În acest articol, propun să facem o trecere în revistă a principalilor dăunători identificați în plantațiile viticole, ce au fost supuse reconversiei viței de vie. Odată cu programele de reconversie a soiurilor, la nivel național au fost replantate peste 25% din total, conform statisticilor ONVPV și OIV, dar circa 45% din totalul exploatațiilor viticole profesionale.
Pentru că de foarte multe ori am întâlnit diverse deficiențe de prindere a butașilor plantați în parcelele viticole de an I și II, voi clasifica dăunătorii întâlniți în doua grupe, și anume:
Dăunătorii de sol – ce produc pagube sistemului radicular: Xiphinema sp., Meloidogyne incognita -nematodul rădăcinilor, Phylloxera vastatrix – filoxera.
Polyphylla fullo– cărăbușul marmorat, Othiorrhynchus sulcatus – gărgărița rădăcinilor de vie, Melolontha melolontha – cărăbușul de mai, Anomala vitis -cărăbușul verde al viței de vie, sunt specii polifage care produc pagube sistemului radicular, dar sunt și dăunătorii ce produc pagube aparatului foliar.
La cei menționați adaug: Tetranychus urticae – acarianul roșu comun, Calepitrimerus vitis – acarianul ruginii viței de vie, Eriophyes (Colomerus) vitis – păianjenul galicol al viței de vie, Pulvinaria vitis – păduchele țestos al viei, Lepidosaphes ulmi – păduchele virgulă;
Anaphotrips vitis – tripșii viței de vie; Lethrus apterus – forfecarul, Byctiscus betulae – țigărarul, Peritelus familiaris – gărgărița mugurilor viței de vie, Hyphantria cunea – omida păroasă a dudului, Lygus spinolay – ploșnița verde a viței de vie, Sparganothis pilleriana – molia frunzelor viței de vie, Peribatodes rhomboidaria – cotarul cenușiu al viței de vie, Vesperus strepens, Polyphylla fullo –cărăbușul marmorat;
Puricele de pământ Psylliodes chrysocephala
Cicade: Stictocephala bisonia – cicada gheboasă, Scaphoideus titanus – cicada vector a flavescenței, Hyalesthes obsoletus – cicada vector a fitoplasmozei lemnului negru, Zygina rhamni – cicada verde (italiană) a viței de vie, Metcalfa pruinosa – cicada meliferă, Empoasca vitis – cicada verde a viței de vie;
Detalii despre Flavescența aurie pe acest link.
Trialeurodes vaporariorum – musculița albă de seră, Deroceras sp. – limaxul cenușiu, Helix pomatia – melcul de grădină, Lepus europaeus – iepurele de câmp.
Modul de dăunare al speciilor încadrate ca producând daune sistemului radicular sunt diferite. Pentru nematozi, aparținând genului Xiphinema, modul de dăunare este acela de a înțepa straturi succesive de celule distrugând citoplasma, acesta fiind și mecanismul de transmitere al virozelor de către nematozi.
Cele mai răspândite viroze întâlnite sunt: Grapevine fanleaf nepovirus, Grapevine chrome mosaic virus, etc.
Meloidogyne incognita – nematodul galicol al rădăcinilor, adulții fiind endoparaziți, depun ouăle în interiorul țesuturilor vegetale producând gale (hipertrofii) de culoare albicioasă cu aspect lemnos.
Cirulația sevei fiind întreruptă prin intermediul acestor hipertrofii duce la putrezirea rădăcinilor implicit la dezechilibru de creștere a aparatului foliar, frunze de dimensiuni mici și reduse ca număr.
Agriotes lineatus – viermii sârmă (gândacii pocnitori) – din multitudinea diferitelor plante de cultură, larvele rod părțile subterane ale vițelor tinere și sapă galerii în profunzime, frecvent, rod țesuturile fragede al butașilor tineri la punctul de altoire.
Melolontha melolontha –cărăbușul de mai, Anomala vitis – cărăbușul verde al viței de vie, Polyphylla fullo – cărăbușul marmorat, Otiorhynchus sulcatus – gărgărița rădăcinilor de vie, larvele acestora sunt extrem de polifage și atacă rădăcinile diverselor culturi.
Modul de dăunare este oarecum identic provocând pagube în vetre asupra sistemului radicular.
Combaterea acestor dăunători de sol poate fi controlată cu ajutorul nematocidelor. Lipsa utilizări lor este o problemă cauzată și de lipsa eligibilității cheltuielilor de dezinfecție a solului din programele de reconversie.
Sugerez fermierilor de a solicita organelor abilitate reintroducerea acestei etape ca fiind obligatorie în procesul de reconversie al soiurilor și introducerea cheltuielilor de dezinfecție a solului ca fiind cheltuială eligibilă.
Acarienii sunt considerați dăunătorii ce produc pierderi însemnate aparatului foliar în plantațiile tinere începând cu fenofaza de dezmugurit.
Calepitrimerus vitis – acarianul ruginii viței de vie, produce „acarioza viței de vie” ca urmare a hrănirii (înțepăturilor) femelelor deutogine hibernale și apoi a larvelo generației I.
Alte aspecte de dăunare sunt atrofierea lăstarilor în curs de dezvoltare, aspectul de „scurt-nodare” parazitară, lăstarii ramificați „mătură de vrăjitoare”, frunzulițe mici cu pilozitate abundentă necaracteristică soiului.
Colomerus vitis – păianjenul galicol al viței de vie, atacă în grupuri pe partea inferioară a frunzei înțepând țesuturile pentru a extrage sucul celular, moment în care saliva insectei ce conține enzime acționează asupra celulelor parenchimatice și epidermale, provocând hipertrofierea țesuturilor sub forma unor umflături (bășicări) ce poartă numele de erinoza viței de vie.
Combaterea chimică este una facilă, dar fără a corecta simptomele tipice de erinoză, blochează proliferarea populațiilor de acarieni.
La atingerea PED (pragului economic de dăunare) PED >10% lăstari cu simptome de atac, în fenofaza de 2-3 frunzulițe se impun efectuarea de tratamente cu acaricide sau cu produse de contact pentru combaterea făinării(sulf, Karathane).
La înființarea noilor plantații de viță de vie, recomand utilizarea butașilor altoiți ce au fost supuși în prealabil tratamentelor termice.
Termoterapia la butașii de viță de vie este o metodă de tratare cu ajutorul temperaturii ridicate pentru a distruge dăunătorii care ar putea afecta butașii, prin imersarea lor în apă încălzită la o temperatură de 50-55 grade Celsius timp de 30-60 de minute.
Metodele biologice de combatere a acarienilor prin intermediul entomofaunei utile este limitată de o serie de specii prădătoare: Typhlodromus sp., Stethorus punctillum, Orius majusculus, Chrysoperla carnea, Malacocarpus chlorizans, Oligota flaviventris, etc.
Cicadele sunt insectele vector ce produc fitoplasmozele viței de vie. Scaphoideus titanus – cicada vector a flavescenței, Flavescence doree, Hyalesthes obsoletus –cicada vector a fitoplasmozei înnegririi lemnului Bois noir.
Insecta vector se hrănește cu planta infectată și absoarbe fitoplasma prin sucțiune, apoi, în cursul perioadei de incubație, fitoplasma se multiplică în glandele salivare ale insectei fiind transmisă apoi către plantele sănătoase, infectându-le. Combaterea acestor insecte vector este principala luptă împotriva transmiterii fitoplasmozelor viței de vie.
Alte insecte ce produc daune ale aparatului foliar sunt: Anomala vitis -cărăbușul verde al viței de vie, Lethrus apterus – forfecarul, Byctiscus betulae – țigărarul, Peritelus familiaris – gărgărița mugurilor viței de vie, Hyphantria cunea – omida păroasă a dudului, Lygus spinolay – ploșnița verde a viței de vie, Sparganothis pilleriana – molia frunzelor viței de vie, Peribatodes rhomboidaria – cotarul cenușiu al viței de vie.
Față de cei menționați mai sus, întâlnim dăunători ce produc daune strugurilor în plantațiile viticole intrate pe rod, depreciind sau ducând chiar la pierderi importante de producție: Eupoecilia (Clysia, Cochylis) ambiguela – cochilisul viței de vie, Lobesia (Polychrosis) botrana – eudemisul /molia verde a viței de vie, Vespula germanica – viespea strugurilor, Drosophila melanogaster – musculița strugurilor, Drosophila suzukii – musculița orientală a fructelor.
Vezi aici detalii despre Pagube provocate de specia Lobesia botrana la vița de vie.
Comentarii