Începând de prin noiembrie și până pe la jumătatea lunii martie suntem în perioada de interdicție a aplicării îngrășămintelor chimice sau organice.
Datele exacte în funcție de cultură sunt trecute într-o hotărâre de guvern pe baza recomandărilor din Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării apelor cu nitrați din surse agricole.
Dacă ne referim la pomii fructiferi, perioada de interdicție corespunde cu perioada de repaus vegetativ, când funcția de creștere este întreruptă, frunzele lipsesc, fotosinteza nu mai are loc, clorofila nu se mai produce.
Practic în această perioadă pomii nu au nevoie de elemente chimice sau microelemente și în special de azot care este principalul element chimic poluator vizat de cod.
Despre azot (N) și cum poluează
Azotul sau nitrogenul, de aici și simbolul chimic N, în stare pură este un gaz, incolor, inodor, transparent, aflat peste tot.
El se găsește în atmosfera terestră in proporție de peste 78% și are un rol esențial în creșterea plantelor.
Lipsa azotului duce la îngălbeniri, la creșteri mici prin inhibarea sintezei clorofilei și a hormonilor vegetali, auxinelor, citokininelor.
Azotul necesar plantelor se găsește în sol din mai multe surse. Există o rezervă constituită de bacteriile care fixează azotul din aer, din îngrășăminte organice sau chimice, din resturile vegetale.
Vezi și Tratamente la pomi în perioada de repaus. Vezi când se fac.
Există plante, leguminoase care pot fixa azotul din aer, la nivelul rădăcinilor, datorita bacteriilor cum ar fi Azotobacter și Clostridium. Aceste plante sunt mazărea, fasolea, soia, trifoiul, lucerna etc.
În paranteză fiind spus, la nivel de livadă de familie nu ar fi rău să plantam la baza pomilor niște fasole pitică care să fixeze azotul în sol. Plantele absorb azotul sub formă de azotat (NO3) dizolvat în compoziția solului.
Ca să ajungă însă sub această formă azotul organic din îngrășămintele chimice sau organice, se transformă treptat în urma proceselor microbiene.
Plantele in urma absorbției apei din sol, absorb pasiv și azotul dizolvat care din nou este redus la nivel de frunză într-o formă organică și poate participa la formarea clorofilei, auxinelor, aminoacizilor etc.
Astfel, cunoscând aceste lucruri ne dăm seama că nu avem nevoie în perioada rece de azot, mai mult din cauza solubilității crescute a acestuia și faptului că plantele nu îl folosesc.
Astfel, există riscul poluării apelor prin percolare (curgerea lentă a apei în profunzime printr-un mediu granulat) și scurgerea din cauza acumulării de apă din zapezi sau ploi.
Dacă azotul este administrat la suprafață, el se mai poate pierde și prin volatilizare fiind responsabil de poluare prin ploi acide.
Citește și despre Perioada optimă de tăieri la pomii fructiferi. Recomandări.
Comentariile din acest articol au folosit informații din CBPA 2021 , scris de persoane competente, doctori în domeniu, pe care vă invit să îl parcurgeți cu atenție descoperind și alte informații esențiale pentru o bună gestionare a îngrășămintelor chimice sau organice.
Comentarii