Cum să obții 15 tone de cireșe de la un hectar din „livadă fără scară”

Cultivarea soiurilor timpurii de cireșe, care au fructe cu diametru 28-30 cm, dar cu condiția să fie crescute în livezile pietonale unde sunt utilizate tehnologii moderne reprezintă cheia succesului pentru a obține o roadă cu mult mai bogată în comparație cu livezile standard.

În livezile de tip standard producătorii din Moldova culeg doar circa trei tone de cireșe per hectar. În livezile superintensive cu tehnologii moderne se poate însă de obținut chiar și până la 15 tone de fructe, susține pomicultorul Mihai Cojocaru din raionul Criuleni.

Producătorul are o livadă intensivă de cireșe de 7 hectare. Pe un hectar al livezii a fost realizat un lot demonstrativ unde s-au plantat soiuri noi și s-au făcut lucrări cu utilizarea tehnologiilor moderne. Mai exact toate lucrările în asemenea livadă se fac la înălțimea unui om. În rezultat a sporit productivitatea muncii.

Livada a fost plantată cu susținerea USAID Moldova, în cadrul proiectului USAID Agricultura Performanta în Moldova. În total s-a investit 26.000 de dolari, unde contribuția USAID a fost în jur de 13.000 de dolari. Livada a fost înființată în anul 2014 și va servi ca un exemplu pentru alți pomicultori din Moldova care vor dori să preia acest model.

Livada de cireș fără scară

Mihai Cojocaru a explicat că livada pe care o îngrijește a numit-o „livada fără scară” pentru că toate lucrările care se fac în aceasta se fac de pe sol și astfel sporește productivitatea muncii. Muncitorii mai ușor execută lucrările de curățare a pomilor și culesul cireșelor.

„Adică toate lucrările se fac de pe sol și cel mai important e că avem productivitatea foarte mare la tăierea pomilor și productivitatea mare la culesul cireșului. Avem avantaje la productivitatea muncii. Un om poate să culeagă până la 300 de kg de cireșe. Și datorită faptului că nu folosim scările la cules cireșele se evită multe lucruri, cum ar fi traumatismele care se întâmplă și altele”, a precizat Mihai Cojocaru.

Cum să obții o livadă de succes

Pomicultorul a mai spus că succesul unei livezi depinde în primul rând de alegerea terenului. Acesta a subliniat că este important de făcut analiza solului pentru a vedea ce conține acel sol pe care se dorește să fie plantată livada.

„Primul sfat e să aleagă terenul. Noi avem terenuri care sunt dezechilibrate și conțin mult cupru. Mai ales acolo unde erau cultivate vița de vie, piersic. Noi avem cantități enorme de cupru care nu se potrivește pentru cireș”, a spus fermierul.

Ulterior se alege un soi de cireș potrivit, a explicat pomicultorul. Alegerea depinde de posibilitățile fermierului – dacă ultimul are bani pentru irigare atunci se alege un anumit soi de cireș, dacă nu – atunci se cultivă soiul mai rezistent la secetă.

„Soiul trebuie să fie gustos și fructul trebuie să fie de diametrul 28-30 cm”, a spus Cojocaru.

În rest, rămâne administrarea culturilor – de la formarea coroanei până la lucrările de îngrijire.

KGB și UFO

Acesta a menționat că un rol important joacă și metoda de formare a coroanei și de curățarea pomilor.

O variantă mai scumpă se numește UFO (creșterea lăstarilor verticali fructiferi), care necesită investiții de circa 40.000 de euro per hectar pentru că trebuie de instalat sistemul de irigare, sistemul anti-îngheț și acoperișul. Pentru creșterea pomilor conform acestei metode este necesar ca puietul din primul an să crească înclinat sub 45 de grade, iar ulterior trebuie de lăsat circa șapte lăstari să crească vertical, legați de gard. Acestă metodă poate funcționa eficient doar cu sistemul de irigare.

Pentru variante mai ieftine este recomandat sistemul KGB, cum mai glumește pomicultorul. Mai exact metoda se numește metoda de tăiere a pomilor „Kym Green Bush”, o tehnologie care permite copacilor mici să dea o roadă mai mare.

„Acest sistem se poate de utilizat și fără irigație, utilizând portaltoi viguroși”, a explicat utilitatea KGB-ului în livadă Mihai Cojocaru.

15 tone de cireșe per hectar

Livada pe care o cultivă Mihai Cojocaru a fost plantată trei ani în urmă. Acesta estimează că peste doi ani, adică la al cincilea an, va obține de la 12 până 15 tone de cireșe.

Acesta a specificat că are două soiuri noi americane plantate în livadă pentru care a plătit licența și un soi semi-pitic. În privința portaltoi-urilor pomicultorul a ales – Maxima 14, Maxima 60 și Gizela 6. Iar portaltoi Gizela 6 aduce roada din primul an, a specificat acesta.

Totuși nu toate portaltoiurile sunt potrivite pentru Moldova. De exemplu Gizela 5 și Gizela 3 nu rezistă la căldurile noastre, deși au o productivitate înaltă, a precizat pomicultorul.

Timpul potrivit

Un alt aspect important în afacerea cu cireșe este alegerea soiurilor în funcție de perioada de coacere. Mihai Cojocaru a spus că producătorii din Moldova ar trebui să se orienteze la soiuri timpurii, care se coc mai devreme. Și a explicat raționamentul acestei alegeri prin faptul că este necesar de a ieși în piață atuci când aceasta nu este ocupată de produsele din alte țări.

„Noi avem un segment nu prea mare de la 25 mai până pe data de15 iunie când își termină vânzările de cireșe spaniolii, italienii și încă nu au început turcii care sunt producători mari. Iată în acestă perioadă noi putem să reușim să vindem cireșele noastre. De aceea alegem soiuri timpurii ca să ieșim în piață când nu au ieșit producători cei mari”, a explicat Mihai Cojocaru.

Acesta a mai spus că soiurile timpurii de obicei se coc în Moldova în perioada 5-10 iunie. Ca să avanseze perioada de coacere producătorul vrea să instaleze pelicule de protecție care îi vor permite să iasă pe piață cu cireșe coapte pe 25 mai.

În total investițiile pentru un hectar se ridică până la 40.000 de euro.

De ce anume cireșe

Mihai Cojocaru a mai spus că ales să cultive cireșele inclusiv pentru că acestea conțin multe vitamine, antioxidanți și sunt delicioase.

„Plus la asta ele nici nu conțin chimie. Aici se fac două stropiri cu substanțe foarte slabe”, a argumentat pomicultorul.

De asemenea, cireșele sunt o cultură cu valoare adăugată și reprezintă un interes sporit pentru mediul de afaceri, a continuat acesta. Mai mult, producția actuală din Moldova a cireșului acoperă doar 30% din cererea pieței.

„Dar în rest e deficit. Cam tot așa e și în Europa. Cireșul în Moldova are o perspectivă foarte mare”, a conchis agricultorul.

În anul 2015 în Republica Moldova erau înregistrate circa 4000 de hectare de livezi de cireșe.

În perioada anilor 2013-2016 suprafața livezilor noi de cireșe s-a extins cu circa 890 de hectare. Totodată, a crescut volumul exporturilor de cireșe de la 1700 tone în 2010 până la cca 5 500 tone de cireșe exportate în anul 2015.