Investițiile făcute la cultivarea lucernei se dovedesc a fi cât se poate de profitabile, în condițiile în care pentru producătorii din țară sunt disponibile minim 3 oportunități în acest sens.
Lucerna ajunge a fi o cultură universală asigurând atât nutrienții necesari agriculturii și horticulturii în special ecologice, cât și un profit pe măsură fermierilor.
Lucerna poate fi utilizată pentru a produce:
- compost, în care lucerna va fi unul dintre ingrediente;
- fertilizanți în câmp (proaspătă, însilozată sau sub formă de peleți);
- baloți sau peleți de lucernă pentru export.
Recomandări la cultivarea lucernei
Pe lângă avantajele economice, lucerna este recomandată a fi cultivată pe solurile din Moldova deoarece:
- crește normal pe soluri cu pH-ul mai înalt, așa cum se întâmplă la multe soluri din Moldova (pH de 7-8);
- este o cultură potrivită pentru câmpurile unde apa subterană este adâncă și solurile au o capacitate mare de schimb de cationi;
- intensitatea ridicată a soarelui în Moldova face posibilă uscarea rapidă a lucernei pe câmp.
Terenurile semănate cu lucernă, de obicei, generează recolte avantajoase economic pe parcursul a 3 ani.
Perioada de semănat: se seamănă în anul 0, după recoltarea cerealelor în iulie, sau la începutul primăverii anului 1 până în aprilie. Miriștea este introdusă în sol fie în toamna anului 3, înainte de semănatul grâului de iarnă sau de plantarea unei culturi pomicole, sau în primăvara anului 4, înainte de a semăna floarea-soarelui sau porumb.
!Lucerna poate reveni pe același teren după o perioadă de 5-6 ani.
Hotarele câmpului ar trebui să fie semănate cu un amestec de iarbă/trifoi în locul lucernei (lucerna este foarte sensibilă la presiunea anvelopelor tractoarelor și utilajelor). În condiții umede nu trebuie de intrat în câmp. Lucerna nu trebuie tăiată sub 10 cm (prima tăiere la 15 cm).
Pentru o fixare optimă a azotului, semințele trebuie amestecate cu bacterii Rhizobium (Sinorhizobium meliloti), iar fosfatul solubil în apă trebuie să fie disponibil în câmp (dejecții de porc sau găini, sau superfosfat). Un amestec cu un trifoi egiptean va conduce la dezvoltarea timpurie a sistemului foliar.
Costurile cultivării lucernei (perioada de 3 ani)
Veniturile ce pot fi obținute la cultivarea lucernei și metode de comercializare
Comercializarea fânului: estimăm un randament de 10 t/ha substanță uscată (SU) per an pentru cele 3-4 tăieri efectuate în anii 1, 2 și 3 pentru nordul Moldovei și doar 8 t/ha SU pentru sudul Moldovei din cauza precipitațiilor mai reduse. Aceasta ar însemna 11 t/ha de fân la Nord și 9 t/ha la Sud.
Acest fân ar putea fi vândut la 115 euro/t pentru fânul convențional, dacă este balotat și transportat 128 euro/t SU sau la 60 euro/t SU nerecoltat, aceasta fiind făcută de cumpărător (opțiune valabilă pentru fermierii care evită investițiile în mașini moderne și eficiente).
Aceasta ar putea fi, de asemenea, o opțiune interesantă pentru consumatorii care doresc să producă peleți și baloți de lucernă pentru export, sau peleți de lucernă și compost îmbogățit cu lucernă pentru a fi vândute înapoi agricultorilor contractuali cărora, dacă sunt certificați ecologic, le este dificil să procure puținii fertilizanți permiși necesari pentru menținerea fertilității solului.
Un adaos de 33% ar duce la un preț de 80 euro/tonă SU pentru fânul organic certificat neexploatat.
Cel de-al doilea tip de venituri pentru fermieri provine din azotul din tulpini și rădăcini, care sunt arate după cultivarea în decurs de 3 ani. Cu 30 kg/t azot în SU a tulpinilor și rădăcinilor și 6 t/ha de SU din tulpini și rădăcini, acest câștig de azot care poate fi atribuit fixării biologice a azotului se ridică la 180 kg/ha, care reprezintă 60 kg/ha anual.
În tabelul de mai jos, este indicat un adaos de 50% pentru fânul certificat ecologic pentru sudul Moldovei (90 euro/t SU pentru fânul certificat ecologic nerecoltat) pentru a face ca producția de lucernă să merite a fi realizată într-o zonă în care precipitațiile și respectiv recolta este mai mică.
Această marjă mai mare poate fi justificată din punct de vedere economic datorită distanței mai scurte până la portul Giurgiulești, de unde ar fi exportate fânul și peleții de lucernă certificate organic în Europa Centrală și Orientul Mijlociu.
Profitul din recoltările anuale de lucernă (recolta de 3 ani calculată anual)
În anii buni, 12 t/ha de SU ar putea fi produsă în nordul Moldovei, ceea ce ar crește venitul net la 417 euro/ha în sistemul ecologic și la 376 euro/ha – la cel convențional.
Cu toate acestea, în anii slabi, randamentul de SU al unei culturi neirigate ar putea scădea la doar 8 t/ha, reducând venitul net la doar 97 euro/ha în sistem ecologic și 136 euro/ha – în cel convențional.
O altă variantă ar fi faptul că agricultorul certificat organic ar putea încerca să vândă fânul de lucernă balotată micilor producători de animale la aproximativ 128 euro/t de SU. Aceasta ar crește venitul brut al unui fermier ecologic din nordul Moldovei la aproximativ 1 400 euro/ha, cu 473 euro/ha de costuri suplimentare pentru utilaje de cosit, mixare, presare și transport, prin care venitul net ajunge la 266 euro/ha, adică aproximativ egal cu scenariul în care fermierii vând lucerna nerecoltată.
Pentru fermierul convențional din nordul Moldovei, care produce lucernă cu costuri mai mici, vânzarea fânului de lucernă balotată pentru micii producători de animale ar putea fi rentabilă: veniturile sale nete ar crește la 465 euro/ha.
Sursă material: Evaluări de fezabilitate a investițiilor în lucernă pentru fermele fără creșterea animalelor din Moldova, Autori: Henk de Lange, Christoph Arndt, Chișinău 2020.
Comentarii