În goana după libertatea financiară și decizională, mulți aleg să dezvolte o afacere. Ce-i drept, nu toți, dacă și pășesc cu dreptul, reușesc să se mențină pe acest drum lung, iar mai puținora le reușește acest lucru în agricultură.
Dacă vă întrebați „De ce tot se menționează că agricultura este un domeniu riscant?”, mai ales că mulțimea spune că are exemple elocvente la capitolul câștiguri în acest sector, atunci la sigur trebuie să găsiți timp pentru a afla istoria tânărului fermier Daniel Leahu, administratorul „Dalas-Group” din nordul țării.
Din aceste rânduri, veți afla prin prisma experienței lui „Cum e să fii tânăr fermier în Moldova?” și ce-i face pe unii tineri să miște lucrurile din loc.
Daniel, la 23 de ani, deja activa în sistemul organelor poliţieneşti, după absolvirea Facultății de Drept. Totul ar părea cât se poate de bine aranjat pentru un tânăr de vârsta lui, dar, țineți minte că am menționat „libertatea financiară și decizională” pe care mulți și-o doresc, exact aceasta l-a făcut să vrea să schimbe lucrurile.
„La 23 de ani am făcut o alegere importantă în favoarea agriculturii, fiind, cred, cel mai neinițiat viitor agricultor posibil. Alegerea a căzut pe agricultură, fiind influențată de stereotipuri și imaginea exterioară a afacerilor deja existente în satul de baștină.
Astfel, activitatea am început-o în anul 2019 pe o suprafață de 53 de hectare în trei sate din raionul Drochia și parcelată în terenuri de la 20 de hectare până la 20 ari, arendată în mare parte de la rude”, ne-a povestit Daniel Leahu.
După ce au fost identificate parcelele prin care urma să-și realizeze obiectivul, pasul doi a fost să găsească resurse financiare pentru a le putea cultiva, alegând culturile de câmp.
„Contrar tuturor regulilor din cărțile de educație financiară, am folosit banii câștigați cu ocazia oficializării nunții, care erau rezervați pentru procurarea unui apartament, am vândut automobilul personal, m-am împrumutat de la părinți.
Ei bine, acest lucru nu a fost garantul succesului, mai ales că am dat de seceta din 2020. Culmea a fost că acel an a fost primul an de activitate, am semănat pe toată suprafața doar porumb și nu am strâns nimic roadă”.
Din cauza acestor probleme, în 2021 a fost nevoit să apeleze pentru prima dată la o instituție financiară pentru creditare.
„Cu foarte multe obstacole, doar o singură bancă a acceptat să ne acorde credit cu condiția gajării de bunuri în sumă ce depășea cu mult cifra creditului”.
Totodată, 2021 a fost și anul care a dat speranță acestei mici afaceri de familie, datorită recoltelor bune obținute.
Contrar tuturor provocărilor specifice agriculturii, în acest domeniu există și posibilități de dezvoltare a afacerii prin intermediul proiectelor guvernamentale sau/și non-guvernamentale, menționează tânărul.
„În 2020 prin intermediul Grupului de acțiune locală „Valea Cuboltei” am reușit cu 30% din costul investiției să procur utilaje pentru curățarea, calibrarea și tratarea semințelor cu pesticide, iar în 2021 prin intermediul ODIMM (actual ODA) cu 20% din costul proiectului am procurat un GPS agricol pentru optimizarea proceselor în gospodărie.
Avantajul mare al acestor proiecte este că achitările de către finanțator se fac odată cu implementarea proiectelor, nu este postinvestițional ca și în cazul submăsurii 1.3 de la AIPA”.
Întrebat de posibilitățile extinderii suprafețelor gestionate, acum având 180 de hectare, Daniel Leahu menționează următoarele:
„Terenul agricol constituie prima și cea mai importantă resursă pentru desfășurarea activității în agricultură. Prin analogie, venim nepoftiți la o masă pe care stă așezată o mămăligă din care obișnuiau să mănânce 5 persoane, iar de acum trebuie să împartă aceeași suprafață cu încă una.
Cu regret, extinderea suprafețelor rămâne cel mai dificil obstacol în dezvoltarea afacerii din diferite motive, precum impedimentele și concurența neloială din partea agenților economici din domeniu, lipsa încrederii în persoane tinere din partea comunității, invidia, etc”.
Iar atunci când veni vorba de suportul statului în susținerea sectorului agricol, tânărul a răspuns că totul poate fi estimat prin prisma relativității.
„Îmi este greu să mă expun în privința rolului statului în dezvoltarea agriculturii. În raport cu alte sectoare antreprenoriale din țară, statul prin organele sale de resort se impune cu anumite măsuri de susținere, însă dacă să privim la modelele din statele vecine: cu subvenții bune pentru start-upuri în agricultură, indiferent de subdomeniul ales, subvenții individualizate în funcție de cultura cultivată, cuantumul fondului de subvenționare, politica financiară în vederea susținerii agriculturii, atunci o să vedem un decalaj mare între posibilitățile unui fermier din Republica Moldova și unui fermier din UE”.
Daniel Leahu spune că întreprinderea sa, la moment, nu este un model de business, ci o activitate în agricultură în cadrul căreia caută soluții ieftine în vederea soluționării problemelor care apar.
„Toate procesele sunt realizate personal, iar feedbackul financiar depinde în mare parte de abilitățile și implicarea personală”.
Tinerilor interesați de acest domeniu le recomandă nici să nu-și construiască visuri prea mari, pentru că acestea riscă să fie ușor spulberate, dar nici să se lase bătuți din prima.
„Nimeni nu ne așteaptă să ne dea totul gata, e destul de greu, dar pentru visul nostru trebuie să muncim. Cu multă muncă și răbdare, le vom reuși. Să nu vă fie frică să cereți sfaturi sau ajutor. În cele mai multe cazuri, cineva deja a trecut prin situația noastră, are experiența necesară și este gata să se împărtășească cu această experiență!”.
Mă credeți sau nu, dar, totuși, pentru mulți tineri principalul argument ce-i face să continue a fi implicați în sector este dragostea față de agricultură.
„În agricultură am venit un pragmatic, orientat pe obținere de profit, dar am ajuns un romantic, dependent și îndrăgostit în activitatea pe care o fac. Îmi asum deciziile și, dacă aș avea posibilitatea să mai încep o dată, exact aici mi-aș dori să fiu”.
Comentarii