Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, adoptat cu mare întârziere pe 10 iunie de către guvernul Gaburici nu este un prilej de bucurie pentru fermieri.
A trecut aproape jumătate din acest an, dar agricultorii nu au primit nici-un bani din cei promişi de autorităţi pentru subvenţionarea lucrărilor agricole, scrie mold-street.com.
Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anul 2015, a fost adoptat cu mare întârziere pe 10 iunie de către guvernul Gaburici și publicat la 12 iunie în Monitorul Oficial. Chiar şi aşa el nu reprezintă un prilej de bucurie pentru fermieri.
Și asta deoarece din suma de 610 milioane lei alocată în acest an pentru susținerea agriculturii, pe care fermierii și așa o consideră insuficientă, 230 de milioane vor merge la stingerea restanțelor la subvenții pentru anul trecut.
Cei 390 milioane rămași vor trebui să satisfacă cerințele agricultorilor, care în solicitările lor față de autorități, înaintate în cadrul unor proteste din primăvara acestui an, cereau majorarea fondului de subvenționare până la 1,2 miliarde de lei.
Fără subvenționare în funcție de suprafața cultivată
Deși s-a vorbit mult despre schimbarea principiului de subvenționare astfel încât agricultorii să primească subvenții în funcție de suprafețele cultivate, acest lucru așa și nu s-a produs. Din considerente de austeritate, regulamentul prevede același mecanism de subvenționare ca și în anii precedenți, îndreptat spre stimularea investițiilor în modernizarea agriculturii și acordat doar la solicitarea agricultorilor în corespundere cu cererea și actele depuse.
Tot din considerente de austeritate, a fost introdus plafonul de sus al sumei ce poate fi acordată. Astfel, mărimea sprijinului financiar acordat unui producător agricol pentru perioada anului 2015 nu va depăşi valoarea de 2,5 milioane lei, cu excepţia grupurilor de producători pentru care valoarea maximă a subvenţiei nu va depăşi 4 milioane lei. Însă, potrivit autorităților, componenta respectivă, privilegiază în primul rând producătorii agricoli mici și are drept scop creșterea numărului de beneficiari.
Domeniile prioritare de subvenționare
Potrivit regulamentului, mijloacele vor fi utilizate pentru creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurare şi modernizare, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și pentru sporirea investiţiilor în infrastructura fizică şi cea a serviciilor din mediul rural, inclusiv în infrastructura aferentă întreprinderilor agricole, plasate în extravilan. De altfel, în special pentru cel de-al treilea domeniu de subvenționare Programul Comisiei Europene de suport bugetar sectorial “Stimularea Economică în Zonele Rurale”, a alocat 110 milioane de lei.
În vederea creşterii competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurare şi modernizare vor fi stimulate următoarele măsuri:
- Subvenţionarea investiţiilor pentru producerea legumelor si a fructelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri).
- Subvenţionarea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale, inclusiv a plantaţiilor viticole şi a plantaţiilor pomicole.
- Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convenţional.
- Stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice.
- Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora.
- Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare:
1.6.1. Case de ambalare şi frigidere de păstrare a fructelor, strugurilor şi legumelor;
1.6.2. Procesare, uscare şi congelare a fructelor, strugurilor, legumelor şi cartofilor;
1.6.3. Procesare, uscare şi condiţionare a cerealelor, oleaginoaselor, florii soarelui şi soia;
1.6.4. Prelucrare primară, ambalare, refrigerare, congelare şi păstrare a cărnii, procesare, ambalare şi păstrare a laptelui.
1.7 Facilitarea accesului la pieţele de capital şi factorii de producţie pentru agricultori, inclusiv creditarea producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare .
1.7.1. Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare.
1.7.2. Stimularea mecanismului de asigurare a riscurilor în agricultură.
1.8. Stimularea constituirii şi funcţionării grupurilor de producători agricoli.
În vederea gestionării durabile a resurselor naturale se presupune stimularea investiţiilor pentru consolidarea terenurilor, pentru procurarea echipamentului de irigare, pentru compensarea cheltuielilor la irigare precum și pentru stimularea investiţiilor pentru procurarea echipamentului No-Till şi Mini-Till.
Deja din 15 iunie, oficiile teritoriale AIPA recepționează dosare spre subvenționare, care timp de 4 zile calendaristice au ajuns la 300, cele mai multe fiind recepționate de către oficiul teritorial Edineț (raioanele Edineț, Briceni, Ocnița, Dondușeni) și oficiul teritorial U.T.A. Găgăuzia (raioanele Comrat, Ceadâr Lunga, Basarabeasca), a anunţat directorul AIPA, Petru Maleru.
Criuleni, cel mai subvenționat raion, Nisporeni la coada clasamentului
Potrivit informațiilor statistice ale AIPA, în 2014 au fost subvenționați 5.291 fermieri, care au primit aproape 545 milioane de lei.
În profil teritorial, cele mai multe dosare au depus agricultorii din Cahul, 309 la număr, suma medie subvenționată la dosar fiind de 75.100 de lei în acest raion. Cea mai mare sumă obținută per dosar a fost în cazul fermierilor din Ceadîr-Lunga. Aceștia au depus 64 de dosare, în medie unui dosar revenindu-i 261.000 lei.
În ce privește volumul total al subvențiilor, cea mai mare sumă au cumulate fermierii din Criuleni, 36,4 milioane lei, cei din Sorocă – 32,5 milioane lei și cei din Hâncești – 27,1 milioane lei. La celălalt capăt agricultorii din Nisporeni au primit subvenții de doar 3,8 milioane lei iar cei din Leova, de 4,2 milioane.
Investițiile în infrastructura postrecoltare, în prim plan
Din statisticile AIPA mai reiese că cei mai mulți bani au fost alocați pentru stimularea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare, 26% din total, ceea ce reprezintă 141,3 milioane lei. Pentru stimularea procurării tehnicii și utilajului agricol au fost alocate 22% din toată suma subvențiilor sau circa 118 milioane lei iar pentru înființarea plantațiilor multianuale – 13% sau 72,4 mil. lei.
Fermierii mici sunt favorizați
Potrivit formei de organizare a companiilor subvenționate, cele mai multe dintre ele, peste 51% sunt gospodării țărănești. Puţin peste 42% sunt SRL iar societăților pe acțiuni, cooperativelor și altor forme de organizare le revin 6,5%. La aceeași concluzie, că micii agricultori sunt cei mai favorizați, ajungem dacă urmărim statisticile organizațiilor din care aceștia fac parte.
Astfel, dacă membrii Uniunii Asociațiilor de Producători Agricoli UniAgroProtect, care întrunește marii latifundiari, au beneficiat de subvenții de 8,62 milioane lei, membrii Federației Naționale a Fermierilor, care îi reprezintă în special pe fermierii mici, au primit subvenții de 133,55 milioane lei.
Comentarii