Pomușoarele se încadrează într-o nișă cu perspective, generată de cererea înaltă de pe piața internă și cea externă. Totodată, dezvoltarea sectorului de producere a pomușoarelor și coalizarea eforturilor fermierilor ar ajuta la depășirea provocările din acest sector.
În acest context, Agenția Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) au dezvoltat Proiectul „Consolidarea capacității micilor producători de pomușoare”. În cadrul Proiectului au fost fondate 5 loturi demonstrative pentru testarea noilor soiuri de căpșun, dar și pentru producerea materialului săditor, promovarea tehnologiilor moderne de cultivare și instruirea producătorilor de bacifere. În cadrul aceluiași Proiect, au fost organizate și 10 Școli de câmp a fermierilor.
La data de 19 august curent, în satul Hristoforovca, raionul Ungheni a avut loc Ziua câmpului cu tema Tehnologii moderne de producere a fructelor și de multiplicare a materialului săditor la cultura de căpșun, care a adunat mai mult de 50 de producători de culturi bacifere și căpșune din raioanele Ungheni, Călărași, Orhei și Telenești.
Atelierul a constat din partea teoretică și activități și demonstrări practice. În cuvântul de deschidere a Zilei câmpului, Anatol Fală, coordonatorul Proiectului a menționat că, înainte de a înființa o plantație de căpșune este necesar de a efectua o analiză aprofundată a componenței de micro și macro elemente din sol, dar și a apei din irigare.
„Ziua câmpului organizată la lotul demonstrativ din Gopodăria Țărănească Vizitiu Petru a avut drept scop promovarea tehnologiilor de creștere și multiplicare a materialului săditor de căpșun. În cadrul acestei instruiri am avut o componentă teoretică unde au fost explicate subiectele ce țin de aspecte tehnologice, asigurarea cu mijloace de producție, identificarea soiurilor pretabile pentru cultivare în această zonă și pașii ce trebuie să-i urmeze producătorii pentru a implementa o astfel de afacere. În cadrul lotului demonstrativ, prin intermediul a trei ateliere, am discutat problemele practice și anume: plantarea corectă a materialului săditor, organizarea corectă a teritoriului și dotarea biloanelor cu materiale necesare pentru acoperire cu agrotextil, instalarea sistemului de irigare, dar și procedeele de plantare și dezvoltare a plantelor. Ulterior, am făcut o analiză a stării fitosanitare a plantelor, unde au fost depistate mici focare de boli, dar și insuficiență de micro și macro elemente. Astfel, am discutat despre cum trebuie să fie aplicată irigarea, ce micro și macroelemente trebuie să fie administrate în fiecare fază de dezvoltare. Cu părere de rău, în zona centrală avem puține surse de apă pretabilă pentru irigare și deseori, apa cu un conținut înalt de anioni și cationi de calciu, natriu și magneziu duce la apariția reticenței sistemului radicular. În acest caz, cel care investește făcând o analiză a solului și apei are posibilitatea de a cunoaște care sunt necesitățile plantelor și în acest felul de a-și organiza irigarea plantelor și administrarea fertilizanților. Totodată, recomandăm ca și pe parcursul vegetației să fie verificată calitatea apei. Trebuie să fie luată în considerație starea fitosanitară a plantației, deoarece noi avem perioada de zi cu temperaturi înalte și de noapte cu scăderi de temperaturi și atunci capacitatea de apariție a bolilor foliare este mult mai mare. În perioada de recoltare nu se admite aplicarea tratamentelor cu oricare produse de uz fitosanitar. În plantațiile unde s-a finalizat recoltarea sau în stoloniere unde se multiplică materialul săditor se recomandă de aplicat tratamente cu produse de cupru, iar în cazul când sunt depistate fuzarioza să fie adăugate și produse cu sulf. Aceste tratamente se efectuează pentru a păstra suprafața foliară și pentru a menține puritatea materialului săditor”, a explicat Anatol Fală.
Guiseppe de Bac, expert în Misiunea FAO, a amintit că Proiectul dat se va încheia în luna decembrie a anului curent, dar Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului împreună cu FAO urmează să aibă o fază de evaluare pentru dezvoltarea și formarea continuă a agricultorilor.
„Proiectul dezvoltat este unul de succes, deoarece s-a reușit din punct de vedere tehnic și material să se importe din Italia mai multe soiuri de căpșun printre care s-au adus și fragi de pădure(soiul Elba). Acestea sunt fructe mai mici, dar cu o aromă specială și un gust foarte apreciat pe piață. De asemenea, au fost importate și alte soiuri clasice de căpșune cum ar fi Annabelle, Albion, Selva. Aceste soiuri sunt foarte ușor de adaptat la condițiile pedo-climatice din Moldova. Chiar dacă s-a întârziat un pic cu perioada de import, la sfârșitul lunii mai, acestea s-au adaptat foarte bine. Totodată, agricultorii care au fost implicați în Proiect le-au creat condiții prielnice pentru adaptare, adică le-au ținut mai întâi într-un subsol cu condiții optime pentru a se adapta și a evita stresul hidric și de insolație la plantare, apoi au fost plantate pe plantațiile de producere. Acestea au produs deja, iar la moment sunt în floare, adică încă vor mai produce. Datorită sistemului de irigare prin picurare și sistemului de umbrire care a fost instalat, căpșunele arată rezultate destul de bune. Producătorii din Moldova vor putea pe viitor vinde probabil și în Italia, dacă vor produce calitativ și se vor conforma cerințelor. Ar fi o oportunitate dacă s-ar reuși importarea ca și material săditor certificat a altor pomușoare cum ar fi zmeura, mure, coacăză roșie. Colaborarea cu producătorii autohtoni va continua”.
Tudor Robu, adjunctul Reprezentantului FAO în Moldova a amintit că, scopul Proiectului este de a susține sectorul de producere a pomușoarelor în Republica Moldova, dar și producătorii de pomușoare în aplicarea tehnologiilor inovative de producere, procesare și marketing.
„Au fost implementate câteva loturi demonstrative, inclusiv Școlile fermierilor pe câteva tipuri de pomușoare în special, căpșuna, zmeura, coacăză neagră și zmeurul. Acestea fiind și cele mai cultivate pomușoare în Moldova. Suntem în perioada de testare, încă nu putem vorbi despe niște rezultate anume. Desigur că, sunt anumite detalii tehnice, dar care vor fi soluționate pe parcurs. Au fost create 5 câmpuri demonstrative, cu toate că erau planificate inițial doar 3, dar cu susținerea colegilor, numărul a fost extins. Am reușit să importăm material săditor calitativ pentru fiecare din câmpurile demonstrative. Pe parcurs apar careva probleme tehnice, inclusiv cauzate de fenomene climatice, dar încercăm să le depășim cu ajutorul consultantului din Italia, dar și consultanților locali. Din cele 5 loturi demonstartive organizate, 3 sunt specializate în testarea și multiplicarea materialului săditor de căpșun și 2 loturi pentru testare- multiplicare pentru căpșun, zmeură, mur și coacăză roșie. Vom încerca să obținem rezultate bune și să putem instrui fermierii în multiplicarea acestor soiuri, în așa fel încât ei să continue și să distribuie acele cunoștințe. Am creat cu susținerea partenerilor locali și 10 Școli de câmp a fermierilor. În cadrul Proiectului, de asemenea aducem tehnologii noi care sunt implementate în cadrul loturilor demonstrative. După finalizarea Proiectului fermierii vor avea posibilitatea să utilizeze în scop de instruire acele echipamente care au fost aduse. Începând cu anul 2020 vom avea un Proiect nou cu noi priorități de finanțare și susținere. Pentru anii următori ne propunem să acordăm un suport mai mare marketingului și desfacerii producției, pentru că avem probleme și la comercializarea acestei producții, inclusiv identificarea noilor piețe de desfacere. Trebuie să instruim producătorii cum să capete producții de calitate omogenă, cum să fie ambalate la standarte pentru a putea fi comercializate atât pe piața locală, cât și pe piața internațională”.
Petru Vizitiu, unul dintre producătorii care a acceptat provocarea și a organizat un lot demonstrativ a prezentat tehnologia de cultivare a căpșunilor pe care a văzut-o în Israel.
„Consider că este o tehnologie mult mai bună, deoarece este mult mai ușor la cules, nu obosești atât de mult pentru că rândurile sunt mai înalte. Dacă puneam mulci din peliculă atunci iarna toate precipitațiile se scurg în pământ. Sistemul de irigare este amplasat deasupra peliculei de mulcire, astfel reducem riscul de a fi distrus. Totodată, numărul de plante la hectar este mai mare, pe bilonul cu 2 rânduri sunt 40-45 de mii de plante, în tehnologia dată avem 60 de mii de plante la hectar. Nu creștem căpșuni doar din dragoste, desigur că ne dorim și un profit. Anul curent, a fost unul relativ bun, dar din cauza temperaturilor înalte care au început mai devreme, nu am reușit să instalăm plasa de umbrire, care este o soluție foarte bună, și astfel frunzele se uscau. Proiectul ne-a oferit o parte din plasa de umbrire și am mai procurat de 30 de mii de lei și noi, astfel am reușit să acoperim toată suprafața. Plasa de umbrire se scoate iarna pentru că poate fi deteriorată. Este foarte scump de procurat conectoarele dintre plase. Un conector ajunge să coste 9,80 lei. Pentru un metru de plasă este nevoie de cel puțin 3 conectoare, pentru 70 de metri trebuie 200 de conectoare. Noi am conectat plasa cu ajutorul unei ațe speciale și astfel am economisit. Primele căpșune le-am cules la data de 10 mai. Culgem practic fără întrerupere, doar la soiurile remontate avem o pauză de 2-3 săptămâni după primul val de recoltă. Avem 2 soiuri de căpșun Regina Elizabeth 2 și Corona, precum și aceste 4 soiuri noi de căpșune la testare care au fost plantate la începutul lunii iunie. Îmi place cum se dezvoltă soiul Annabelle, atât gustul, cât și puterea de creștere, numărul de inflorescențe. Am început multiplicarea, pentru că în cadrul Proiectului am primit doar o mie de bucăți de plante. În continuare, voi multiplica pentru extindere. Recolta o comercilizăm în mare parte în orașul Ungheni, dar și la intermediarii care vin și procură direct din câmp. Avem 30 de ari și cred că pentru 2 pensionari este o suprafață suficientă”.
Pe finalul atelierului de lucru, producătorii prezenți la eveniment au avut posibilitatea să adreseze experților întrebări referitor la managementul integrat de protecție a plantelor, cât și identificarea carențelor de micro și macroelemente în plantațiile de căpșun. Totodată, a fost prezentat cum se aplică irigarea și fertilizările radiculare și faziale în baza de diagnostic plantă – sol.
Comentarii