Efim și Irina Cazac, din satul Hristici, raionul Soroca, după mai mulți ani munciți peste hotare, au revenit acasă. Ca să-și ocupe timpul cu folos au lansat o afacere apicolă, pentru că „fericirea personală și a familiei trebuie să ți-o construiești în țara ta și la tine acasă”.
„Suntem a patra generație de apicultori. În copilărie mă interesa mai mult mierea, care era un deliciu accesibil, și mai puțin subtilitățile lucrului în prisacă. Peste ani, destinul m-a dus departe nu doar de satul natal, ci și de Republica Moldova. La fel ca alți mii de tineri, am plecat la muncă peste hotare, în Rusia. Odată cu acumularea experienței de viață a venit și înțelegerea că fericirea personală și a familiei trebuie să ți-o construiești în țara ta și la tine acasă. Patru ani în urmă am revenit definitiv, m-am stabilit în satul de baștină, am construit o casă și mi-am întemeiat o familie. Drept moștenire de la bunici am primit un teren agricol și o mică prisacă”, începe cu mândrie să își spună povestea Efim Cazac.
Analizând situația din sectorul agricol, Efim împreună cu soția a decis să dea pământul în arendă și să se concentreze pe apicultură, afacere cu potențial profitabil. Apicultura este una din principalele direcții ale micului business, cu perspective mari de dezvoltare.
„Ne-a rămas doar să găsim resursele și metodele necesare pentru a continua și a crește tradiția noastră de familie: de la un venit suplimentar la un business bine pus pe picioare. O activitate care să asigure un trai decent familiei noastre, iar în perspectivă – să genereze și noi locuri de muncă pentru consăteni. În rezultat, am decis de comun acord, că eu voi fi cel care se ocupă de procesul de producție, iar soția va avea grijă de direcția comercială, inclusiv și de identificarea fondurilor de dezvoltare”, mărturisește Efim.
În scurt timp, tinerii s-au convins că în pofida celor auzite de la oamenii obișnuiți să trăiască o viață liniștită, sunt foarte multe oportunități de dezvoltare a propriei afaceri de la zero până la un nivel decent pentru Republica Moldova.
„Trebuie să manifești interes și insistență și atunci posibilitățile nu vor întârzia să apară”, mai spune apicultorul
Primul pas a antreprenorilor-începători în apicultură din satul Hristici, a fost creditul preferențial cu o componentă de grant, oferit de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), care le-a permis să achiziționeze primii 150 de stupi moderni. Din acel moment, pe parcursul următorilor doi ani, producția de miere din prisaca familiei Cazac s-a majorat considerabil. Tinerii nu s-au oprit la cele obținute. An de an aceștia muncesc la extinderea stupinei. În continuarea acestui proces, o contribuție semnificativă a avut-o și proiectul Agricultura Performantă în Moldova (APM), finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul căruia au beneficiat de 80 de stupi verticali.
Construcția stupilor verticali permit obținerea mierii în mai multe sortimente: salcâm, tei, rapiță. Este foarte important, deoarece în ultimii ani, chiar și pe piața locală din Soroca, se face simțit interesul pentru anumite produse apicole. Spre exemplu, să propui publicului consumator mai multe tipuri de miere este un avantaj foarte mare, față de colegii-apicultori care produc doar miere polifloră.
„Trebuie să spunem că localitatea noastră este amplasată într-o zonă pitorească, cu păduri de jur-împrejur, unde există toate condițiile pentru colectarea mierii de calitate și a mierii autentice de salcâm alb, tei. Grație susținerii proiectului APM/USAID am reușit să îmbunătățim și calitatea procesului de producție”, afirmă familia Cazac.
Astăzi, prisaca „Cazac Irina Fiodor” deține 400 de stupi și produce circa 10 tone de miere pe sezon. După spusele proprietarei fermei nu au probleme în ceea ce ține vânzarea mierii. Aproximativ 85-90% din totalul de producție este realizat prin intermediul societăților comerciale și a procesatorilor, restul mierii este livrată cumpărătorilor mici, în baza recomandărilor și a prietenilor de pe rețelele sociale.
Planurile de viitor ale antreprenorilor sunt ambițioase să mărească treptat numărul stupilor până la 1000, să divizeze prisaca în câteva filiale, inclusiv în satele din vecinătate, să exporte în mod individual și, posibil, să înființeze un butic al mierii în Chișinău.
„Evident, creșterea producției oferă multe avantaje: prețuri stabile și relații cu clienții, noi locuri de muncă și îmbunătățirea vieții sociale din sat”, consideră Irina Cazac.
Între timp, prisaca din satul Hristici, alături de alți 50 de gospodării din raioanele de nord ale Moldovei, intenționează să producă miere organică și colaborează deja, cu o organizație de certificare din Serbia. Interesul pieței pentru mierea organică este în continuă creștere, iar prețul de vânzare a acestei mieri poate fi de două ori mai înalt decât prețul oferit pentru mierea simplă. La acest moment, albinăria familiei Cazac se află în proces de conversiune, iar în scurt timp aceasta va fi certificată drept producător de miere organică.
În prisaca se acordă o atenție sporită și respectării condițiilor de igienă, or cumpărătoorul este interesat să consume un produs sigur. Cu ajutorul suportului partenerilor de dezvoltare au procurat recipiente din plastic alimentar concepute special pentru colectarea mierii, au grijă de respectarea cerințelor de igienă în spațiile de producție.
„Încercăm să colaborăm cu tineri, cu oamenii energici, cărora le oferim nu numai „peștele” – câștigul, ci și „undița”, suntem deschiși pentru apicultorii începători și vindem familii de albine pentru înmulțire. Prin exemplul nostru, vrem să încurajăm tinerii, astfel ca aceștea să găsească perspectivele unui trai decent, muncind acasă, în țara unde s-au născut. Suntem foarte recunoscători tuturor partenerilor și donatorilor, care ne insuflă speranța pentru un viitor mai bun”, au concluzionat tinerii antreprenori.
În Republica Moldova activează circa 7.000 de apicultori în localitățile rurale, majoritatea dintre ei practicând apicultura mai mult ca un hobby, decât o afacere care poate genera suficient profit pentru întreținerea familiei, mulți nefiind înregistrați.
Totodată, în lipsa unor locuri de muncă atractive și venituri constante, mulți tineri din sate preferă să plece la muncă peste hotare. Această situație duce la agravarea problemei ce ține de migrație. Astfel, în ultimii ani, numărul tinerilor ocupați pe piața muncii este în scădere constantă, inclusiv din cauza migrației. Totodată, în ultimele două decenii se constată o tendință de creștere a numărului tinerilor cetățeni moldoveni plecați la muncă peste hotare, peste 57 la sută provin din mediul rural.
Comentarii