Pomicultorul Mihai Cojocaru din raionul Criuleni, pe care ați avut ocazia să-l cunoașteți într-un reportaj publicat de noi zilele trecute, are și o livadă cu caise de circa 20 de hectare. Și în aceasta livadă este aplicat conceptul livezii pietonale unde toate lucrările se fac de la sol.
Mihai Cojocaru mai spune că deși are studii în horticultură și experiență în domeniu oricum a fost nevoit să plece în lumea mare pentru a afla secrete noi de creștere a acestor fructe. Secrete pe care le-a obținut uneori cu mare greu pentru că nu toți străinii și-au manifestat deschiderea în acest sens.
Rezistență la frig
Pomicultorul din Criuleni a spus că a plantat soiuri din Franța care au o rezistență mare la frig.
„Copacii rezistă până la – 30 de grade Celsius iarna și florile rezistă până la – 6 grade Celsius. Noi am avut cazuri când a fost minus șase și ele toate au rezistat”, a spus Cojocaru.
Fermierul susține că aceste caise pot fi păstrate o lună de zile în frigidere. Totodată, soiul respectiv este unul timpuriu și fructele apar odată cu cireșele adică pe 10 iunie, dar rodesc până în septembrie, a precizat fermierul.
Brand nu avem
Fructele pe care le obține fermierul sunt vândute intermediarilor care le cumpără, la rândul lor, direct din livadă. Acesta a spus că nu se ocupă de exportarea produselor pentru că nu cunoaște toate aspectele cu privire la logistica de transportare și cerințele vămilor din fiecare țară. Dar știe că fructele din aceasta livadă ajung în România, Rusia, Belarus.
Mihai Cojocaru a menționat că în condițiile actuale de globalizare a pieței producătorii din Moldova ar trebuie să se orienteze la soiuri care sunt recunoscute în toată lumea și care au devenit brand, adică o marcă renumită.
„Dacă te duci cu niște soiuri care nu le știe lumea – nu le poți vinde, chiar poate că și sunt gustoase. Adică toată munca pe care o depui în livadă se termină cu eșec. Noi în piață trebuie să vindem soiurile pe care le cunoaște toată lumea și soiurile acestea trebuie să cultivăm. Dacă spui de exemplu Chardonnay toată lumea știe ce înseamnă asta. Bun, avem noi soiul Fluieraș care e destul de bun dar nu-l cunoaște nimeni, el nu este brand și în piață lumea nu-l știe. În piață trebuie să avem soiuri foarte bune. Noi cu părere de rău nu le avem”, a explicat pomicultorul.
Acesta susține că Republica Moldova a rămas în urmă în acest sens pentru că în perioada sovietică s-a renunțat la dezvoltarea geneticii și selecției în horticultură, iar țările occidentale au investit și au avansat în acest domeniu.
„Ei au făcut programe de stat de 30 de ani și au finanțat la selecția portaltoiurilor la caise și cireșe în Italia, Ungaria. Franța etc. Toate lucrurile acestea au ieșit la suprafață și noi trebuie să le folosim. În Moldova nu vor apărea așa învățați nici peste o sută de ani”, a explicat Cojocaru.
Meseria se fură
Deși are studii în domeniu horticol, pomicultorul din Criuleni a înțeles că trebuie să afle direct de la producătorii străini metode noi de creștere a fructelor și ce au făcut aceștia că de au obținut fructe gustoase și rezistente.
Pentru aceasta, din banii proprii, pomicultorul a colindat mai multe țări din Europa și alte continente pentru a afla secretele lor. În Italia a găsit o livadă bună unde lucrau și concetățenii noștri. Mihai Cojocaru a încercat să afle prin intermediul acestora despre preparatele pe care le utilizează livădarul italian, dar moldovenii au spus că italianul ascundea denumirile acestora de ochii lumii.
„Moldovenii au spus că fac toate lucrările în afară de momentele când vine vorba de prelucrare și că italianul urca singur în tractor, dar nu înainte de a scoate etichetele de pe preparate cu care lucra, a spus Cojocaru.
Pomicultorul din Moldova crede că străinii nu vor să spună secretele pentru că nu vor să apară mai mulți concurenți pe piață.
Totuși a avut și cazuri mai fericite, când a dat de persoane care au vrut să se laude cu realizările din livadă și și-au împărtășit cunoștințele. Mai ales că și domnul Cojocaru le-a spus unele chestii despre care nici străinii nu știau.
Rolul social al livezii
Pe lângă aspectele economice, livada de caise din Criuleni joacă și un rol social important în comunitate. La culesul caiselor vine foarte multă lume pentru că pe zi ar putea câștiga circa o mie de lei.
„Anul trecut am cules până la o tonă de caise de persoană. Și vă dați seama doritori de a culege caise sunt foarte mulți – o persoană câștigă un leu per kilogram și are o mie de lei pe zi la cules. Vin și pedagogi care spun că din banii aceștia își cumpără haine și încălțăminte”, a spus cu mândrie Cojocaru.
Anul trecut pomicultorul a cules 120 de tone de caise, iar anul acesta se așteaptă la o recoltă de 200 tone. Caisele se vând cu 15 lei pentru un kilogram. Livada are specii care se află la al cincilea an de roadă, dar și la al patrulea an. Densitatea – 500 de pomi pe hectar și respectiv 650 de pomi.
un numar de contact, domnul Mihai Cojocaru
Imi place ce face Domnu Mihai Cojocaru cum sal contactez???