‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
sâmbătă, 22 iunie, 2024
18.9 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleCombaterea buruienilor la boboase. Experiența canadiană

Combaterea buruienilor la boboase. Experiența canadiană

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Provincia Saskatchewan este una dintre principalele centre de cultivare a leguminoaselor din Canada, care, la rândul său este una dintre cea mai mare țară producătoare și exportatoare a acestor culturi. O problemă gravă pentru producătorii canadieni este combaterea buruienilor din cauza fiziologiei leguminoaselor.

Boboasele nu pot concura cu buruienile spre deosebire de cereale sau oleaginoase. În consecință, pierderea randamentului la îmburuienarea leguminoaselor este mai mare. Chiar și în Canada, pierderea înregistrată este de 20-40%, iar în unii ani până la 80%. Rezistența buruienilor la erbicide în acest segment crește rapid.

Drept soluție au fost create soiuri de năut, tolerante la imidazolină și soiuri de mazăre cu toleranță îmbunătățită la imazamox. De asemenea, a fost posibilă reducerea termenul de la introducerea sulfentrazonei până la următoarea semănare a rapiței până la 1 an și a lintei până la 2 ani.

Cu toate acestea, problema rezistenței buruienilor rămâne actuală. Chris Willenborg, profesor la Colegiul de Agricultură și Bioresurse al Universității din Saskatchewan, recomandă utilizarea diverselor tactici cum ar fi „mai multe lovituri mici” pentru a obține un efect de sinergie, care va da rezultate mai bune decât cel mai puternic erbicid. Potrivit lui, putem crește eficacitatea controlului buruienilor de 2-3 ori.

Aceste metode includ prelucrarea între rânduri, modificarea densității plantelor, precum și evitarea formării semințelor de vegetație segetală. Producătorii folosesc o mașină specială, care separă semințele de buruieni de semințele plantelor de cultură. Chris Willenborg recomandă producătorilor să utilizeze metodele biologice, spre exemplu, insecte care mănâncă buruieni.

„Insectele care mănâncă buruieni distrug o parte semnificativă din vegetația segetală. Acest lucru face posibilă reducerea intensității germinării buruienilor. Insectele respective sunt uneltele perfecte, deoarece nu necesită îngrijire și se hrănesc cu semințe de buruieni. În același timp, acest lucru nu înseamnă că boboasele pot fi crescute fără substanțe chimice. O protecție eficientă este un sistem integrat și nu doar pesticide chimice. Cea mai mare parte a protecției este realizată de erbicide, rezultate bune sunt demonstrate prin dubla aplicare a erbicidelor – înainte și după apariția plantelor. Însă, trebuie combinate cu metodele agrotehnice inclusiv cele mecanice, deși nu sunt la fel de eficiente economic ca cele chimice”, a explicat Chris Willenborg.

 Lintea

Boboasele necesită o strategie de control a buruienilor pe termen lung care implică rotația culturilor. Buruienile perene pot fi controlate nu pe linte, ci pe cultura premergătoare. Semințele fine de la grâu și orz sunt greu de separat de linte și trebuie controlate în timpul sezonului de creștere. Buruienile ce răsar târziu pot sufoca puternic lintea, îngreunează recoltarea și măresc umiditatea boabelor.

‹ adv ›

Aplicarea erbicidelor de tip 2,4-D toamna târziu, pentru controlul buruienilor anuale cu frunze late este eficientă pe câmpurile planificate pentru linte. În primăvară aceste erbicide nu se recomandă a fi aplicate, pentru a evita stresul provocat de erbicid. De asemenea, este importantă aplicarea erbicidelor totale de contact înainte de semănat sau înainte de răsărirea plantelor. Erbicidele de sol pot asigura controlul buruienilor în fazele timpurii ale vegetației. În ceea ce privește aplicarea erbicidelor post-răsărire, este important să se asigure absența buruienilor în faza 2-5 frunze adevărate.

Tehnologia Clearfield a extins posibilitățile de aplicare a erbicidelor după recoltare pentru producătorii de linte. Studiile au arătat că, cel mai bun timp pentru a aplica erbicide în această tehnologie este faza de 5-6 și 10 perechi de frunze adevărate. Buruienile ce cresc după faza de 10 frunze adevărate nu produc daune importante economic.

FOTO: lumeasatului.ro

Unele erbicide pot pătrunde în orizonturi mai profunde ale solului la ploi abundente. Prin urmare, dacă este prevăzută introducerea unor astfel de erbicide, este logic să se semene lintea mai adânc (5 cm) pentru a evita pericolul stresului. De asemenea, provoacă stres aplicarea de primăvară a erbicidelor pe bază de trifluralin. Prin urmare, acestea sunt administrate toamna.

‹ adv ›

Din cauza concurenței scăzute și a gamei înguste de erbicide pentru linte, riscul de dezvoltare a rezistenței buruienilor la erbicide este deosebit de ridicat. Utilizarea alternativă a erbicidelor din diferite grupuri poate ajuta, mai ales în anii în care lintea nu este cultivată. Aceasta permite dublarea perioadei de formare a rezistenței, iar dacă sunt alternate erbicidele a trei grupuri diferite – de 4 ori.

Când plantele de linte se află în condiții de stres, toleranța lor la erbicide scade, iar arsurile provocate de erbicide sunt mai frecvente. Pentru a reduce stresul este necesar de a crește norma de lichid de lucru sau de a aplica erbicidul seara. Erbicidele aplicate altor culturi pot dăuna lintei – dacă rezervoarele nu sunt spălate bine după aplicare erbicidului anterior și rămân resturi sau dacă la tratarea culturilor din apropiere este vânt puternic.

Metodele alternative de combatere a buruienilor sunt cultivarea, graparea și mărirea densității. Este recomandat ca graparea să fie executată cu o grapă cu colți, când plantele au înălțimea de până la 10 cm, în zilele calde și însorite. Mărirea densității culturii asigură menținerea recoltei normale chiar dacă sunt pierderi. Iar potrivit ultimelor studii, densitatea de 2,4 milioane plante per hectar reduce gradul de îmburuienare și mărește recolta.

De asemenea, sunt folosite, înainte de însămânțare, produse pe bază de carfentrazon pentru controlul buruienilor cu frunza lată, precum și aceleași produse în amestec cu glifosat, pentru a combate buruienile graminee.

 Năutul

Erbicidele premergente la năut sunt utilizate pe scară largă și se recomandă să fie introduse în primăvară, dar este posibil și toamna. Însă, pentru a ține sub control buruienile perene trebuie întreprinse măsuri speciale din toamnă.

Sulfentrazona poate fi aplicată în sol înainte de însămânțarea câmpului sau pe suprafața solului înainte de răsărirea plantelor. În cele mai multe cazuri, erbicidul este amestecat cu glifosat. Dacă erbicidul este aplicat după însămânțare, se recomandă a fi administrat, în decurs de 3 zile după însămânțare, astfel încât să nu afecteze plantele răsărite.

Pentru o acțiune eficientă a sulfentrazonei, sunt necesare precipitații de 10-20 mm în decurs de 10-14 zile. Erbicidul nu va avea efect dacă buruienile încep să apară înainte ca produsul să fie activat de precipitații. Absorbția sulfentrazonei de către rădăcini crește odată cu scăderea pH-ului. Pe solurile acide (pH mai mic de 6,5), poate duce la stresul provocat de erbicide.

FOTO: agroromania.manager.ro

Testările multiple au arătat că, năutul este sensibil la multe erbicide postemergente aplicate la combaterea buruienilor cu frunza lată la linte sau mazăre. Pentru a controla unele buruieni cu frunza lată la năut, se utilizează erbicide cu substanța activă metribuzin. Acestea sunt aplicate în faza 1-3 perechi de frunze de suprafață (când înălțimea culturii nu depășește 6 cm) și sunt eficiente când buruienile sunt încă mici. La aplicarea mai târzie apare riscul înalt a apariției stresului.

Pentru a controla buruienile graminee anuale sunt utilizate produse pe bază de cletodim în faza de 1-6 frunze la buruieni. În cazul numărului mare de buruieni, erbicidele trebuie aplicate cât mai curând posibil, deoarece năutul este o cultură ce nu prezintă concurență, iar contaminarea poate reduce semnificativ randamentele. De asemenea, la năut pot fi aplicate produse pe bază de setoxidim, cletodim și flumioxazin.

Cultivațiile pot ține sub control unele buruieni și, în același timp, contribuie la dezvoltarea altora. Dacă se evită contaminarea câmpului cu semințe de amarant timp de 1-2 ani, se reduce semnificativ această buruiană, deoarece semințele sale nu sunt viabile în sol timp îndelungat.

Graparea postemergentă nu este recomandată, deoarece contribuie la răspândirea bolilor și provoacă distrugerea culturii. Mărirea densității culturii contribuie, de asemenea, la răspândirea bolilor.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›