‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
marți, 16 aprilie, 2024
24.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAfaceriFermă de iepuri cu standarde europene: 13 ani de investiții, muncă și planuri ambițioase

Fermă de iepuri cu standarde europene: 13 ani de investiții, muncă și planuri ambițioase

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Ferma de iepuri din satul Chetrosu, raionul Drochia este una dintre cele mai mari crescătorii din țara noastră, dar și cel mai important producător de carne de iepure din Republica Moldova, care utilizează cele mai noi tehnologii. Totodată, este unica fermă cuniculă care are un ciclu închis de producere. 

La baza fondării acestei ferme a stat dorința de a reveni acasă și de a pune pe picioare o afacere de succes, care să unească și să motiveze oameni. Cei trei fondatori au început prin a investi banii pe care au reușit să-i adune muncind peste hotare.

Istoria acestei fermei de iepuri începe în anul 2009, când a fost procurat un grajd părăsit de pe teritoriul fostei ferme de vite.

În cadrul unui interviu, Nicolae Timco a povestit că după mai mulți ani în care a lucrat în Federația Rusă, iar ceilalți doi colegi au muncit în țările UE (Alexandru Cașcaval, Tatiana Cârlig) s-au gândit că a venit momentul în care să revină definitiv ACASĂ. 

„După ce am procurat grajdul am început reconstrucția, care a durat o perioadă mai mare de timp din cauza că, inițial a fost planificată o anumită sumă, iar ulterior s-a dovedit că este nevoie de mai multe resurse financiare. Ne-am propus să ne ocupăm cu creșterea iepurilor deoarece în acea perioadă, în țara noastră, nu era nici o fermă de iepuri de tip industrial. Este mult mai ușor să te lansezi pe o piață care este liberă. Ferme avicole, suine și bovine erau, chiar dacă mai puține”. 

Nicolae Timco povestește că, toate investițiile care au fost realizate până în anul 2019, au fost din surse proprii, iar mai târziu deja au putut beneficia și de subvenții, dar și de alte proiecte de finanțare. 

Imediat după ce a fost reconstruit grajdul achiziționat, în 2012, au importat tot utilajul necesar pentru întreținerea iepurilor.

‹ adv ›

Inițial, au decis să crească animalele conform tehnologiei italiene, astfel că formele parentale, utilajele pentru creșterea iepurilor, cât și pentru abator au fost cumpărate din Italia. 

„După trei ani de activitate, am înțeles că trebuie să preparăm singuri nutrețul pentru hrana iepurilor, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea de a controla mult mai riguros calitatea. Totodată, cu cât mai multe verigi din lanțul valoric sunt sub propriul control, cu atât mai mare poate să fie și adaosul comercial”, a mai adăugat Nicolae Timco. 

Deja în 2016, depozitul a fost reconstruit în hală de producere a nutrețului, la fel a fost importat utilajul necesar.

„În paralel, am dezvoltat și producerea cerealelor pentru nutreț, principala cauza fiind lipsa posibilității de a procura lucernă pe piața internă, producători de lucernă pentru comercializare în țară practic nu sunt. Cultivăm lucernă, dar în asolament, când este necesară rotația culturilor, creștem și cereale de prima grupă cum ar fi grâu, orz, secară, ovăz, porumb, care la fel sunt utilizate pentru producerea nutrețurilor. Avem în gestiune 50 de hectare de teren agricol, ne-am dori să ne extindem, dar terenuri libere, din păcate, nu mai sunt”. 

Odată cu extinderea producerii a apărut necesitatea de a extinde și frigiderul, iar pentru aceasta, în anul 2018, proprietarii fermei au beneficiat de un grant polonez în sumă de 40 de mii de euro, pe care l-au folosit pentru construcția frigiderului și a stației de epurare a apelor menajere. 

‹ adv ›

Următorul pas în dezvoltarea fermei cunicule a fost și mărirea capacității de producere, iar în 2020, au construit hala numărul doi pentru creșterea animalelor. 

„De această dată însă, am decis să adoptăm tehnologia franceză de creștere a iepurilor, după ce am studiat mai bine acest sector. De fapt, primele ferme de iepuri au apărut în Franța, iar ulterior în Italia, Spania, Ungaria. Astfel, atât tehnologia, cât și utilajul necesar a fost preluat din Franța, la fel și formele parentale”.

Produsele de la ferma de iepuri din Chetrosu sunt livrate în rețele precum Metro, Pegas. A fost reluat parteneriatul cu Rogob, iar recent au început livrările și în rețeaua de magazine Nr.1. 

„În plus, pe lângă livrarea de carcase, punem la dispoziția magazinelor și produse ambalate din carne de iepure cum ar fi: carcasa tranșată, ficat, tacâmuri și două tipuri de marinadă. Scopul de bază al companiei noastre este promovarea consumului zilnic de carne de iepure în rândul populației”. 

După 13 ani de muncă și investiții, ferma de iepuri este constituită din două hale de creștere a animalelor, un frigider, un abator, o hală de producere a nutrețurilor, un depozit, o stație de epurare a apelor menajere. 

Se crește un hibrid tehnic de iepuri elaborat în Franța, Hyplus, carcasa medie ajunge la 1,5 kg, vârsta de abatorizare începe de la 75 de zile (2,5 luni). Capacitatea fermei este de 1500 de femele productive, ceea ce înseamnă de la 13-15 mii de capete de toate vârstele. În anul 2022, au fost produse circa 70 de tone de carne.

Dar pentru că fiecare afacere se confruntă cu o serie de probleme, l-am întrebat pe Nicolae Timco, ce provocări au avut și cum au identificat soluții pentru acestea. 

„Cea mai mare problemă rămâne accesibilitatea resurselor financiare, aici mă refer la dobânda creditelor bancare, piața mică, subdezvoltată în tot ceea ce ține de echipamente, utilaje, tehnologii, lipsa forței de muncă calificate. O altă problemă specifică pentru domeniu este lipsa medicamentelor necesare. Deși, odată cu modificările legislative, se permite importul vaccinurilor din UE, fără certificare adăugătoare, astfel s-a facilitat accesul la medicamente. În plus, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, în 2022, s-au majorat foarte mult prețurile la inputurile pe care le folosim la cereale. Totodată, din cauza secetei, recolta de lucernă a fost compromisă, astfel că suntem nevoiți să o importăm din Ucraina, doar că prețul a crescut foarte mult”. 

Nicolae Timco spune că este destul de complicat să găsești un medic veterinar, vârsta medie a medicilor veterinari de liberă practică din raioane este de peste 60 de ani, iar absolvenții de la facultăți nu merg în fermele din sate, deși unii proprietari sunt gata să investească în studiile tinerilor. La moment, la fermă sunt 19 angajați. 

Pentru ca animalele să crească și să se dezvolte au nevoie de condiții de trai, dacă este asigurat cu nutreț calitativ, apă curată și clima necesară, atunci acestea se vor dezvolta bine, susține directorul executiv al companiei iepuri.md.

Pentru cei care se gândesc să lanseze afaceri în zootehnie, Nicolae Timco le recomandă să meargă să deprindă această muncă de la cei care deja au afaceri, în cazul în care nu au studii în domeniu. 

„Cea mai mare problemă, când vine vorba despre lansarea afacerilor de orice tip, dar mai ales în zootehnie, este că nu orice persoană își poate permite să lanseze o fermă industrială, deoarece sunt necesare resurse financiare foarte mari. Cu toate acestea, doritorii pot să înceapă prin a investi într-un număr mai mic de animale, mai ales că pot beneficia și de subvenții oferite de către stat. Cei ambițioși totuși, trebuie să înțeleagă că este nevoie de multă muncă, este un domeniu unde nu există zile libere sau concediu, trebuie să ții mâna întotdeauna pe puls, să știi ce decizii trebuie să adopți”. 

Începând cu anul 2018, la ferma de iepuri din Chetrosu nu se mai utilizează îngrășăminte minerale, pentru fertilizarea terenurilor agricole sunt utilizate numai îngrășăminte organice, astfel toate dejecțiile animaliere din cadrul fermei sunt utilizate pentru fertilizarea solului.

Hrana și apa este repartizată automatizat către fiecare cușcă cu iepuri, deoarece animalele trebuie să dispună permanent de apă și mâncare. 

„Inclusiv, este important ca diferența de temperatură să fie cât mai mică. La noi în fermă, iarna temperatură minimă este +..170C, iar vara maxim avem +..230C. Situația epizootică în țară este foarte rea, iar o cauză ar fi deșeurile animalelor moarte, care sunt aruncate în toate fâșiile forestiere din țară. Am avea nevoie de o platformă industrială unde s-ar prelucra aceste deșeuri”, a mai spus Nicolae Timco. 

În ceea ce ține de planuri de viitor, directorul executiv a menționat că, în primul rând, își doresc să achite creditele pe care le-au accesat.  

„Totodată, un prim pas în dezvoltare ulterioară este independența energetică: trecerea sistemelor de încălzire de la gaz la energie electrică și montarea panourilor fotovoltaice. Concomitent, ne propunem să dezvoltăm piața internă, să creștem consumul de carne de iepure la noi în țară, care este foarte mic (nu depășește 100 gr. per cap de locuitor). Cred că a venit momentul să înțelegem că trebuie să consumăm produse autohtone, calitative. Trebuie să învățăm consumatorul să aleagă în primul rând, produse autohtone, procurate din locuri autorizate, deoarece doar în magazine este fiscalizarea vânzărilor și dacă ne dorim să avem pensii trebuie să achităm impozite”.

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

1 Comentariu

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›