50 de persoane, colaboratori științifici de la laboratoarele de profil, institutele de profil în domeniul protecției în agricultură, corpul didactic de la instituțiile de pregătire a cadrelor pentru sectorul vitivinicol (UASM, Centrul de excelență), precum și reprezentanți ai întreprinderilor vitivinicole din țară au participat, la data de 9 noiembrie curent, la seminarul național cu tema Bunele practici franceze, privind viticultura ecologică și biodinamică, organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV).
Gheorghe Arpentin, directorul ONVV, a explicat că adaptarea noilor sisteme este o necesitate a timpului și producătorii de la noi trebuie să participe la diferite evenimente care demonstrează care sunt avantajele acestora.
„Una din misiunele de bază ale ONVV este de a promova și de a disemina bunele practici și modele de producere în viticultură. Unele din modelele care sunt promovate la moment sunt viticultura biologică și biodinamică. Sunt două modele care se dezvoltă foarte rapid, pentru că consumatorul nu mai solicită pur și simplu vinuri, el dorește vinuri care sunt produse în condiții de respectare a mediului ambiant, cu intervenții minime cu produse chimice. Seminarul ne permite să promovăm și să prezentăm viticultorilor de la noi aceste două sisteme și să-i sensibilizăm ca ei să aplice viticultura care respectă mediul, respectă consumatorul. Expertul din Franța este unul de teren care consultă viticultorii în ceea ce privește convertirea, totodată a fost în fruntea unei vinării, care este foarte faimoasă și produce 100% vinuri biologice. Adoptarea noilor sisteme este o necesitate a timpului, nu mai avem timp să tărăgănăm”, a mai adăugat Gheorghe Arpentin.
Vladimir Corobca, expert în viticultură, ONVV, a comunicat, pentru Agrobiznes, că în cadrul seminarului au fost prezentate cele două sisteme de producere, biologic și biodinamic, totodată a fost explicat cum se realizează protecția plantațiilor viticole cu elucidarea tuturor tratamentelor pe parcursul unui an.
„Seminarul la avut în calitate de lector pe un expert din Franța, care a făcut o prezentare amplă privind două sisteme de producere a produselor vitivinicole, cu statut biologic și cu statut biodinamic. Desigur că, nu putem să extrapolăm bunele practici franceze, unul la unul, în țara noastră, dar considerăm că 90% din toate cele expuse la seminar vor fi foarte utile pentru participanți. Cu 4-6 ani în urmă, când se discuta despre subvenționarea producătorilor în agricultură, au fost făcute și unele propuneri de subvenționare a producătorilor din sistemul bio. În viticultură, au fost circa 6 poducători care s-au înregistrat în acest sistem, dar pe parcursul anilor, au apărut probleme de ordin legislativ, organizatoric, adică nu se găseau preparatele recomandate pentru producerea strugurilor bio și vinificație. Astfel că, majoritatea s-au dezis de a produce produse vitivinicole cu statut bio. În ultimul timp, analizând piața vitivinicolă globală, producătorii din țara noastră ar avea o posibilitatea de a penetra piețele vitivinicole mondiale. În primul rând, viticultorul trebuie să treacă o perioadă de conversie de 3 ani, să se înregistreze la o autoritate de certificare în acest sistem. Aici avem probleme, pentru că autoritățile care acordă servicii de certificare de la început au pus prețuri care nu erau incomensurbile cu cheltuielile și prețurile de comercializare a produsului vitivinicol cu statut bio. O altă problemă este și faptul că în țara noastră e destul de greu să găsești consumatorii care știu ce înseamnă produs vitivinicol cu statut bio, care se produce în cadrul fabricii de vin. Ultimele amendamente care au fost făcute la regulatoriu permit importul preparatelor de uz fitosanitar și fertilizanților care sunt înregistrați în una din țările UE. Sperăm că, vom avea și mai multe organisme de certificare și aceasta ar diminua prețul. Avem producători care în ultimii 8-10 ani au activat în acest statut, dar nu și-au formalizat relațiile. ONVV consideră că, în cazul în care vinificatorii noștri mai studiază piața am putea asista la progrese vizibile în acest domeniu”, a explicat expertul.
Constantin Stratan, fondatorul Crama Domnească, ne-a comunicat că a început să aplice viticultura ecologică încă din anul 2006, iar după ce a urmat toate etapele s-a convins că este o tehnologie modernă la care nu va renunța, ci cu fiecare an își va extinde suprafețele de viță de vie cu statut bio.
„Am început să experimentez cu viticultura ecologică din anul 2006 cu 5 ha de viță de vie. În anul 2010 am început oficial conversia și am obținut prima roadă certificată în anul 2013. În adoptarea sistemului bio este important să crezi că vei reuși, să depui muncă și atunci când vezi rezultatele ești tentat să continuii. Cel mai important, pentru toți cei care doresc să practice viticultura ecologică este să se apuce și să facă. Organul de certificare va explica în detaliu toate regulile pe care trebuie să le respecte. Sunt interesat de statutul biodinamic și mă gândesc că pe viitor mi-ași dori să-l aplic. Informația prezentată este aplicabilă și în condițiile de la noi”, ne-a spus producătorul.
Ghristophe Ehrhart, expert BioDynamie Consulting S.A.S., Franța, care reprezintă a 11 generație de viticultori din familie, a menționat că din ce în ce mai mulți viticultori întreprind măsuri de certificare a terenurilor, pentru a face față diferitor provocări cu care se confruntă.
„Motivele care determină producătorii să treacă în sectorul ecologic sunt diverse. Nu este niciodată vorba de un singur factor și nu toți producătorii din sectorul ecologic se implică în acest domeniu din același motiv. Unul dintre principalele motive este păstrarea sănătății lor și a membrilor familiei, depășirea provocărilor agronomice și tehnice, recâștigarea autonomiei în propria fermă, independență față de instabilitatea canalelor convenționale, obținerea unui venit satisfăcător”, a remarcat expertul.
Printre altele, Ghristophe Ehrhart a accentuat că principalele aspecte tehnice ce trebuie respectate se referă la:
- Gestionarea solului și a fertilității. În unele cazuri va fi necesară recurgerea la înierbare (gestionarea buruienilor, favorizarea activității microbiene a solului, combaterea eroziunii);
- Identificarea unui echilibru al vigorii viței de vie (în special prin gestionarea fertilizării organice);
- Implementarea măsurilor profilactice;
- Protecția fitosanitară bazată pe produse autorizate prin caietul de sarcini privind agricultura ecologică (cuprul și sulful sunt permise);
- Înlocuirea completă a erbicidelor și a produselor sintetice (fungicide, insecticide și îngrășăminte) cu produse naturale și produse minerale;
În viticultură cuprul este unul dintre puținele fungicide autorizate în sectorul ecologic și are autorizație de introducere pe piață în Franța. Acesta permite gestionarea manei viței de vie, dar și a anumitor boli ale lemnului (putregaiul negru). Modificările în reglementările generale privind cuprul la nivel național și european reprezintă provocări majore pentru sectorul ecologic și sunt surse de incertitudine cu privire la viitorul utilizării cuprului.
Pe parcursul a 10 ani numărul podgoriilor ecologice s-a triplat. În 2016, sectorul viticol ecologic din Franța cuprindea 5 263 de întreprinderi vinicole cu 58 638 de hectare de viță de vie cultivată ecologic, ceea ce reprezintă aproape 9% din podgoriile naționale. În Uniunea Europeană, în anul 2015, erau cultivate în mod ecologic peste 280 mii de ha de viță de vie, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din cultura dată. Spania, Italia și Franța împart 90% din podgoriile ecologice europene.
NOTĂ: Pentru că este un subiect interesant, Agrobiznes va publica în zilele următoare un material detaliat cu prezentarea pe care a făcut-o expertul francez Ghristophe Ehrhart.
Comentarii