Compostul este unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte utilizate în agricultura ecologică, dar și de către producătorii ce aplică bunele practici în agricultură. În principiu, pentru pregătirea compostului pot fi utilizate orice resturi vegetale (paie, frunze, coceni, resturile culturilor semănate, diverse ierburi), dar și must de bălegar, nămol și gunoi de grajd.
De cele mai multe ori, pentru producerea compostului sunt utilizate paiele și gunoiul de grajd (de la vitele mari cornute, păsări, etc). Însăși compostarea este un proces care are loc în prezența unei cantității suficiente de oxigen sub influența unor bacterii. Pentru ca procesul să aibă loc, este necesar de creat anumite cerințe:
- În masa pregătită pentru compostarea circa 30% din cantitatea totală trebuie să fie paie sau alte materiale ce conțin celuloză. Dacă este utilizat bălegar, acesta trebuie să fie proaspăt, altfel procesul de compostare decurge mai greu (deoarece procesul de descompunere deja a avut loc);
- Pentru o mai bună fermentare a compostului poate fi adăugată masă vegetală verde, dacă este disponibilă în gospodărie, dar numai la începutul fermentării (pentru a distruge semințele de buruieni);
- Pentru ca procesele din interiorul grămezii să aibă loc normal, înainte de a amesteca componentele compostului putem adăuga apă (umiditatea trebuie să fie de 40-70% în grămadă);
- Cele mai bune pentru realizarea unui compost de calitate sunt platformele special create din beton, însă acesta poate fi format și pe sol obișnuit;
- Dacă este utilizat gunoiul de grajd proaspăt, temperatura trebuie verificată mai des, deoarece acesta se încălzește mai rapid (vara, la câteva ore după compostare este de 40-45°C, iar apoi temperatura se ridică la 60-65°C);
- Peste 3-4 zile după ce grămada pentru compostare a fost formată, verificăm temperatura, dacă sunt 60-65°C, peste o zi compostul trebuie amestecat din nou (timp de 50-70 de ore fiind la această temperatură pier toți patogenii);
- Dacă peste două zile după ce a fost amestecat compostul temperatura se ridică iarăși la 60-65°C, acesta trebuie amestecat din nou, pentru a evita fenomenul de „aprindere a amestecului” (întâlnit mai ales la compostul produs cu gunoi de păsări);
- În loc de apă, poate fi utilizat mustul de bălegar, acesta conține azot și procesul va avea loc mult mai rapid. Însă, nu se permite de adăugat must de bălegar când temperatura grămezii a scăzut la 40-45°C (înseamnă că procesul de compostare deja a decurs și introducerea mustului de bălegar presupune doar introducerea a noilor patogeni);
- Nu este corect de amestecat compostul prea des, dacă termometrul indică temperaturi mai joase de 50°C, puteți să-l lăsați 7-10 zile neamestecat, altfel apare riscul de a pierde azotul din compost și sunt distruse coloniile de microorganisme.
În general, în perioada de descompunere a compostului (care durează de obicei circa 1,5 luni) compostul este amestecat, în medie, de 4 ori. În cazul în care nu este necesitatea de a administra compostul imediat după ce acesta a fost obținut, este bine de a aduna grămezile formate în una mai mare, astfel, reducem pierderile de substanțe nutritive din acesta.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
