Contabilitatea în agricultură – proprietăţi pentru care se calculează uzura/amortizarea

Proprietatea care se foloseşte în activitatea de întreprinzător include mijloacele fixe pentru care se calculează amortizarea şi imobilizările necorporale pentru care se calculează amortizarea.

În acest articol, relatăm mai multe informații prezentate de către Angela Chișlaru, Dr. st. economice, Expert în contabilitate, în cadrul programului de instruire a formatorilor „Irigarea la scară mică și practici de agricultură adaptivă la schimbările de climă”, organizat de către asociația Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) cu suportul UCIP IFAD.

Mijloacele fixe sunt active materiale ale căror durata de exploatare este mai mare de un an şi valoarea unitară de intrare depăşeşte limita stabilită de Codul fiscal (de exemplu clădiri, maşini şi utilaje, instrumente, plantaţii de vii, livezi, animale de muncă – cai, animale de producţie – vaci).

Imobilizările necorporale reprezintă active nemonetare care nu îmbracă o formă materială şi au o durată de utilizare mai mare de un an (de exemplu licenţe, brevete, programe informatice).

Contabilitatea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale se ţine pe fiecare obiect de evidenţă destinat utilizării în mod separat sau complexul de componente destinate utilizării în ansamblu.

Proprietatea pentru care se calculează amortizarea se înregistrează în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale care include următoarele elemente: denumirea borderoului, denumirea persoanei fizice-întreprinzător, denumirea obiectului, data recepţionării (data începerii creării), data punerii în funcţiune (exploatare, utilizare), valoarea (costul) de intrare, suma amortizării acumulate până la începutul perioadei de gestiune, suma amortizării calculate în perioada de gestiune, data ieşirii  obiectului şi alte informaţii relevante. 

Fiecare obiect de evidenţă se înregistrează la valoarea de intrare care include valoarea de cumpărare sau de creare şi cheltuielile privind aducerea obiectului în stare de lucru (aferente transportării, încărcării, descărcării, instalării). 

Оbiectul de evidenţă care este utilizat atât în cadrul activităţii de întreprinzător, cât şi în scopuri personale se înregistrează în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale la valoarea de intrare numai în partea aferentă desfăşurării activităţii de întreprinzător. 

În continuare, prezentăm un exemplu relevant în acest sens:

Studiu de caz. O întreprindere individuală dispune de o clădire cu valoarea totală de 180 000 lei, trei pătrimi (3/4) din care se foloseşte ca magazin şi o pătrime (1/4) − ca locuinţă a familiei persoanei fizice-întreprinzător. 

În baza datelor din exemplu, valoarea de intrare a clădirii utilizate în activitatea de întreprinzător constituie 135 000 lei (180 000 lei : 4 x 3) şi se reflectă în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale. 

Amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale care se folosesc în activitatea de întreprinzător, se calculează conform modului prevăzut în legislaţia fiscală (Codul fiscal, Regulamentul privind evidenţa şi calcularea mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 13 289 din 14.03.2007).

Suma amortizării calculate pentru perioada de gestiune se reflectă ca cheltuieli în Registrul-jurnal. 

Amortizarea mijloacelor fixe – repartizarea sistematică a valorii amortizabile a acestora la costuri/cheltuieli pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare.

Amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidenţă amortizabil pornind de la valoarea amortizabilă a obiectului şi durata de utilizare a acestuia.  

Durata de utilizare şi valoarea reziduală a fiecărui obiect se determină de către entitate în mod independent la data transmiterii obiectului în utilizare. La calcularea amortizării unei imobilizări pot fi aplicate următoarele metode: 

• metoda liniară;
• metoda unităţilor de producţie; 
• metoda de diminuare a soldului. 

Metoda liniară prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei de utilizare a obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport dintre valoarea amortizabilă a obiectului şi numărul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) în cadrul duratei de utilizare a obiectului.

Norma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare şi se calculează ca raportul dintre 100% şi durata de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea duratei de utilizare valoarea  contabilă a obiectului este egală cu valoarea reziduală.

Exemplu: La o entitate valoarea de intrare a strungului constituie 60 000 lei, valoarea reziduală a acestuia – 3 000 lei, durata de utilizare – 5 ani.  

În baza datelor din exemplu, norma amortizării anuale constituie 20% (100% : 5 ani), iar suma amortizării anuale − 11 400 lei [(60 000 lei – 3 000 lei) x 0,20)].

Respectiv, suma lunară a amortizării este egală cu 950 lei (11 400 lei : 12 luni). Persoana fizică-întreprinzător înregistrează drept cheltuieli curente ale perioadei de gestiune:

• cheltuielile aferente întreţinerii şi deservirii mijloacelor fixe utilizate în activitatea de întreprinzător;
• cheltuielile pentru reparaţia mijloacelor fixe în limita permisă spre deducere în anul respectiv conform Codului fiscal. 

Cheltuielile pentru reparaţia mijloacelor fixe care depăşesc limita permisă spre deducere conform Codului fiscal, se atribuie la majorarea valorii obiectului reparat. 

Persoana fizică-întreprinzător la ieşirea (vânzarea, lichidarea, etc.) obiectului înregistrează:

• valoarea obiectului asupra căreia nu s-a calculat amortizarea, drept cheltuieli în Registrul-jurnal;
• ieşirea obiectului în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale;
• încasările de numerar sau compensările în altă formă din înstrăinarea obiectului ca venituri în Registrul-jurnal. 

Studiu de caz. O întreprindere individuală a vândut un calculator al cărui valoare de intrare constituie 17 000 lei. Amortizarea acumulată la data vânzării este egală cu 9 000 lei. Din vânzarea calculatorului s-a încasat numerar: 

• varianta I − 10 000 lei; 
• varianta II − 7 000 lei. 

În baza datelor din exemplu, întreprinderea înregistrează: 

• ieşirea calculatorului în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale;
• valoarea nesupusă amortizării calculatorului drept cheltuieli în sumă de 8 000 lei (17 000 lei − 9 000 lei) în coloana 7 a Registrului-jurnal; 
• veniturile din vânzarea calculatorului în sumă de: 10 000 lei − pentru varianta I sau 7 000 lei − pentru  varianta II în coloana 5 a Registrului-jurnal. 

Rezultatul obţinut din vânzarea calculatorului va constitui pentru varianta: I – profit în suma de 2 000 lei (10 000 lei – 8 000 lei); II – pierdere în sumă de 1 000 lei (7 000 lei – 8 000 lei). 

Contabilitatea stocurilor în agricultură

Stocurile persoanei fizice-întreprinzător includ: materiale, materii prime, animale la creştere şi îngrăşat, instrumente, inventar şi alte active ale căror valoarea unitară nu depăşeşte limita stabilită de Codul fiscal, producţia în curs de execuţie, produse, mărfuri. 

Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie valorică, cantitativ-valorică sau cantitativă şi este obligatorie pentru:

• persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie  sau stocuri de produse finite; 
• gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 
• persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri). 

Stocurile se înregistrează în Borderoul de evidenţă a stocurilor care trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea borderoului, denumirea persoanei fizice-întreprinzător, denumirea stocurilor, unitatea de măsură, soldul iniţial, intrările, ieşirile şi soldul final, alte informaţii relevante.

Contabilitatea numerarului

Numerarul, inclusiv în conturi la bănci se contabilizează de persoana fizică-întreprinzător în conformitate cu actele normative în vigoare privind efectuarea operaţiunilor de casă şi prin virament în economia naţională a Republicii Moldova. 

La efectuarea operaţiilor în valuta străină (decontări cu debitorii şi creditorii străini, detaşarea  angajaţilor în străinătate) numerarul primit/plătit în valuta străină se recalculează în moneda naţională la  cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării/plăţii mijloacelor valutare. 

Studiu de caz. O întreprindere individuală a recepţionat la 20 decembrie 201X de la un furnizor străin mărfuri în valoare de 300 dolari SUA care au fost achitate la 15 ianuarie 201X+1 când cursul de schimb a constituit 18,04 lei/dolar SUA. 

În baza datelor din exemplu, persoana fizică-întreprinzător reflectă în Registrul-jurnal la data achitării mărfurilor cheltuieli în sumă de 5 412 lei (300 dolari SUA x 18,04 lei/dolar SUA). Inventarierea patrimoniului.

Persoana fizică-întreprinzător are obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an şi la încetarea activităţii.

Inventarierea patrimoniului se efectuează de către persoana sau comisia numită de persoana fizică-întreprinzător. La inventarierea patrimoniului se întocmeşte lista de inventariere, în care mijloacele fixe şi imobilizările necorporale se reflectă în expresie cantitativă şi valorică, stocurile efectiv existente – doar în expresie cantitativă, iar numerarul – la valoarea nominală.

Lista de inventariere se semnează de către persoana (membrii comisiei) care a efectuat inventarierea şi se aprobă de către persoana fizică întreprinzător. 

Rapoartele persoanei fizice-întreprinzător. Rapoartele persoanei fizice-întreprinzător cuprind dările de seamă fiscale, privind asigurările sociale şi primele de asigurare medicală de stat obligatorii şi alte rapoarte care se întocmesc în termenele şi conform formularelor şi regulilor stabilite de legislaţie. 

Programul de Instruire (de Formare a Formatorilor ) a fost organizat în cadrul Proiectului Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale (TRTP) conceput pentru a sprijini investițiile în infrastructura rurală productivă (GRANT IFAD) și consolidarea fermierilor mici (până la 10 hectare) și a afacerilor din zona rurală prin promovarea implementării tehnologiilor climatice inteligente.