Dezvoltarea afacerilor agricole autohtone necesită multiple cheltuieli și investiții pentru modernizarea utilajelor, tehnologiilor și tehnicii agricole, prelucrare și dezvoltarea lanțurilor valorice, dar și pentru extindere, modernizare, dotare.
Creditarea este unul dintre instrumentele ce vin să stimuleze dezvoltarea atât a sectorului, cât și a economiei per ansamblu.
Cu toate acestea, antreprenorii din mediul agroalimentar susțin că, întâmpină probleme atunci când vine vorba de accesarea unui credit, mai ales în ultimii 1-1,5 ani.
Solicitat de Agrobiznes, Andrei Zbancă, expert în agrobusiness, a menționat că, pornind de la crizele care s-au înregistrat în anul 2022, instituțiile bancare și nebancare au devenit foarte prudente la acordarea creditelor (uneori chiar exagerat de prudente – refuzând creditarea startup-urilor la sfârșitul anului 2022).
„Afacerile care au o istorie de activitate și rulaje, prin intermediul băncilor, se creditează mai ușor, iar afacerile care activează mai puțin prin intermediul instituțiilor bancare sau start-up-urile, practic, nu sunt creditate sau creditate la condiții extrem de dure (gaj lichid și o acoperire extrem de mare cu gaj, 150-165% peste credit și toate acestea la coeficienți de gajare destul de mici). Motivul principal al creditării atât de scăzute este faptul că, riscurile sunt foarte mari și condițiile de creditare sunt destul de înăsprite din parte Băncii Naționale a Moldovei”.
În anul trecut, pe piața din Republica Moldova a existat o incertitudine foarte mare, iar după cum a menționat expertul Andrei Zbancă: „nici în cele mai de succes cărți de management sau de gestionare a riscurilor nu sunt descrise atâtea riscuri câte au existat în țara noastră, în anul 2022 sau cu care s-au confruntat antreprenorii de la noi”.
„Dacă ar fi să enumerăm toate riscurile care au existat în anul 2022, atunci ne referim, în primul rând, la consecințele pandemiei, războiul din țara vecină (care a dus la perturbarea și scumpirea logisticii deoarece o mare parte din mijloacele de producere se importau prin Odessa (Ucraina)), criza energetică (scumpirea exorbitantă a tot ce este legat de resurse energetice și, în special, a gazului și electricității), criza economică (ce a dus la mărirea inflației și scumpirea creditelor) și, nu în ultimul rând, seceta teribilă, resursele disponibile de creditare care nu au fost din abundență, iar cele existente erau scumpe”.
În contextul problemelor enumerate mai sus, expertul consideră că intervenția pe care a avut-o Banca Națională a Moldovei (BNM) a fost cu întârziere foarte mare, ceea ce a dus la creșterea inflației.
„O altă problemă este faptul că, se importă foarte mult, ceea ce duce, la fel, la creșterea inflației. O soluție ar fi dezvoltarea economiei astfel ca să producem mai mult local. La moment însă, importăm de trei ori mai mult decât exportăm. Suntem o țară dependentă de importuri, iar balanța comercială este net negativă, ceea ce desigur este nefavorabil. Atât timp cât suntem o țară agrară, bazată pe import, suntem extrem de vulnerabili la orice efect de șoc local și extern”.
De fapt, creditarea este un instrument care vine să stimuleze dezvoltarea economică, dar în anul precedent am asistat la un fenomen cu totul deosebit, a mai spus Andrei Zbancă.
„Banca Națională a Moldovei a majorat rata de refinanțare până la 21,5%, ceea ce a dus la scumpirea creditelor. Totodată, BNM, pentru a steriliza masa monetară, a înăsprit garanțiile, adică orice credit sau depozit care se oferă, fie pentru persoane fizice sau juridice, orice plasament pe care îl face banca se acoperă cu rezervele la Banca Națională, iar aceste rezerve au crescut și au micșorat masa monetară, sau altfel spus disponibilitatea de bani.
În plus, un impact negativ pe piață l-a avut statul, care s-a creditat masiv pentru obligațiunile de valoare pe termen scurt, mediu și lung, fiind plasate cu dobânzi destul de „interesante” astfel că, băncile au fost mai mult cointeresate să lucreze cu statul, decât cu antreprenorii, iar cel mai mare creditor pe piață a devenit statul și s-a creditat cu rata de 20-21%. După părerea mea, acest lucru, la fel, a avut un impact negativ asupra creditării. Guvernul a perturbat creditarea fiind principalul client al resurselor împrumutate de către băncile comerciale, care este mult mai simplu și mai puțin riscant pentru bănci de a plasa creditele”.
Expertul amintește că, BNM are rolul de sterilizare a masei monetare, gestionând, la nivel de stat, cu mai multe instrumente macroeconomice cum este inflația, dar nu este clar de ce creditarea investițiilor, care sunt orientate spre dezvoltarea sectorului real al economiei (extrem de important pentru țara noastră să continue dezvoltarea afacerilor/ procesarea și comercializarea produselor finite prin minimalizarea exportul de materie primă) a căzut sub incidența creditelor de consum.
„Creditele scumpe pentru business duc la scumpirea afacerii, produselor, iar produsele scumpe scad puterea de cumpărare a populației, ceea ce în consecință duce la creșterea inflației. Altfel spus, pe moment a fost soluționată problema sterilizării masei monetare, dar consecințele vor fi mult mai grave pe termen lung, deoarece au scăzut drastic investițiile în sectorul real al economiei.
Antreprenorii, care au dorit să investească, au amânat, din cauza că s-au scumpit inputurile, creditele. Cei care au dezvoltat afaceri și au apelat la credite în ani precedenți au ajuns de la 6,75%, cât era dobânda anuală la creditele investiționale din liniile de creditare internaționale, la 17,1%. Practic de 2,5 ori mai scumpe, ceea ce a influențat foarte mult situația economico-financiară a întreprinderilor, care practic sunt decapitalizate și nu au cu ce începe sezonul agricol 2023”.
Marea majoritate a antreprenorilor susțin că, nu sunt mulțumiți de investițiile făcute, deși se pare că investițiile în dezvoltarea lanțurilor valorice, crearea unei valori adăugate sunt salutate și încurajate de Guvern.
„Antreprenorii spun că, mai bine nu făceau aceste investiții deoarece, până la urmă, creditele scumpe au influențat mult asupra costului investiției. Statul a majorat compensația la dobândă de la 150 de mii de lei până la 200 de mii de lei, pentru creditarea din liniile internaționale și de la băncile comerciale de la 100 la 150 de mii de lei, dar aceste majorări sunt minuscule, ce nu acoperă nimic din majorările care au fost pe piață. Este un lucru foarte dureros pentru sectorul real al economiei. La moment, dobânda de refinanțare de la BNM a scăzut de la 21,5 până la 17%, ceea ce a dus la scăderea creditelor din liniile internaționale de la 17,1 la 12,6%, dar, la fel, sunt destul de scumpe.
Deși, avem semnate mai multe Acorduri de finanțare internațională, avem statut de țară candidată la UE, dar produsele financiare sau posibilitățile antreprenoriatului din sectorul agroindustrial din țara noastră sunt net inferioare față de ceea ce există în alte țări cu care concurăm, astfel din start nu suntem competitivi cu produsele noastre. Dacă să ne referim la țările vecine, atunci acolo creditele sunt la condiții preferențiale, unde dobânda este de 1-2% în euro, în funcție de business, dar pentru agricultură sunt sub 1% dobândă anuală, în timp ce la noi sunt de 6-7% în euro, adică de practic șase ori mai mare decât în țările vecine. În plus, acolo există o anumită stabilitate, iar la noi nu există nicio stabilitate, cursul de schimb valutar oscilează foarte des și deseori inexplicabil, influențând costul mijloacelor de producere și valoarea exportului”.
Andrei Zbancă spune că, Guvernul a făcut mai multe promisiuni, în ceea ce ține de facilități sau oportunități de finanțare, dar s-a rămas practic cu aceeași finanțatori: Banca Mondială, USAID, IFAD, Banca Europeană de Reconstrucție.
„Ca să putem dezvolta sectorul agricol din țara noastră avem nevoie de surse de finanțare ieftine, dar, din păcate, sursele de finanțare de la băncile comerciale nu sunt ieftine. Un lucru destul de straniu a fost și faptul că, sursele din liniile de creditare internaționale la fel s-au majorat. Aceste surse sunt accesate la 0,5- 0,75% anual în valută, dar la fermieri ajungeau cu 17,1%. Consider că, în situația creată era cazul să fie elaborată o formulă de calcul în situație de forță majoră”.
În anul curent, mulți antreprenori au stopat proiectele investiționale, ceea ce inevitabil va duce la micșorarea locurilor de muncă, dar și la alte consecințe pe termen lung.
„Majoritatea agricultorilor de la noi sunt bazați pe producerea cerealelor, iar aici s-au scumpit mult inputurile, semințele, îngrășămintele, iar prețul de comercializare a scăzut, respectiv costul de producție este destul de mare și nu putem face concurență cu cereale din Ucraina, care chiar și în condiții de război au o economie destul de liberalizată. Acum ceva timp discutam că pragul de rentabilitate la grâul de toamnă era de 3,5 tone, acum însă trebuie să produci cel puțin 4,5 tone ca să-ți acoperi cheltuielile. A început un sezon foarte dificil pentru antreprenori deoarece nu se știe cum va fi comercializată producția, se știu doar costurile – care sunt foarte „pipărate”, din păcate”.
Întrebat care sunt pașii ce trebuie întreprinși în situația creată, expertul a enumerat câteva soluții.
„În condițiile dificile din țara noastră, o soluție bună ar fi micșorarea TVA-ului la îngrășămintele minerale, de la 20% la 10%. Existența creditelor ieftine ar facilita creditarea, iar antreprenorii nu ar lucra cu credite tehnice, dar cu credite bancare și ar permite să avem o eficiență economică sporită și s-ar ieftini produsele. O altă soluție ar fi și promovarea asigurărilor calitative, care până la moment nu lucrează, dar ar ajuta la diminuarea consecințelor. O rată corectă ar fi, pentru creditele investiționale, de 7-9% în lei, iar pentru mijloacele circulante de 9-13% în lei anual. Sperăm că, până la sfârșitul acestui an ratele vor fi optimizate, deoarece inflația este în scădere”.
Până atunci însă, ratele care au fost stabilite și sunt în vigoare pe parcursul unui an și mai mult au influențat negativ atât consumatorii finali, prin produse și servicii scumpe, cât și antreprenorii, prin instrumente financiare practic inaccesibile, a mai adăugat Andrei Zbancă.
Comentarii