Pe piața serviciilor de consultanță din Moldova, la moment, există mai mulți prestatori de consultanță și, la prima vedere, acest serviciu este suficient, dar în special la elaborarea planurilor de afaceri pentru accesarea finanțărilor, la implementarea sau dezvoltarea proiectelor investiționale.
Totodată, constatăm momente în care acest serviciu nu este acoperit, deoarece conform Regulamentului de subvenționare, orice investiție în agricultură necesită elaborarea unui proiect investițional (business plan), iar în anul curent perioada până la depunerea dosarului a fost una restrânsă și consultanța oferită nu a fost suficientă pentru a răspunde la toate necesitățile fermierilor și antreprenorilor rurali, care nu dispun de abilități și competențe în elaborarea de sine stătătoare.
De această părere este Andrei Zbancă, consultant agrobusiness, Facultatea Inginerie Economică și Business – UTM, care, solicitat de Agrobiznes, a explicat care este sarcina principală a mentoratului și cine este responsabil de consolidarea acestui serviciu.
„Ideal ar fi ca orice investiție să aibă la bază un model de afacere selectat corect cu selectarea corectă a surselor de finanțare prin buget/plan, deoarece investiția prevede niște costuri, iar fezabilitatea investițiilor și planul de afaceri ne ajută să vedem care este recuperabilitatea și eficiența acesteia.
Din păcate, majoritatea antreprenorilor mici și mijlocii se avântă ușor în sector și inițiază afaceri, ceea ce este desigur un lucru benefic. Dar cel mai grav este că, majoritatea omit faza de acumulare de informații corecte, analiza lor și utilizarea eficientă în propria afacere.
Desigur, la deschiderea afacerilor este important să gândim și planificăm afacerea pe termen lung/strategic, dar nu pe termen scurt și mediu. Indiscutabil, fără întreprinderi mici este foarte greu de dezvoltat sectorul real al economiei. Dar neavând un suportul calificat sau perceperea consultanței ca un serviciu gratuit, face ca majoritatea fermierilor să evite această etapă de analiză în faza inițială de lansare a afacerii și astfel, dezvoltă un business mai puțin sustenabil, care deseori falimentează după o perioadă de timp, din lipsa competitivității produselor/serviciilor”.
Totodată, majoritatea întreprinderilor mici și medii trebuie să se bazeze pe producerea agricolă de valoare înaltă cum ar fi: legume, fructe, producerea pomușoarelor, zootehnie și apicultură.
Altfel spus, sectorul de producere cu valoare înaltă trebuie să fie gestionat de întreprinderi mici sau business de familie, pentru că suprafețele sunt mici și trebuie să cultive culturi intensive pentru a înregistra profituri mai mari.
„Avem o masă critică destul de mare, care necesită consultanță. În contextul în care ne dorim să devenim parte a UE, o cerință importantă pentru țările membre este oferirea serviciului de extensiune/consiliere/mentorat, ceea ce ar însemna că, statul garantează un minim de servicii de consultanță pentru dezvoltarea întreprinderilor de familie. Respectiv, la acest capitol, țara noastră este obligată să dezvolte aceste servicii”.
Andrei Zbancă crede că, Centrul de consiliere agricolă și rurală, care a fost creat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), chiar dacă va oferi minim pachetul de consultanță pentru antreprenori, nu va fi suficient.
Acest lucru se întâmplă deoarece există mai multe categorii de antreprenori cu cerințe și necesități diferite, în funcție de tipul de business pe care îl dezvoltă, în special cei care practică afaceri comerciale și sunt conectați cu piața.
„De regulă, consultanța în Republica Moldova se rezumă la elaborarea planului de afacere pentru accesarea unei finanțări din exterior sau pregătirea documentelor pentru subvenționare. Consultanța agricolă în țara noastră s-a dezvoltat datorită proiectelor de finanțare și creditare internațională, care ofereau, pe lângă instrumentele de finanțare, și consultanță.
Acest fapt a fost unul pozitiv, dar, totodată, a creat obișnuința că, consultanța este un serviciu gratuit. Astfel că, mulți producători percep consultanța ca pe un produs pentru care nu trebuie să achite nimic. Ceea ce nu este corect. Consultanță gratuită ar trebui să existe și să ofere un minim de cunoștințe, un serviciu general de informare”.
Expertul susține că, este necesar de a dezvolta consultanța profesională de afaceri, ce nu se va limita doar la elaborarea planurilor de afaceri, pregătirea pachetului pentru subvenționare, ci să dezvolte gândirea antreprenorială.
În acest mod, producătorul va înțelege că, produsul său trebuie să fie competitiv și să corespundă așteptărilor pe care le are un consumator bine determinat, să știe care este nișa de piață, care sunt cerințele consumatorului, să cunoască, în funcție de lanțul valoric, care este prețul pe care îl poate obține.
„Am fost educați că, prețul la produsul sau la serviciul nostru este fixat de producător, dar în prezent prețul este fixat de piață, în funcție de lanțul valoric unde se va integra produsul/serviciul. Comerțul se globalizează și noi observăm că, rețelele de comercializare, supermarketurile, retail-ul înaintează în comerț.
Respectiv, tot mai multe vânzări se fac anume prin intermediul acestor rețele și mai puțin prin intermediul piețelor, ceea ce înseamnă că pentru micii antreprenori va fi tot mai complicat să-și comercializeze produsul. Orice retail își dorește livrări stabile pe o perioadă îndelungată, cu un produs competitiv prin preț și calitate. Ceea ce fermierul mic nu poate să asigure”.
Fermierii trebuie să înțeleagă că, gestionarea unui business individual este tot mai dificil, iar rolul cooperării sau integrării produsului prin cooperare în lanțurile valorice, dezvoltarea produsului și accesare pieței în comun, activități de marketing în comun, este mult mai simplă și garantată, declară Andrei Zbancă.
„În noul Regulament de subvenționare este pus un accent sporit pe cooperare, dar nu este suficient și este cu întârziere. Din păcate, încă din anii 2000, se tot spune că, cooperarea este un lucru absolut necesar, dar nu se văd prea mulți pași concreți în acest sens.
Majoritatea cooperativelor au fost create doar pentru accesarea finanțări, dar nu au avut ca și scop dezvoltarea instituțională și comercializarea în comun. Cerința față de consultanță este una complexă și trebuie să anticipăm toate schimbările și să pregătim antreprenorii reieșind din cerințele pe care le dictează piața sau afacerea”.
În plus, argumentează Andrei Zbancă, fermierii gândesc pe termen scurt, dar consultanța trebuie să-i pregătească să implementeze afacerile strategic, pe o perioadă îndelungată de timp.
„Consultanța ar trebui să fie nu doar pe domeniul tehnologic, dar și în domeniul economico-financiar, de îmbunătățire a managementului financiar în exploatații mici, marketing (în care nu se investește nimic, chiar dacă se conștientizează importanța lui) și în domeniul juridic. Majoritatea companiilor de la noi sunt axate de domenii înguste de consultanță, pentru că nu toate companiile își pot permite să angajeze specialiști pentru toate domeniile și sectoarele agroindustriale. Consultanța ar trebui să se consolideze, astfel ca fiecare companie să dezvolte un sector anume.
O altă soluție ar fi ca, la nivel de universități, să se dezvolte serviciul de consultanță/extensiune, deoarece majoritatea consultanților sunt din mediul academic. Orice universitate va avea durabilitate, dacă va dezvolta trei piloni: sistemul educațional, consultanță și extensiune, cercetare. Prin educație, cercetare și consultanță va crește nivelul de calificare a cadrului didactic”.
Un alt factor care impune dezvoltarea consultanței ține de oportunitatea de a obține statutul de candidat la UE, ceea ce ne va oferi acces la fondurile structurale pentru țările candidate la UE, unde consultanța are un rol foarte mare.
„Orice proiect de finanțare va avea nevoie de consultanță specializată. Chiar dacă există mai multe oportunități de finanțare, nu avem personal gata să scrie proiecte. Consultanța trebuie nu doar să ajute antreprenorii cu un produs financiar, dar să-i ghideze ca să dezvolte o afacere sustenabilă, bazată pe competitivitate și pe nevoile pieței locale, dar mai mult accent pe piețele regionale (piața autohtonă este extrem de limitată și cu putere de cumpărare redusă). Primii ani sunt ce mai complicați pentru orice business, până se lansează și se dezvoltă un produs competitiv”.
Andrei Zbancă este sigur că, pentru ca consultanța să devină un serviciu cu adevărat bun, trebuie să fie conjugate toate eforturile, atât din partea statului, care își propune să faciliteze dezvoltarea consultanței, asociațiilor pe produs cu rolul lor de organizare sectorială, antreprenorilor și donatorilor.
„Rolul decisiv în dezvoltarea serviciului de consultanță trebuie să fie generat, în primul rând, de către sectorul real în parteneriat cu asociațiile pe produs”.
Comentarii