Omologarea soiurilor noi de plante este una dintre principalele probleme ce constituie factor limitativ de dezvoltare a sectorului, în special pomicol.
Mai multe soiuri de plante solicitate pe piața externă nu sunt omologate în Moldova. Pe de altă parte, este permis importul soiurilor înregistrate în Catalogul European, pentru acestea însă nu sunt acordate subvenții.
Drept rezultat, în Moldova a apărut fenomenul de plantare a soiurilor noi, care nu sunt înregistrate în Catalogul soiurilor de plante omologate în Moldova, lucru în special valabil pentru speciile măr sau cireș.
Soiurile înregistrate sub alte denumiri nu pot fi exportate în țări ce solicită certificat pentru soiul exportat, dacă soiul nu este declarat.
O altă problemă abordată de fermieri este aceea că mulți care au lansat afaceri în nucicultură, neavând o analiză a pieței, s-au orientat după soiurile înregistrate în catalog, le-au plantat, iar acum supraltoiesc livezile.
Statul nu poate să-și asume responsabilitatea de a acorda subvenții pentru soiurile ce nu au fost testate. În cazul pierderilor înregistrate de producător la cultivarea acestora, nu vor fi achitate impozite și produsă valoare.
Reprezentanți ai MADRM, dar și ai Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante au explicat care sunt principalele motive din care este tărăgănat procesul de înregistrare a soiurilor solicitate și cum stau lucrurile.
În Moldova, ca și în orice țară europeană, sistemul de producere și comercializarea se bazează pe:
- înscrierea soiului în catalogul comun al soiurilor de plante sau a unei țări – în baza convenției UPOV;
- producerea materialului semincer în conformitate cu recomandările OECD;
- certificarea calității materialui semincer și săditor în baza prevederilor normative ale asociației ISTA.
În Lista soiurilor de plante admise temporar pentru testare în condiţii de producţie sunt soiuri ce datează mai mult de 10 ani, de ce nu au fost incluse în Catalog la capitolul soiuri omologate?
*Nu poate fi înregistrat un soi ce are protecție juridică, fără acordul amelioratorului.
Soiurile ce nu au protecție juridică, pot fi înregistrate?
*Pentru culturile pomicole este necesar un termen de testare de minim un an de la intrarea pe rod.
Importarea soiurilor și producerea culturilor bacifere, pentru care avem puține soiuri omologate în ce condiții este posibilă?
Pentru culturile bacifere care includ mai puțin de 10 soiuri în Catalog, este posibilă suplinirea acestora cu soiuri omologate în UE, ce nu au fost incluse în catalogul național.
Pentru a evita cultivarea soiurilor depășite de timp, în Legea nr 85 din 2012 este prevăzută posibilitatea importului soiurilor neînregistrate pentru formarea loturilor demonstrative – aici vorbim de lista soiurilor temporar admise pentru testare în condiții de producție.
*Lista soiurilor de plante admise temporar pentru testare în condiţii de producţie – va fi exclusă începând cu anul viitor din Catalog.
Cum poate fi soluționată problema înregistrării soiurilor?
Există posibilitate ca agenții economici să suporte doar cheltuieli de menținere, nu și testare, dacă soiurile importate ar fi fost declarate inițial, iar Comisia de Stat le-ar fi monitorizat.
Producătorii, la importarea soiurilor neomologate, dar pe care doresc să le cultive pe teritoriul țării trebuie să înainteze o solicitare la Comisia de Stat.
Comisia testează soiul sau acest lucru îl face producătorul, fiind monitorizat de Comisia de Stat și achitând taxele necesare testării. Dacă soiul este aprobat spre cultivare, omologat, producătorul-importator va achita taxa de menținere în catalog.
De ce în Catalog sunt incluse soiurile ce nu mai sunt solicitate pe piață sau cultivate?
Avem teren al statului, dar acesta nu poate fi utilizat
Din 2015 este aprobată Hotărârea de Guvern nr 415 ce ține de Calitatea materialului săditor pomicol care nu poate fi implementată deoarece nu avem un laborator de metrologie.
Institul de horticultură nu poate intra în dreptul de menținător, nu are baza materială pe care să o furnizeze pepinierelor. Instituția ar trebui să livreze doar material de înmulțire, nu să producă material săditor.
Când va fi creat un un astfel de laborator funcțional, care să corespundă cerințelor?
Solicitarea de soiuri noi trebuie să vină din partea producătorului agricol. Institutul, prin identificarea soiurilor noi, ameliorare, trebuie să contribuie la înregistrarea acestora. Tot asociația trebuie să declare dacă soiul este multiplicat în pepiniere ce nu au permis de multiplicare.
Cât costă testarea, înregistrarea și omologarea unui soi?
Ce acte trebuie să prezinte un producător pentru înregistrare?
Pepinieriștii trebuie să solicite înregistrarea soiurilor, obțin și dreptul de exclusivitate asupra acestora. Fiind declarați ca menținători, trebuie să genereze și material de înmulțire.
Ulterior, menținotărul poate oferi și altor pepiniere dreptul de multiplicare. Spre regret, în Moldova, acest lucru nu este respectat. Astfel, acesta tot ar putea constitui un motiv de ce nu sunt înregistrate soiurile.
În plus, prin lege este interzisă eliberarea certificatelor pentru valoarea biologică de categoria Prebază, dar la noi acestea, totuși, sunt oferite.
Astfel, lanțul de înregistrare și omologare a soiurilor devine defectuos, iar soluția ar putea fi identificată doar dacă toate instituțiile și persoanele interesate ar colabora mai eficient.
Comentarii