Cu ce hrănim caprele după fătare pentru sporirea lactației

Perioada de gestație și fătările duc la o epuizare semnificativă a organismului caprei. Alimentația adecvată după fătare are drept scop refacerea cât mai rapidă a resurselor organismului, dar și reabilitarea tuturor funcțiilor, inclusiv reproductive.

Rația echilibrată din primele ore după fătare poate asigura sănătatea atât a mamei, cât și a iezilor.

Adaptarea rației în funcție de perioada reproducerii

Alimentația caprei se modifică încă din perioada gestației. Fătul crește intens, consumând mai multe vitamine și elemente nutritive.

În consecință se epuizează rezervele organismului mamei, ceea ce duce la anumite boli. Adaptarea rației va permite evitarea acestor probleme.

Capra gestantă se hrănește în mare parte cu concentrate, raportul acestora crescând progresiv cu fiecare lună. În luna a treia se recomandă 100-150 gr de concentrate pe zi, pe când la sfârșitul gestației cifra ajunge la 500 gr. Cele mai potrivite alimente sunt: orzul, ovăzul, grâul, porumbul, preferabil mărunțite.

Se exclud din rație:

• Furajele suculente, cu aciditate înaltă;
• Rădăcinoase în cantitate mai mare, decât 1 kg pe zi;
• Drojdii furajere;
• Fânuri și paie de calitate inferioară.

Silozul și rădăcinoasele se limitează strict, deoarece acestea pot duce la cetoză (boală metabolică a rumegătoarelor, care se manifestă des la animalele după fătare).

Citiți și despre tratamentul balonării la capre.

Paiele sunt puțin nutritive și sunt consumate în exces pentru potolirea foamei, fapt ce nu este benefic pentru organele caprei gestante, și așa limitate în spațiu din cauza fătului crescând.

După fătare rația din nou se modifică. În timpul gestației scopul este să se asigure substanțele necesare mamei și fătului. După fătare alimentația are rol primordial în recuperarea tinerei mămici.

Capra în această perioadă este slăbită, se poate îmbolnăvi ușor, poate refuza hrana și apa câteva zile.

Alimentația sănătoasă întărește organismul, favorizând reabilitarea acestuia. În plus, ea joacă rol de bază în sporirea lactației. Iar laptele este așteptat atât de ieduți, cât și de stăpân.

Hrana caprei în primele ore după fătare

Fătarea consumă o bună parte din energia organismului viitoarei mame. Se recomandă, ca în iesle să fie deja pregătite mâncarea și apa. De regulă capra refuză hrana imediat după fătare. Dar sunt și excepții, așa că mai bine să fie asigurate.

În decurs de 1,0-1,5 ore după fătare, capra se hrănește cu terci din tărâțe, apă și zahăr. Acest mix este bogat în glucide și proteine, care refac puterile animalului și sporesc producția de lapte.

În primele 40-60 de minute după fătare capra se adapă cu apă călduță, puțin sărată. Se administrează și lichidul amniotic, recoltat cât mai curat la fătare.

Acesta este bogat în albumine, glicogen, estrogeni și alte elemente, cu efect benefic asupra eliminării placentei.

În primele 24 de ore se va asigura accesul doar la fân de înaltă calitate și la terciul din tărâțe. Se poate pregăti și terci din făină de orz, din ovăz, dar și cu adaos de rădăcinoase mărunțite.

Rația caprelor în primele 24 de ore după fătare este aproximativ următoarea:

• 100 gr tătâțe de grâu;
• 200 gr făină de orz sau ovăz;
• 0,5-1,0 kg de legume sau rădăcinoase mărunțite;
• 3 kg de fân de înaltă calitate.

Foarte utilă se consideră a fi glucoza, adăugată în rație. Aceasta poate fi administrată în formă de zahăr, sfeclă de zahăr, sau adaosuri alimentare.

Acestea sunt bogate în glucide, care se asimilează rapid, ducând la recuperarea mamei.

Următoarele 2 zile rația la fel se alcătuiește doar din fân. Din ziua a patra după fătare capra se readuce treptat la rația obișnuită. Se reintroduc concentratele și suculentele, câte puțin, apoi mai mult, până se ajunge la normă.

Rația aproximativă pentru 24 de ore a caprelor lactante pe perioada rece este următoarea:

• Fânuri diverse – 1,5 kg;
• Siloz de porumb – 2,5-3 kg;
• Concentrate – 0,3-0,4 kg.

Alimentația pentru stimularea lactației

Pentru a mări producția de lapte, meniul caprei lactante este din nou modificat. La baza acestuia vor sta furajele combinate, administrate în raport mai mare decât necesarul organismului mamei.

Furajele administrate pentru stimularea lactației caprei sunt următoarele:

• Ovăz;
• Orz;
• Porumb;
• Grâu și tărâțe;
• Drojdii furajere, făină de iarbă, premix.

Din aceste concentrate se prepară nutrețul combinat. Acesta se hrănește zilnic, în cantitate de 300-400 gr în prima săptămână după fătare, apoi norma se mărește cu 100 gr în fiecare săptămână, până la stabilizarea lactației.

Producția de lapte la capră crește zilnic în primele 3 luni de la fătare. Dacă cantitatea de lapte începe să se reducă, se limitează și alimentația caprei, pentru evitarea obezității.

Stimularea secreției de lapte are loc și la hrănirea caprei cu furaje suculente. Pe zi se hrănesc de la 3 la 5 kg de siloz. Valoarea acestuia constă în aportul sporit de calorii, dar și conținutul mare de apă.

Se verifică minuțios calitatea acestuia, evitându-se silozuri alterate sau cu mucegai, care pot duce la intoxicație.

Un alt aliment este fânul, care se alege de cea mai înaltă calitate. Cel mai bine se potrivește fânul de cereale și boboase. Pe zi se dau până la 3 kg de fân. Paiele se evită din cauza nutritivității scăzute.

Câteva sfaturi utile

• Evitați alimentația excesivă a caprei gestante. În caz contrar se formează depuneri de grăsime, care fac fătarea dificilă, reduc lactația și afectează sănătatea animalului:
• Caprele de regulă fată fără ajutorul omului. Se recomandă totuși prezența stăpânului, pentru asigurarea îngrijirii cuvenite iezilor și mamei la necesitate;
• Dacă fătarea a fost complicată, iar capra mănâncă rău, se mișcă puțin și prezintă semne de boală – de vină poate fi febra de lapte, care necesită intervenția medicului veterinar și administrarea intravenoasă a calciului și a glucozei;
• După fătare capra nu se scoate la păscut, ci se ține în stabulație până la recuperare. Iarba proaspătă poate influența negativ digestia animalului slăbit. Se hrănește doar iarbă cosită.