Pandemia și seceta din primele luni ale acestui an au creat o stare de nesiguranță în lume și în țara noastră în privința asigurării cu produse agroalimentare. Accentul se pune, în special, pe grâne, exportul cărora a fost deja restricţionat de mari producători de cereale din regiune, precum Rusia şi Ucraina, scrie Mold-street.
Unii politicieni de la noi au cerut ca să fie stopat exportul de grâne din Republica Moldova, în timp ce alţii, dar și agenții economici, susțin că neoficial exportul de grâne din țara noastră a fost deja restricționat. S-a întâmplat încă de la finele lunii martie, doar că restricţiile sunt aplicate selectiv. Adică unele companii exportă, altele – nu.
Restricții neoficiale la exportul grâului
„La moment, piața cerealelor stagnează. ANSA a introdus restricții neoficiale la exportul grâului până la 1 septembrie și a orzului până la 15 iulie. Certificarea exportului s-a scumpit. Exportatorii în asemenea condiții nu procură orz și grâu de la agricultori. Nici statul nu intervine să facă achiziții pentru piața internă. Autoritățile procedează cu fermierii într-o manieră perfidă și tradițională pentru guvernarea dodonistă”, susține într-o recentă postare pe Facebook vicepreședintele parlamentului, deputatul Alexandr Slusari.
Pe de altă parte, premierul Ion Chicu a negat, în cadrul unei emisiuni, existența unor restricții la exportul de grâne. Două luni în urmă, însă, chiar preşedintele Igor Dodon a confirmat existenţa unor astfel de restricţii, dar a promis că ele vor fi oficializate.
Existenţa restricţiilor este confirmată și de ordinul 166, emis de ANSA încă pe 31 martie 2020, dar care așa și nu a fost publicat. Este adevărat că documentul nu interzice direct exportul de grâne, dar impune noi condiţii pentru obţinerea certificatelor fitosanitare.
Eduard Grama, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere “Agrocereale”, susţine că interdicțiile au fost aplicate în special la exportul de grâu, orz și semințe de floarea soarelui, iar în lunile mai şi iunie doar unii exportatori au reuşit să obţină certificatele fitosanitare necesare pentru exportul de aceste produse agricole.
Totodată, el precizează că, de exemplu, la porumb nu există nicio restricţie la export şi susţine că nu există risc pentru securitatea alimentară a ţării, iar restricţiile lovesc în producătorii şi exportatorii de cereale, dar şi în economie.
Avem stocuri suficiente
Pe de altă parte, atât autorităţile, cât şi producătorii susţin că în ţară sunt suficiente stocuri de cereale şi că siguranţa alimentară nu este pusă în pericol. La mijlocul lunii aprilie, ministrul Ion Perju a declarat că în Republica Moldova există stocuri de circa 200.000 tone de grâu în depozitele producătorilor agricoli şi în rezervele statului.
„Conform unei evaluări preventive, în Republica Moldova avem destule stocuri pentru asigurarea securităţii alimentare, la care se adaugă recolta estimată la 800.000 – 900.000 tone de grâu în acest an. Dar argumentele noastre că nu există pericol de a rămâne fără produse importante din punct de vedere social, ca pâinea şi uleiul, nu au fost luate în considerare. Paradoxal, dar exportul de ulei de floarea soarelui, care este unul din produsele sociale şi intră în lista de bază a siguranţei alimentare, nu a fost stopat”, spune Eduard Grama, preşedintele “Agrocereale”.
Potrivit lui Grama, ridică semne de întrebare şi faptul că este interzis şi exportul de orz, recoltarea căruia a început deja în sudul ţării.
„Orzul este acum căutat de cumpărători de peste hotare, care oferă preţ competitiv. Dacă producătorii agricoli nu îl pot vinde acum, pe urmă vor pierde, pentru că preţul va scădea”, susţine Grama.
Asociaţia „Agrocereale” s-a adresat de câteva ori autorităţilor pentru a identifica o soluţie, dar deocamdată în zadar. Zilele trecute și grupul Trans Oil, cel mai mare operator de pe piață, s-a pomenit că nu poate livra unui agent economic de peste hotare grâul pentru care acesta a plătit deja.
„Acest grâu nu ne mai aparţine şi trebuie livrat proprietarului, dar autorităţile de stat care trebuie să-şi dea acordul pentru încărcarea navei, nu reacţionează la cererile noastre”, se arată într-o adresare către autorităţi, expediată pe 24 iunie de Trans Cargo Terminal SRL. Aceeaşi companie susţinea că suportă pierderi de 10.000 dolari pe zi, din cauza staţionării în portul Giurgiuleşti a cargoului ce urma să fie încărcat cu grâu.
Unde a plecat grâul moldovenesc
Datele obţinute de Mold-Street privind exportul de unele cereale relevă, însă, că atât livrările de grâu, cât şi de alte cereale sau oleaginoase au continuat şi pe timp de pandemie, chiar dacă volumele au fost în unele cazuri în scădere.
Astfel, în primele patru luni ale acestui an, din Republica Moldova au fost exportate circa 146.000 de tone de grâu. Cel mai mult – în luna ianuarie – 40.272,5 tone. În februarie, exporturile au constituit 38.776 tone, în martie au scăzut la 29.415,6 tone, iar în aprilie au fost de circa 38.000 tone.
Chiar și în primele zile ale lunii mai au fost efectuate exporturi: o cantitate de aproape 600 de tone a fost livrată de Tanleo SRL, o companie din regiunea transnistreană.
Datele vamale relevă că cea mai mare parte din grâul moldovenesc a ajuns în Indonezia – circa 31%, urmată de Grecia – cu 16%, Malaysia – cu 14%, Italia – 13% şi Turcia – 9%.
Astfel, există riscul ca preţul cerealelor să scadă pe piaţa locală, iar fermierii ce sperau să obţină venit din lanurile de grâne se pot pomeni cu pierderi şi în incapacitate de a plăti salarii, impozite sau ratele la bănci. Totodată, şi bugetul de stat nu va încasa milioane din impozitele aferente activităţii agricole şi de export.
Comentarii