a suprefețelor destinate producției de orz".

Sursa: recolta.eu

În raionul Glodeni o parte din semănăturile de toamnă au fost afectate de înghețurile din ultima perioadă. Acum agricultorii vor fi nevoiți să-și suflece mânecile și să reînsămânțeze terenurile.

În grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile ocupă un loc important. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, dar chiar moartea parţială sau totală a acestora, transmite tvprim.md.

În raionul Glodeni îngheţurile din ultimul timp au afectat terenuri de culturi agricole de toamnă, care vor trebui reînsămânţate.

„Afecţiunea asupra culturilor de toamnă nu a fost aşa de esenţială. De aceea, este prematur de vorbit cam ce procent de culturi au fost afectate de îngheţ. Sperăm că ninsorile căzute în ultimele zile vor acoperi grânele şi nu vor permite ca gerurile să afecteze culturile agricole de toamnă să fie afectate de geruri. Probleme sunt la orzul de toamnă, el este cel mai sensibil şi poate să fie afectat mai esenţial. Rapiţa la fel a fost afectată. În zona Prutului sunt terenuri care trebuie să fie reînsămânţate", a declarat vicepreşedintele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie din Glodeni, Veceslav Boubătrân.

Totodată, agricultorii au dat startul lucrărilor de primăvară. A fost semănat peste 200 de ha de orz de primăvară.

În 2012, la Glodeni au fost semănate peste 300.000 de ha de grâu, cu 30.000 mai mult decât în 2011. În ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004.

Sursa: stirilocale.md

Cel mai mare procesator de fructe şi legume din Moldova, compania Orhei-Vit din Orhei, a obţinut în 2012 un profit net de 1,44 mil. lei faţă de 10,28 mil. lei în anul precedent. Reducerea beneficiului a fost cauzată în special de pierderile de 8,2 mil. lei suportate de pe urma activităţii financiare.

Deşi cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut de la 215 mil. lei la 264,7 mil.lei, acest fapt nu s-a materializat şi într-o majorare a profitului net. Şi asta, din cauza pierderilor de 8,2 mil. lei din activitatea financiară, or profitul brut al întreprinderii a fost pe măsura cifrei de afaceri, fiind în creştere cu 3,4 mil. lei.

Acţionarii importanţi ai Orhei-Vit sunt companiile Development Group USA Inc. cu un pachet de acţiuni de 18,576%, ÎCS Development Group SRL cu 37,58% şi Euro-Pro Inc. cu 24,277%. Preşedinte al consiliului societăţii este omul de afaceri Alexandr Bilinchis şi se presupune că el al fi deţinătorul final al unei cote importante din capitalul social al Orhei-Vit.

Potrivit raportului financiar, unei acţiuni nominale a societăţii îi revin active în valoare de 92,4 lei. Unei acţiuni îi revin, totodată, 0,72 lei din profitul anului trecut. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este de 15,3 lei, cu puţin peste cea nominală, care constituie 15 lei.

Sursa: eco.md

Avem cele mai mici subvenţii din regiune, iar asta reduce esenţial competitivitatea produselor agricole moldoveneşti. De acestă părere sunt cei mai mari producători agricoli din ţară, care solicită autorităţilor majorarea ajutoarelor.

Fermierii spun că subvenţiile oferite de stat sunt insuficiente pentru revenirea agriculturii după seceta de anul trecut. Asta deoarece cheltuielile sunt mai mari decât subvenţiile, iar în aceste condiţii ei devin necompetitivi pe pieţele din regiune. Producătorii agricoli mai spun că vor avea cheltuieli cu 20 la sută mai mari pentru lucrările de primăvară, iar pentru a le efectua au fost nevoiţi să ia deja cu 50 la sută mai multe împrumuturi de la bancă faţă de anul trecut.

Vladimir Agachi din satul Pepeni, raionul Sângerei, deţine 2.000 de hectare. Pentru lucrările de primăvară el va cheltui, în acest an, cu până la 20% la sută mai mult decât anul trecut. Potrivit fermierului, s-au scumpit seminţele, carburanţii şi îngrăşămintelor minerale.

"Dacă anul trecut ajungea la 16 lei un kilogram de seminţe, acum este 35. Aceeaşi silitră pe care anul trecut am procurat-o cu 5-5,10 anul acesta este 6 lei. Dacă vor fi condiţiile anului trecut, sigur că vor surveni majorări şi a grâului, vedeţi că grâul în toamnă era 3 lei acum este 4 lei", susţine fermierul.

Fermierii spun că vor fi nevoiţi să ia credite mai mari. "Anul trecut am luat la 500 de mii de lei credit, anul acesta avem la 800 de mii", spune fermierul din Rezina, Oleg Negru.

Agricultorii susţin că fondul de subvenţionare ar trebui să fie de un miliard de lei, bani pe care Guvernul nu-i are.

"Evident că se doreşte mai mult, dar voi depune eforturi să atragem bani internaţionali, pentru că ceea ce astăzi îşi poate permite bugetul este practic o sumă care mărind-o înseamnă să iei de la copii, de la bătrâni", susţine ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Fondul de subvenţionare pentru anul 2013 este de 460 de milioane de lei.

Sursa: publika.md

Societatea, aflată în proporţie de 90,8 la sută în proprietatea statului, a obţinut anul trecut un profit de 44,98 mil. lei faţă de 76,9 mil. lei în 2011. Activele nete ale companiei s-au redus cu aproape 2 mil. lei.

Activitatea companiei s-a redus considerabil. Potrivit raportului financiar, în 2012 cifra de afaceri a producătorului de ţigări a însumat 427,2 mil.lei faţă de 554,58 mil.lei cu un an în urmă. Costurile de producţie au însumat 322 mil.lei faţă de 419 mil. lei iar profitul brut a fost de 105 mil, lei faţă de 135,56 mil. lei în 2011.

S-au redus cheltuielile comerciale cu 5,1 mil.lei şi cele generale şi administrative, cu 7 mil.lei. Totodată, pentru alte genuri de cheltuieli operaţionale au fost alocaţi cu 3,8 mil. lei mai mult.

Întreprinderea a suportat pierderi din activitatea financiară, de aproape 2,5 mil. lei.

La reducerea profitului a mai contribuit şi faptul că pentru anul trecut sociatatea a achitat impozit pe venit în mărome de 7,3 mil.lei pe când în 2011 nu a suportat astfel de cheltuieli.

Amintim că anul trecut compania a achitat din profitul din 2011 dividende în mărime de 38,44 mil.lei aşa cum statul cere societăţilor unde este acţionar majoritar să repartizeze cel puţin 50% din profit la achitarea dividendelor. Porninnd de laaceastă logică, pentru anul trecut Tutun CTC trebuie să achite dividende în sumă de aproape 22,5 mil. lei.

Sursa: eco.md

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) vă invită să luați parte la seminarul cu tematica „Aspecte-cheie privind producerea cireșelor în livezile intensive”.