Fermele verticale devin tot mai populare, inclusiv în țara noastră, datorită sustenabilității și durabilității acestora. În fermele verticale, este profitabilă creşterea culturilor cu un ciclu de producţie scurt, cum ar fi verdețurile proaspete, microplantele, căpșunele, ș.a.
Marite Gailite, Asociația „Latvijas Darznieks” din Letonia, susține că fondatorii fermelor verticale comit o serie de greșeli care și duc la falimentarea afacerilor.
„Cea mai mare greșeală pe care o fac producătorii care înființează ferme verticale este faptul că aceste persoane vin din domeniul tehnic, altfel spus „sunt oameni cu mâini de aur care își doresc să creeze ceva” ce, într-un final, să genereze și un profit. Și aceasta nu este neapărat rău, doar că ei puțin sau deloc cunosc cum se dezvoltă plantele, ceea ce de fapt este esențial pentru o fermă verticală. Cu atât mai mult cu cât, investițiile în astfel de tehnologii sunt destul de mari. În plus, acești producători aleg din start să dezvolte ferme verticale pe suprafețe mari, dar falimentează destul de rapid”.
Marite Gailite a mai adăugat că cel mai recomandat ar fi ca producătorii să înființeze ferme verticale pe suprafețe mici, ca și cum ar fi pentru propriul consum, unde să crească microverdețuri sau căpșun, deși în această situație există anumite momente asupra cărora este necesar de atras o atenție sporită.
„Creșterea microplantelor oferă posibilitatea de a avea un venit rapid, iar ulterior acesta poate fi reinvestit și în extinderea suprafețelor, inclusiv în aplicarea celor mai moderne tehnologii, deoarece fermele verticale sunt în mare parte automatizate. Totodată, este important ca producătorii care aleg o astfel de tehnologie să se concentreze inclusiv spre piața de desfacere, ce așteptări sau solicitări sunt.
Nu există nicio justificare să construiești o fermă verticală mare, undeva la o margine de oraș, iar ulterior să distribui câte trei kg de produs pe la fiecare supermarket sau market. În acest caz, investițiile și cheltuielile nu sunt argumentate. E cu totul altfel în cazul în care avem o fermă verticală într-o zonă din oraș, unde te cunoști cu marea majoritate de locuitori și atunci este cu mult mai ușor să-ți comercializezi produsul. În plus, rețelele de socializare sunt o metodă foarte bună pentru a vinde mai ușor”.
Experta a atras atenția asupra faptului că microclima (umiditatea, temperatura, pătrunderea luminii) în întreaga fermă trebuie să fie aceeași – atât pe rafturile superioare, cât și pe cele inferioare.
Totodată, rafturile ar trebui să fie ergonomice și recoltarea să fie automatizată. Potrivit ei, o fermă verticală ar trebui să fie, în primul rând, confortabilă pentru plante, dar și pentru oamenii care lucrează la ea.
După cum a comunicat Vasile Pojoga, Manager de proiect FARM, în țara noastră, fermele verticale sunt specializate, în principal, pe cultura de salată.
În prezent, salata verde și microplantele din fermele verticale se vând în lanțurile de retail (80%) și HoReCa (20% din vânzări). Vânzările de microplante sunt radical diferite: supermarketuri – 20%, HoReCa – 80%.
Comentarii