În lipsa unor modele sustenabile de dezvoltare, în 2018 economia moldovenească ar putea crește cu doar 4%, susțin experții Centrului Analitic Independent Expert-Grup, în cadrul celei de-a XVII-a ediții a conferinței economice MEGA. Potrivit analiștilor, ipoteza creșterii economice de anul viitor s-ar baza pe creșterea producției agricole, continuarea suportului bugetar extern și creșterea consumului populației. Cu toate acestea, prognoza denotă și o serie de îngrijorări privind competitivitatea economiei și incertitudinea legată de alegerile parlamentare din 2018 care ar putea afecta deciziile de investiții ale mediului de afaceri, cu repercusiuni asupra creditării bancare.
În nenumărate rânduri, experții au reiterat necesitatea regândirii modelului de creștere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor impacta calitatea și dinamica creșterii economice din anii următori. În acest sens, ameliorarea competitivății economiei moldovenești trebuie să rămână și în continuarea prioritatea zero pentru autorități.
Republica Moldova ratează constant competiția din regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD), clasându-se printre ultimele țări din Europa Centrală și de Est după ponderea exporturilor în PIB și volumul ISD per capita. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă, fenomen confirmat de creșterea numărului de persoane cu studii superioare, care părăsesc țara anual. Astfel, autorii studiului susțin că în lipsa unor îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare, Moldova se va confrunta cu tot mai multe constrângeri pentru a-și asigura creșterea economică.
În apropierea alegerilor parlamentare, autorii studiului atenționează și asupra unor serii de riscuri, care ar putea camufla efectul mersului lent al reformelor. Unul dintre acestea este riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare, prin intervenții administrative cu iz electoral, cum ar fi majorările salariale, beneficiile sociale sau investițiile publice, sau chiar relaxarea politicii monetare pentru a impulsiona creditarea. Acestea ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice și alimenta riscuri inflaționiste, subminând creșterea economică.
În calitate de soluții, experții reiterează necesitatea reformării cadrului instituțional care ar asigura respectarea principiilor statului de drept și lupta împotriva corupției, dar și ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii care, de regulă, sunt cele mai vulnerabile. Experții mai recomandă îmbunătățirea guvernanței în cadrul instituțiilor financiare bancare și non-bancare, implementarea plenară a mecanismului achizițiilor publice electronice, dar și dinamizarea reformelor ce țin de implementarea angajamentelor DCFTA pentru valorificarea plenară a beneficiilor oferite de acest regim comercial. Implementarea acestor reforme este singura strategie viabilă de dezvoltare economică, indiferent de ciclul electoral sau culoarea politică a guvernului.
Agrobiznes publică integral mai jos comentariul Expert-Grup.
MEGA, ediția a XVII-a: Concluziile anului economic 2017 și prognoze pentru 2018
Anul economic 2017 a fost sub așteptări, Produsul Intern Brut situându-se în scenariul pesimist al prognozei de la începutul anului (3,5% –4,0%). Creșterea prognozată inițial de 6% nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor: peste jumătate din acțiunile planificate în cadrul Foii de parcurs cu reforme prioritare ale Guvernului și Parlamentului nu au fost realizate . Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după 2 ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului. Practic, daca am exclude influența acestor 2 factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei mici de comparație, economia ar fi în recesiune. Prin urmare, creșterea economică în 2017 a fost nu doar prea lentă și inferioară așteptărilor, ci și nu este durabilă, fapt ce trezește mai multe îngrijorări pentru 2018.
Pentru anul 2018, prognozăm o creștere economică de circa 4,0% (3,1% conform scenariului pesimist și 4,8% conform scenariului optimist). Aceasta se bazează pe ipoteza unui an agricol favorabil care va impulsiona producția agricolă și capacitățile de export, continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investițiile publice, precum și pe creșterea consumului populației. Pe de altă parte, deviația PIB-ului va rămâne negativă (economia va continua să crească sub nivelul său potențial), cel puțin din 2 cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menține, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Aceasta va frâna și creșterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar și din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel 3. În al doilea rând, constrângerile de competitivitate se vor menține, fapt ce va afecta performanța exporturilor, iar odată cu creșterea continuă a consumului estimăm un impact negativ al exportului net asupra creșterii economice.
Competitivitatea redusă va rămâne principala problemă a economiei moldovenești. Până acum, carențele de competitivitate erau camuflate de creșterea remiterilor care susțineau cererea internă și asigurau o sursă importantă de valută străină. Însă, fluxurile de remiteri devin din ce în ce mai volatile și au tendința să scadă pe termen lung. Această sursă de creștere economică trebuie să fie înlocuită cu creșterea exporturilor și investițiilor. Însă, de la an la an Moldova ratează competiția în regiune pentru piețele externe de desfacere și investițiile străine directe (ISD): ponderea exporturilor în PIB, precum și volumul ISD per capita sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurența și pentru propria forță de muncă: în 2017 s-a observat creșterea numărului de emigranți cu studii superioare, fapt ce denotă erodarea capitalului uman care este și principala sursă de competitivitate a țării pe termen lung. Conform Raportului competitivității globale 2017-2018, Moldova s-a situat pe locul 89 din 137 state, cu cele mai proaste performanțe tocmai în domeniile care sunt critice pentru un stat atât de mic și sărac în resurse: instituții, sectorul financiar, piața de desfacere, inovații și complexitatea mediului de afaceri. Față de ediția precedentă a raportului Moldova a avansat cu 11 poziții, însă o analiză detaliată a dinamicii denotă că respectiva creștere a fost rezultatul cumulării creșterii nesemnificative (practic în intervalul de eroare) la nivelul mai multor sub-indicatori, fără careva îmbunătățiri substanțiale în domeniile critice de dezvoltare. În lipsa unor reforme de substanță care ar duce la fortificarea instituțiilor și statului de drept, Moldova va continua să piardă concurența pentru piețele de desfacere, investiții și propria forța de muncă, fapt ce va crea tot mai mari constrângeri pentru creșterea economică.
Pentru a camufla carențele de competitivitate și efectele mersului lent al reformelor, în proximitatea alegerilor parlamentare există riscul presiunilor politice asupra politicii bugetar-fiscale și a celei monetare. Presiunile ar putea viza expansiunea bugetară și monetară în vederea impulsionării cererii interne și investițiilor prin intervenții administrative cu iz electoral (ex: majorări de salarii, beneficii sociale sau investiții publice; sau chiar relaxarea politicii monetare în vederea impulsionării creditării). În aceste circumstanțe, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei (BNM) vor trebui să reziste acestor presiuni, menținând maximă prudență, atât în ceea ce ține de politica bugetar-fiscală, cât și monetară. În primul caz, bugetul planificat pentru 2018, deși pare echilibrat, conține o serie de riscuri. Primul ține de dependența pronunțată de suportul bugetar extern: deficitul bugetar cu excluderea granturilor externe este estimat la 4,7% din PIB – dublu față de regula bugetar-fiscală de 2,5%. Al doilea risc derivă din fenomenul de îmbătrânire a populației, care creează presiuni tot mai mari asupra sistemului de finanțe publice, necesitând transferuri crescânde către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Al treilea risc ține de stagnarea bazei fiscale al autorităților locale și, drept urmare, tot mai multe transferuri sunt necesare de la centru spre bugetele unităților administrativ – teritoriale. Prin urmare, orice deviere de la normele prudențiale bugetare, în special sub presiuni politice, ar putea destabiliza esențial sistemul de finanțe publice, subminând creșterea economică. În acest context, orice rectificare bugetară cu iz electoral trebuie evitată. În ceea ce ține de politica monetară, eventuale presiuni politice asupra BNM în vederea relaxării monetare excesive și impulsionării artificiale a creditării ar putea alimenta riscuri inflaționiste care vor scumpi și mai mult creditul. În acest context, politica monetară trebuie să rămână una prudentă, focusată pe țintirea inflației pe termen mediu, iar eventuala relaxare monetară să aibă loc gradual și numai în condițiile în care așteptările inflaționiste vor rămâne ancorate în intervalul țintit de BNM (5%, +/- 1,5 p.p).
Ameliorarea competitivității economiei moldovenești și, respectiv, impulsionarea calitativă a creșterii economice, va putea fi realizată numai prin reforme sistemice.
Principalele reforme trebuie să vizeze:
- cadrul instituțional care asigură respectarea principiilor statului de drept și lupta împotriva corupției. În fond, instituțiile responsabile de asigurarea statului de drept și lupta împotriva corupției trebuie să fie mai independente și transparente, iar capacitățile acestora trebuie fortificate semnificativ. În paralel, reforma administrației publice centrale, care a fost inițiată recent, trebuie să aibă un caracter mai profund și să ducă la eficientizarea proceselor din cadrul instituțiilor publice, implementarea unei politici de remunerare monetară și non-monetară mai atractive și meritocratice, precum și sporirea prestigiului statutului de funcționar public. Aceasta va spori nivelul de încredere din partea mediului de afaceri, pentru care problemele legate de corupție și modul cum funcționează instituțiile publice sunt principele bariere în activitatea antreprenorială;
- măsurile respective trebuie complementate prin ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii care, de regulă, sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere. În particular, în ceea ce ține de controalele de stat și emiterea documentelor permisive este necesar de a reduce numărul acestora și discreția funcționarilor publici în raport cu agenții economici, și de sporit transparența acestor procese;
- în sectorul financiar, este critică sporirea guvernanței corporative în cadrul instituțiilor financiare bancare și non-bancare, care trebuie să înceapă cu îmbunătățirea transparenței și calității acționariatelor, implementarea cerințelor fit-and-proper și atragerea investitorilor strategici. Este necesar de asigurat funcționalitatea cadrului inter-instituțional de stabilitate financiară, cu accent pe capacitățile de prevenire a crizelor financiare. Nu în ultimul rând, investigațiile pe marginea fraudelor bancare depistate în 2014-2015 trebuie să fie mult mai dinamice și transparente, având în vedere progresele extrem de modeste la acest capitol;
- în domeniul bugetar-fiscal este necesară implementarea plenară a mecanismului achizițiilor publice electronice, elaborarea unui Cod Fiscal mai detaliat, mai clar și mai puțin discreționar, fortificarea capacităților Curții de Conturi și dezvoltarea unui mecanism care ar asigura implementarea recomandărilor acestei instituții, sporirea transparenței bugetare la nivelul instituțiilor publice și stimularea unei participări mai ample a societății civile în procesul bugetar la nivel central și local. Nu în ultimul rând, este necesară o reformă amplă în sectorul întreprinderilor de stat, unde trebuie de sporit transparența și guvernanța corporativă;
- în domeniul pieței muncii și capitalului uman, sunt necesare mai multe eforturi în vederea abilitării economice a tinerilor, fapt ce ar permite valorificarea oportunităților dividendului demografic (la moment, cea mai numeroasă cohortă de populație este cea cu vârsta în jur de 30 de ani care fără suficiente oportunități economice fie va pleca, fie va rămâne economic inactivă, depravând economia de un imens potențial de dezvoltare). Următorii ani sunt critici în acest sens, iar ratarea dividendului demografic va transforma actuala tranziție demografică din oportunitate în constrângere.
- în domeniul comerțului extern, este necesară dinamizarea reformelor ce țin de implementarea angajamentelor DCFTA pentru valorificarea plenară a beneficiilor oferite de acest regim comercial. Totodată, este iminentă depunerea eforturilor de eliminare a tuturor barierelor tarifare și netarifare pentru exportatorii autohtoni, concomitent cu transparentizarea și modernizarea proceselor de emitere a documentelor permisive aferente.
Calitatea și dinamica creșterii economice din anii următori va depinde, mai mult decât oricând, de calitatea și dinamica reformelor interne. Practic, reformele sus-menționate vor constitui în anii următori principala bază de creștere economică, în condițiile nivelului sporit de incertitudine pe intern și extern. Moldova nu mai poate miza pe factori conjuncturali pentru ași asigura o creștere economică susținută: în anii următori, remiterile vor urma un trend descendent, atractivitatea investițională a țării în baza forței de muncă ieftină se va disipa pe măsura emigrării, creșterii salariilor reale și carențelor sistemului educațional, suportul bugetar extern din partea partenerilor de dezvoltare va fi din ce în ce mai condiționat, iar concurența în regiune pentru piețele de desfacere va fi din ce în ce mai acerbă. În aceste circumstanțe, singura strategie viabilă de dezvoltare economică sunt reformele care trebuie implementate indiferent de ciclul electoral sau culoarea politică a guvernului.
Vezi integral rezultatele studiului.
Comentarii