Măsuri de luptă contra gerurilor din timpul iernii
Pe lângă cele planificate înainte de plantat (evitarea amplasării în locurile cu risc sporit de îngheț, utilizarea soiurilor cu rezistență sporită la îngheț, etc) în timpul iernii pentru a preveni afectarea plantațiilor, sunt întreprinse următoarele măsuri:
Arătura de toamnă în părți – la sfârșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie, concomitent cu aratul în părți se acoperă baza butucului cu sol (la soiurile de masă cu rezistență sporită). Mușuroiul se face până la nivelul ochilor 5 – 6, de la baza cordițelor în primul an după plantare, sau 30-35 cm înălțimea solului de la bază (figura 12.1).
Îngropatul butucilor peste iarnă – se face la soiurile sensibile la îngheț (ex. Cardinal), care prealabil s-au format după sistemul protejat. Îngropatul se face toamna, după căderea frunzelor si executarea tăierii de uşurare (prin care se elimină aproximativ 50% din creşterile anuale), precum și după desprinderea brațelor, coardelor de pe mijloacele de susţinere, în prima jumătate a lunii noiembrie.
Îngropatul se execută după arătura de toamnă, cu răsturnarea brazdelor în lături (figura 12.2).
Figura 12.1. Îngropatul mecanizat al butucilor a. desprinderea brațelor și coardelor de pe mijloacele de susținere și orientarea lor pe direcția rândului; b. mușuroitul mecanizat
Reținerea zăpezii – contribuie la prelungirea termenului de desfacere a ochilor de iarnă. Pentru a încetini topirea zăpezii acumulate în timpul iernii pe zonele dintre rânduri, primăvara devreme tasăm zăpada (se face cu ajutorul tractorului) figura 12.3.
Udarea plantelor – se efectuează înainte de umflarea ochilor de iarnă și contribuie la micșorarea temperaturii solului, frânarea activității rădăcinilor și deschiderea mugurilor.
Măsuri de luptă contra înghețurilor de primăvară
Utilizarea perdelelor de fum – primăvara târziu când sunt pericole de îngheț la suprafața solului, mijloacele directe de prevenire sunt norii artificiali care cuprind la rândul lor grămezi fumigene, lumânările fumigene, încălzirea aerului cu aparate de radiații infraroșii.
Măsuri de luptă contra grindinii
În practica mondială pentru reducerea impactului grindinii asupra culturilor agricole, sunt folosite următoarele tehnici speciale:
Utilizarea rachetelor antigrindină – în R. Moldova sunt folosite rachetele antigrindină de mai mulți ani. Acestea elimină în atmosferă o cantitate de iodură de argint și împiedică formarea grindinii. Deși specialiștii afirmă că lansarea rachetelor este cea mai eficientă metodă în lupta cu grindina, anual, mii de hectare sunt afectate de aceste precipitații, fiindcă nu toate câmpurile sunt în raza de protecție.
Utilizarea plaselor antigrindină include următoarele elemente de structură (figura 12.6):
- Stâlpi din beton; 2. Suport anti-scufundare; 3. Ancoră cu paletă elicoidală; 4. Cablu-funie metalic cu multe fibre; 5. Capac autoblocant; 6. Plăcuțe pentru fixarea plasei; 7. Plasa.
Dimensiuni: distanța dintre rândurile de stâlpi – maxim 5-6 m, distanța dintre stâlpi pe lungimea rândului – maxim 5-6 m, înălțimea stâlpului deasupra nivelului solului 3-6 m. Durata de exploatare a carcasei este de până la 30 ani, iar a plasei 3-10 ani.
Utilizarea stațiilor meteo
În Republica Moldova sunt disponibile stațiile meteo locale, de diferite nivele de complexitate. Efectul lor constă în măsurarea temperaturii aerului, solului, umidității relative a aerului, radiației globale, umidității frunzelor, cantității de precipitații și a vitezei vântului. Un efect major pe care îl oferă este prognozarea dezvoltării agenților patogeni pentru vița de vie.
Aceste materiale didactice ilustrative au fost elaborate de către Alexandru Boian, profesor discipline agronomice, gr. didactic doi, I.P. CEVVC, cu suportul Proiectului Agricultură Performantă în Moldova, finanțat de USAID. Materialele didactice illustrative sunt utile pentru profesori, maiştri, elevi ai instituțiilor de învățămînt tehnic, dar și pentru persoanele interesate de acest domeniu.
Comentarii