În cadrul expoziției Moldagrotech (spring) Johann Tatzber, fermier, agronom consultant din Austria și-a împărtășit experiența referitor la tehnologiile de acumulare și conservare a umidității, dar și îmbunătățirea structurii solului aplicate în țările cu o agricultură dezvoltată. Subiectul a cointeresat fermierii din diferite regiuni ale țării, care au adresat o serie de întrebări expertului.
Johann Tatzber este din estul Austriei și susține că în această zonă condițiile climaterice sunt asemănătoare cu cele din Moldova, precipitațiile anuale înregistrate sunt de circa 400 mm. Seceta impune implementarea tehnologiilor ce ar permite menținerea umidității în sol.
„Primăverile și toamnele sunt relativ cu puține precipitații. Stratul superficial al solului de 5-10 cm este cernoziom urmat de un strat relativ gros de argilă. Efectuând lucrările solului, încă cu 20 de ani în urmă am înțeles că tehnologia convențională „omoară” solul. Lucrarea adâncă a solului era executată cu plugul, însă acesta utilizat în fiecare an distruge structura. Mai mult, din cauza trecerilor repetate și executarea lucrărilor la aceeași adâncime s-a format hardpanul, iar solul putea fi lucrat doar până la 20 de cm. Recunosc că prin aceste lucrări am distrus solul și acesta nu mai avea proprietate de reținere a umidității. Anual, creșteau cheltuielile și se reducea recolta. Stratul de sol ce nu putea fi străbătut de utilajele agricole avea grosimea de circa 15 cm”.
Expertul a menționat că primul pas pentru a implementa cu succes orice tehnologie de lucrare a solului este înlăturarea hardpanului.
„În primii ani lucram solul cu cizelul la adâncimi mari. Iar pentru a ameliora structura semănam amestecuri de culturi siderale, 3-4 specii, preponderent leguminoase. Solul s-a ameliorat abia peste 6-7 ani. Acesta a format o structură bună pentru păstrarea apei, dar și conviețuirea microorganismelor. Proprietatea solului de a păstra umiditatea este foarte importantă în perioadele de secetă. Resturile vegetale rămase în sol sunt transformate de microorganisme în hrană pentru plante. Datorită acestora solul are o porozitate mai bună și lucrările sunt executate mai ușor. Recomand ca resturile de plante să nu fie încorporate în sol toamna, ci lăsate până în primăvară, iar încorporarea să se realizeze la adâncimi mici. Totodată, pentru a determina adâncimea lucrării solului se analizează cantitatea resturilor vegetale rămase. Spre exemplu, la o tonă de resturi de porumb adâncimea este de 1-1,5 cm”.
Johann Tatzber a adăugat că, în mare parte microorganismele sunt amplasate la adâncimea de 12-15 cm și se poate determina introducând în sol un pichet improvizat din lemn. Zona care va fi mai mult descompusă reprezintă locul unde sunt concentrate cele mai multe microorganisme.
Am întrebat fermierii prezenți la eveniment cât de aplicabilă este această tehnologie în condițiile Republicii Moldova. Gheorghe Panfil, fermier din nordul Moldovei, a spus că tehnologiile conservative sunt implementate cu succes și de agricultorii de la noi.
„Prelucrăm circa 1400 de hectare, aplicăm tehnologia conservativă de prelucrare a solului, deaorece avem în asolament diferite culturi care necesită prelucrarea solului. Avem însă și culturi pe care le semănăm direct, fără a perturba structura solului. Ceea ce a fost prezentat de specialistul din Austria, este la fel o tehnologie conservativă, dar mai adaptabilă pentru regiunile din Austria. În Republica Moldova poate fi aplicată, doar că în anumite regiuni, pentru că solurile sunt diferite. Așa tehnologie aplicată în sudul Moldovei a dus la crearea așa numitei „talpe a plugului”, deoarece a fost utilizat excesiv combinatorul cu discuri. Fiecare fermier trebuie să implementeze anume acea tehnologie care este adaptabilă pentru solul pe care îl prelucrează. Recomand acestora să realizeze o analiză a solului pentru a vedea care este structura și apoi să aplice tehnologia potrivită”.
Vasile Mocanu din satul Vadul lui Isac, raionul Cahul a constatat că respectarea recomandărilor expertului ar ajuta fermierii să obțină recolte bogate, dar combinând aceste tehnologii cu cea convențională.
„Prelucrăm circa 2 mii de hectare. Iar tehnolgia despre care ne-a explicat specialistul din Austria se aplică și la noi, doar că structura solului este diferită. Am lucrat solului cu cizelul, dar am revenit la arătură adâncă. Este foarte bine venit ca producătorii să respecte sfaturile și recomandările expertului și cu siguranță vom reuși să adunăm roade bogate. În partea de sud avem precipitații mai puține decât în partea de nord sau centru, ceea ce ne face să aplicăm tehnologii inovative pentru a păstra umiditatea în sol pentru perioadele în care nu se înregistrează precipitații. Cred că, ar fi foarte bine dacă odată la 10-15 ani am schimba cu locul fâșiile de protecție, deoarece așa vom avea un sol mai afânat și fertil”.
Amintim că, sâmbătă este ultima zi în care veți putea vizita standurile expoziționale ale companiilor participante la ediția XXXVI a Expoziției Moldagrotech (spring).
Comentarii