Creșterea peștilor se poate practica în apele naturale, în bazine realizate special în scop piscicol (iazuri şi heleşteie) cât şi în bazinele realizate în alte scopuri (tehnic, industrial, energetic, contra viiturilor).
Cele mai importante, evident, sunt amenajările piscicole (iazurile şi heleșteiele) care, de obicei, sunt organizate ca gospodării (crescătorii) sau ferme piscicole.
Popularea cu puiet de pește a heleșteielor pentru creșterea peștilor se realizează respectând un anumit ciclu:
- pregătirea heleşteului de îngrăşare pentru populare;
- transportarea puietului;
- popularea cu puiet pentru îngrăşare;
- creşterea peştelui de consum);
- pescuitul.
Pregătirea iazului de îngrăşare pentru popularea cu pește începe toamna, cu scurgerea apei din heleşteu. Iarna, fundul heleşteului va îngheţa şi se va usca, iar sedimentele organice pe parcursul ciclului de producţie se vor mineraliza.
V-ar putea fi util și articolul despre Înflorirea apei în iazuri – cauze, evitare fenomen.
Primăvara, chiuveta (albia) heleşteului trebuie eliberată de buşteni împotmoliţi, pietre, rădăcini. Canalele deversoare (de scurgere), izvoarele, inclusiv cele din zona de mal, trebuie deconectate.
Este necesară verificarea sistemului de filtrare din amonte (coada heleşteului) a călugărului, deversorului, precum şi verificarea reţelei de canale (alimentare, drenare şi evacuare).
Pe platforma heleşteului, unde apa va atinge adâncimea de 1-2 m, se pune var nestins (200-300 kg/ha), gunoi bine fermentat (2 tone/ha).
După aceasta, platforma heleşteului se ară şi se discuieşte. Varul se administrează cu 15-20 de zile înaintea populării cu peşte. Înainte de a începe inundarea, se înfundă evacuatorul cu șandor, în coada heleşteului, la sistemul de filtrare se aşază o plasă cu ochiuri mici.
După inundare, din heleşteu, se prelevează probe de apă, care se transmit laboratorului de hidrochimie pentru a determina calitatea apei pentru creşterea peştelui şi va emite recomandări pentru îmbunătăţirea ei.
Transportarea peştelui este o lucrare foarte importantă. În cazul cantităților mari de puiet, transportarea se face cu autovehicule special amenajate pentru transportarea peştelui viu.
Când cantitatea de peşte este mică, se pot utiliza căzi din foaie de cort, bidoane, cisterne de apă şi alte recipiente pentru transportare lichidă. Vasul trebuie bine curățat.
Pentru Crapul-marfă dacă transportul durează 3 ore se recomandă 4 litri de apă/kg peşte, pentru puietul de Crap de un an – 5 litri de apă/kg de peşte, pentru Șalău – 10 litri apă/kg de peşte.
La transportarea rapidă, raportul este mai mic. Astfel, dacă durează o oră este de 1:1, pentru 2 ore 1:1,5 (la temperaturi de până 10°C).
Crapul de un an se recomandă a fi transportat când temperatura este de 8-10°C. LA temperaturi de peste 20°C este necesară răcirea apei cu gheaţă (≥4 grade C) şi oxigenarea ei cu aer sau oxigen.
Ca să oferim un exemplu: în autospeciale pentru transportarea peştelui de un an timp de trei ore cu capacitatea, de 3 m3, temperatura de 10°C se poate introduce 600 kg puiet de Crap sau 400 kg peşti fitofagi.
Verificați peștele înainte de transportare, acesta nu trebuie să fie bolnav și trebuie să fie însoțit de un certificat sanitar-veterinar.
Popularea cu pește se face de obicei primăvara devreme, după topirea gheţii (în luna martie). Heleşteiele cu o alimentare bună cu apă calitativă, cu adâncimi mai mari de 2 m pot fi populate din toamnă.
Dacă nu a fost făcută baia profilactică înainte de transportarea peștelui, este bine ca înainte de popularea heleşteului să se facă: puietul de pește se trece printr-o soluţie de sare (NaCl) 5% – timp de 5 minute, după care peştele este trecut într-o baie cu apă curată, care are asigurată scurgerea, timp de 0,5-1 oră. Apoi, peştele este introdus într-o vivieră din plasă fixată în heleşteu.
După 20-30 de minute se lasă un perete al plasei în jos, astfel peştele va trece în heleşteu. Peştele rămas în vivieră se consideră pierdere la transportare.
Ca exemplu, avem un heleşteu de 50 ha pentru peşte crescut în regim extensiv (fară furaje, la administrarea unei cantităţi minime de îngrăşăminte organice şi minerale).
Pierderile în efectiv, la toate speciile crescute în policultură sunt de 20%. Pentru valorificarea zoobentosului în heleşteu, este necesar să introducem 700 buc/ha Crap de 1 an. Toamna, în heleşteu se vor regăsi 560 buc/ha de Crap. La o productivitate piscicolă după bentos de 250 kg/ha, greutatea corpului va ajunge la 446 gr/buc.
Pentru valorificarea fitoplanctonului este necesar ca în heleşteu să introducem 1000 buc/ha Sânger de 1 an. În toamnă se vor regăsi 800 buc/ha de peşti fitofagi. La o productivitate piscicolă după fitoplancton de 400 kg/ha peştii fitofagi vor atinge greutatea de 500 grame.
Pentru valorificarea zooplanctonului din heleşteu este nevoie de a popula cu 250 buc/ha Novac de un an. Toamna, la pescuit se vor găsi 200 buc/ha peşti de 2 veri cu greutatea de 500 gr/buc.
Productivitatea piscicolă naturală după zooplancton va fi de 100 kg/ha. Pentru valorificarea producţiei de vegetaţie acvatică din heleşteu este necesară introducerea a 500 ex/ha Cosaș de 1 an, în toamnă vor ajunge la 400 buc/ha cu greutatea de 400 g/buc. Productivitatea piscicolă naturală după Cosaș va fi de 160 kg/ha.
Formula de populare poate fi şi alta. Crapul poate fi hrănit suplimentar cu furaje, producţia lui poate fi mărită de 2-3 ori, dar este necesar să mărim şi cantitatea de puiet de un an, necesar populării.
Pentru mărirea producţiei de 3 ori e necesar ca în heleşteu să introducem 2100 puieţi de 1 an/ha. Trebuie incluse în calcul şi cheltuielile pentru hrana suplimentară cu furaje combinate.
Citiți mai multe despre Rețete de furaje pentru Crap. Hrana peștelui pe luni.
Ştiind că coeficientul de conversie este de 4,7 kg furaje pentru 1 kg de peşte, dacă se administrează furaje suplimentare (combinate) heleşteul nu trebuie populat cu Cosaș de 1 an.
Dacă dorim să creştem în heleşteu Cosaș, este necesar să introducem 750 buc/ha de Cosaș de 2 ani. Producţia de Cosaș va fi în toamnă de 600 buc/ha cu greutatea de 1 kg şi o producţie după Cosaș de 600 kg/ha.
Pentru realizarea acestor parametri în heleşteu este necesar să introducem hrană suplimentară pentru Cosaș sub formă de masă verde în cantitate de 10-12 tone/ha vegetaţie moale rezultată din cosirea terenului.
Variantele de populare a heleşteului pot fi diferite, cantitatea de material este necesar să corespundă indicilor posibili de productivitate piscicolă naturală, a greutăţii medii a peştelui crescut şi a scăzămintelor procentuale ce rezultă în perioada de creştere.
Norme de populare cu puiet de pește se stabilesc proporţional cu productivitatea piscicolă naturală a heleșteului, suprafaţa inundabilă a bazinului şi sporul de creştere în greutate realizat de peşti la sfârșitul perioadei de vegetaţie:
Heleşteiele de creştere a puietului se populează cu larve predezvoltate (cu hrană suplimentară şi aplicarea îngrăşămintelor minerale NPK de 2–3 ori pe vară:
Prima opțiune:
Crap – 60 mii buc/ha
Sânger – 80 mii buc/ha
Novac – 20 mii buc/ha
Cosaş – 40 mii buc/ha
Total: – 200 mii buc/ha
A doua opțiune:
Crap – 50 mii buc/ha
Sânger – 50 mii buc/ha
Novac – 30 mii buc/ha
Cosaş – 20 mii buc/ha
Total: – 150 mii buc/ha
A treia opțiune:
Crap – 100 mii buc/ha
Sânger – 80 mii buc/ha
Novac – 20 mii buc/ha
Cosaş – 50 mii buc/ha
Total: – 260 mii buc/ha
Heleşteiele de creştere şi îngrăşare se populează cu puiet de o vară cu greutatea medie a unui ex. – 20–30 g (cu hrană suplimentară şi aplicarea îngrăşămintelor minerale NPK de 2–3 ori pe vară):
Prima opțiune:
Crap – 750 buc/ha
Sânger – 1000 buc/ha
Novac – 250 buc/ha
Cosaş – 500 buc/ha
Total: – 2500 buc/ha
A doua opțiune:
Crap – 3000 buc/ha
Sânger – 2000 buc/ha
Novac – 500 buc/ha
Cosaş – 1000 buc/ha
Total: – 6500 buc/ha
Bibliografie:
- Bunele practici în piscicultură în contextul schimbărilor climatice. Autori: Adrian Usatîi, Nicolae Șaptefrați, Dumitru Bulat.
- Ecology of freshwater fish// Edited By: Javier Lobón-Cervia, Asbjørn Vøllestad and David C. Heins.- ISI Journal Citation Reports © Ranking: 2013: 19/50 (Fisheries); 45/102 (Marine & Freshwater Biology).
Comentarii