Efectele nefaste ale căderilor de grindină pot fi combătute prin o serie de metode. Acestea cuprind metode de combatere activă și pasivă a grindinei.
Metodele de combatere activă a grindinei presupun însămânțarea norilor ce prezintă pericol de grindină cu un reagent specific, prin intermediul generatoarelor terestre, aviației, artileriei și a rachetelor.
În ultimul timp tot mai des se aplică și metoda de protecție pasivă contra grindinei, prin intermediul plaselor (Fig.1). Astfel, în 2011 doar circa 100 de hectare de livezi intensive de măr din Republica Moldova au fost dotate sau urmau să fie dotate cu sisteme de protecție prin plase antigrindină.
Tunul constă dintr-o cameră de explozie prevăzută cu un con de o înălțime de 6 metri (Fig.2 a). Acest tun anti-grindină poate fi instalat într-o clădire sau într-un container transportabil (Fig.2 c).
Este important de a utiliza tunul cu ceva timp înainte de formarea grindinei (Fig.2 b). Producătorii afirmă că eficiența tunului este mai mare atunci când este pus in aplicare cu 10-20 minute înainte de furtună. Principiul generatorului de șoc este de a preveni pagubele cauzate de grindină prin evitarea formării și creșterii ei în nori.
Prin urmare, este recomandat de folosit acest sistem de protecție împreună cu o stație meteo sau un abonament la serviciul meteo.
Cea mai practicată, însă, este metoda de combatere a grindinei cu ajutorul rachetelor (Fig.3).
Această metodă permite o tratare mai operativă, comparativ cu alte metode, a obiectelor de intervenție cu reagent și reduce pierderile de la căderea grindinei de 510 ori.
Racheta care se fabrică în prezent este mult mai complexă, biodegradabilă și, în același timp, mai ieftină. O unitate de combatere a căderilor de grindină poate acoperi 150-200,000 de hectare și este alcătuită dintr-un centru de comandă și câteva unități de lansare a rachetelor. Racheta acționează în felul următor: împrăștie o componentă de fum activ, care conține iodură de argint; sub influența radiațiilor solare iodura de argint se descompune în iod și argint; iodul nu are efecte dăunătoare, iar argintul are acțiune bactericid.
© Buletin inovaţional pentru producătorii de fructe, legume și furnizorilor de servicii agricole din Republica Moldova editat de către Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED).
Comentarii