Căpşunele au cerinţe înalte faţă de condiţiile de mediu, mai ales faţă de umiditatea din aer şi sol, iar producerea lor industrială necesită multă muncă şi cunoştinţe. În ultimul timp, tot mai mulţi producători de peste hotare utilizează fibrele de cocos, deoarece substraturile umede sunt mai greu de controlat, iar umiditatea excesivă din acestea stimulează dezvoltarea bolilor. Astfel, pe piaţă şi-au făcut apariţia diverse tipuri de substraturi pe bază de turbă, fibre de cocos şi pierlit.
Este important ca fibrele de cocos să fie bine spălate, să aibă o compoziţie omogenă şi un conţinut redus de săruri, cloruri, caliu şi sodiu. În caz contrar, plantele de căpşuni nu se dezvoltă bine şi oferă recolte scăzute.
Atunci când procură substratul, fermierii trebuie să ţină cont de compoziţia acestuia şi să solicite actele ce ar confirma calitatea produsului. Dacă vânzătorul nu deţine astfel de documente, se pot efectua analize de laborator corespunzătoare. De obicei, un produs cu preţul înalt este însoţit de astfel de acte.
În cazul în care substratul ce conţine fibre de cocos nu este omogen, plantele nu vor beneficia în egală măsură de hrana din el, elementele nutritive fiind distribuite neproporţional. Mai mult, un astfel de substrat se usucă neuniform şi umiditatea este diferită. Raportul optim creat de aer şi apă crează condiţii bune pentru dezvoltarea căpşunilor, astfel recoltele vor fi mai mari şi calitative.
Comentarii