Măceșul (Rosa canina) este o plantă nativă din Europa, nord-vestul Africii și vestul Asiei. În Republica Moldova se întâlnește pretutindeni pe liziere și poiene în toate tipurile de pădure. Prezintă o amplitudine climatică largă și o mare amplitudine ecologică. Astfel, rezistă la ger și înghețuri, poate vegeta pe soluri cu diferită umiditate. Are aptitudini reale pentru terenuri degradate, fiind indicat pentru împăduriri în perimetrele de amelorare, nu numai pentru cerințele sale ecologice modeste, ci și pentru înrădăcinarea dezvoltată.

Atinge înălțimea de 3 m, tulpina ramificată cu spini puternici, muguri mici roșii. Fructele globuloase sau elipsoidale, roșii sau stacojii, glabre, de 1,5-2 cm în diametru, bogate în vitamina C, B1, B2, PP, caroten, acizi organizi, flavonoizi. Nu suportă umbrirea. Este o specie foarte polimorfă cu numeroase varietăți și forme.

Suma investiţiilor necesare pentru înfiinţarea și îngrijirea până la intrarea pe rod a unui hectar de măceş constituie sumă de 110 mii lei, unde ponderea cea mai mare o constituie costul mijloacelor de producere cu 77%.

Plantația de măcieș – de la idee la realizare

Denis Vition, de 32 ani, deține o plantație de 10 ha de măcieș în comuna Bălțata, satul Sagaidac. Ideea plantării a venit din dorința de a obține venituri suplimentare, combinând jobul pe care îl avea cu o afacere agricolă. La acel moment, măcieșul i s-a părut cea mai bună variantă, cu atât mai mult cu cât studiind această cultură a înțeles că nu era nevoie să fie permanent în câmp. Astfel, în anul 2014 a sădit primii puieți.

„După mai mult timp, în care m-am informat despre această cultură am decis și primii puieții au fost sădiți în anul 2014, în anul curent sunt în anul 4 de la plantare. La toamnă așteptăm a doua roadă. La momentul plantării eram interesat de faptul ca să pot îmbina jobul pe care îl aveam cu afacerea pe care mi-o doream în agricultură, astfel ca pe viitor să pot simți și profitul financiară al investițiilor. Suntem tineri și ambițioși și ne dorim ca la un moment dat să avem și o sursă de venit”, a comunicat pentru Agrobiznes Denis Vition.

Măcieșul, comparativ cu alte culturi bacifere, este cel mai adaptiv la diferite condiții climatice. În stare sălbatică se întâlnește aproape în toate regiunile Moldovei. Sunt cunoscute mai bine de 100 de specii de măcieș, conținutul de vitamina C este cea mai importantă particularitate și variază de la specie la specie. De exemplu, la specia măcieșul Cinamomeea, conținutul de vitamina C poate varia de la 1% până la 3% din masa unui fruct în stare proaspătă. Acest criteriu trebuie luat în considerare la selectarea speciei de măcieș pentru introducerea în cultură.

Astfel, Denis a ales să cultive soiul tradițional de măcieș care este adaptat la condițiile climaterice din Republica Moldova și care nu i-a creat probleme pe perioada de creștere.

„În anul trei de la plantare am recoltat aproximativ 4-5 tone/ha, în anul curent așteptăm 7-8 tone/ha. Pentru a planta această suprafață am cumpărat puieți în sumă totală de 20 mii lei, este o investiție mică în comparație cu costul terenului”, a mai spus producătorul.

Înființarea unei plantații. Provocări

Bugetul total al investiţiilor la înfiinţarea unui hectar de măceş constituie suma de 140 mii lei, ceea ce este o investiţie orientativă de plantare, iar pentru antreprenori va depinde de condiţiile reale (costul de elaborare a proiectului, costul de procurare a terenului pentru plantare,bugetul de plantare a 1 hectar de măceş, etc.).

„O plantație de măcieș dă roade circa 20-25 ani, dar desigur că există posibilitatea reînnoirii plantației. Pentru plantarea unui hectar aveți nevoie de circa 2 200 de plante”, a spus tânărul.

Analiza eficienţei economice a cultivării măceşului (suprafaţa – 1 ha)

Principalii indicatori economici

Formula de calcul

UM

Date de calcul

1. Bugetul investiţiilor la înfiinţarea plantaţiei

Buget investiţie

lei

140 389

2. Subvenţii posibil de obţinut

Regulament subvenţionare

lei

9 333

3. Venituri din vânzări

Buget pe rod

lei

145 000

4. Costuri vânzărilor

Buget pe rod

lei

73 720

5. Profit brut anual

3 – 4

lei

71 280

6. Rentabilitatea veniturilor (venituri obţinute la 1 leu de consumuri)

3 / 4 * 100%

%

196,7

7. Rentabilitatea economică (profituri obţinute la 1 leu de consumuri)

5 / 4 * 100%

%

96,7

8. Flux monetar la sfârşitul anului

Buget pe rod

lei

76 749

9. Cost unitar al producţiei

4 / recolta la hectar

lei / kg

12,71

10. Preţ mediu de comercializare al producţiei

3 / recolta la hectar

lei / kg

25,00

11. Profitul brut (marja brută) al producţiei

10 – 9

lei / kg

12,29

12. Termen de recuperare a investiţiilor (ani de fructificare)

(1-2) / 5

ani

1,8

13. Termen de recuperare a investiţiilor (ani de la plantare)

12 + ani vegetaţie

ani

4,8

Principalele provocări la înființarea unui ha de măcieș

La fel ca și în alte domenii ale businessu-lui, în agricultură trebuie să fii mereu conectat, adică alături de lucrători, menționează producătorul, pentru că doar fiind în cîmp poți interveni prompt în soluționarea diferitor probleme.

„La moment, nu dispun de tehnica necesară pentru prelucrarea terenului, dar apelez la servicii de arendă. Desigur că, mă gândesc să procur tehnica necesară, deoarece manual nu faci față, nu avem forță de muncă. Dar și în cazul în care reușești să găsești câțiva oameni, ei mai bine merg la o altă cultură cum ar fi vița de vie, cireșe pentru că e mai ușor la recoltare. În anul precedent, am realizat recoltarea mecanizat, dar am constatat că marele dezavantaj este faptul că pentru o recoltare calitativă este nevoie ca arbuștii să fie mai înalți, dacă sunt mici, mașina de recoltare nu poate aduna tot măcieșul. În anul trecut, am reușit să adunăm aproximativ 40-50% din toată roada, restul a rămas pe câmp, nu am avut brațe de muncă ca să-l pot aduna pe cel rămas. În anul curent, randamentul o sa fie mai mare de circa 50-70%”, a comentat încrezător Denis.

Pe parcursul unui an, Denis este antrenat în munca la plantație aproximativ 2 luni. Recoltarea durează o săptămână, după care urmează lucrările agricole tradițonale.

„Atunci când e nevoie de realizat prășitul culturii, mai ales în primii trei ani este mai complicat, după care această lucrare o facem cu ajutorul unei freze, care taie la nivelul de 5 cm iarba ca să fie cât mai mică. Nu mai este necesitatea de a angaja oameni. Doar în primii ani, până ce arbustul crește și se dezvoltă este nevoie de prășit”.

Comercializarea măcieșului

Producătorul spune că momentan, comercializează măcieșul pe piața internă. Sunt mai mulți cumpărători care îl usucă, adică au propriile cuptoare pentru uscarea măcieșului după care îl exportă în Țările CSI. Dar sunt și din cei care îl exportă în Polonia.

„La moment eu recoltez cantități mici de producție. Ca să pot să discut cu un furnizor direct de peste hotare am nevoie să recoltez cantități mai mari de producție. Măcieșul în stare proaspătă este varianta cea mai ușoară pentru că primești banii pe loc și nu ai grija păstrării produsului. Dacă dorești să-i dai valoare adăugată, respectiv trebuie să-l usuci, sau să-l împachetezi ca ulteriori să-l exporți. În anul trecut, am vândut măcieșul cu 9 lei/kg, în anul curent așteptăm să se majoreze până la 10-11 lei/kg”, a explicat tânărul.

Cultivarea măceşului permite fermierilor înregistrarea rezultatelor înalte ale eficienţei economice şi anume: rentabilitatea economică constituie 97%. Măceşul este o cultură, care merită a fi cultivată de fermieri, deoarece termenul de recuperare a investiţiilor efectuate constituie 4 ani de la plantare sau 1,8 ani de rod deplin a plantaţiei.

Cu toate că această cultură crește cam peste tot și poate fi adunată de oricare doritor, cu atât mai mult cu cât există foarte multe puncte de colectare, puțini sunt cei care se apucă să-l culeagă, în primul rând din cauza spinilor, dar și cantitățile destul de mici pe care le poare aduna o persoană.

„În Republica Moldova există puține plantații de măcieș, respectiv și o insuficiență de acest produs. Țările vecine importă măcieș de la noi pe motiv că are un conținut de vitamina C cu mult mai mare decât măcieșul care se recoltează în alte țări. Condițiile climaterice, dar și soiul care se cultivă la noi îi oferă această prioritate. Fructul de peste hotare este mai mare, dar nu are componentele de vitamine asemănătoare cu ale noastre, pentru că până la urmă ei cultivă măcieș hibrid. Cumpărători sunt destul de mulți și sunt interesați de cantități cât mai mari de produs”, a mai adăugat Denis Vition.

Pentru viitor planifică să investesc în procurarea utilajelor, inlusiv într-o linie de ambalare, uscătorie.

”Pentru viitor am planuri mari. În primul rând, doresc să pot prelucra produsul, ca astfel să pot obține și un venit mai mare. Totodată, planific să intru în perioada de conversie, adică îmi propun să produc măcieș bio, care mi-ar deschide mai multe posibilități pe piața din UE. De la plantarea măcieșului, nu am folosit ierbicide, pesticide. Măcieșul crește pe cale naturală, nu am intervenit cu nimic ce ar putea să afecteze cultura”.

Tinerilor le spune să fie ambițioși și dacă și-au propus să facă ceva, atunci să treacă direct la fapte, să studieze bine problema (tipul de produs) și să elaboreze un business plan.

„Dacă stai prea mult pe gânduri ajungi să pierzi timpul în zadar. Atât timp cât ești tânăr ai ambiție, le reușești pe toate, pentru că mai târziu apar alte probleme și priorități. Mai întâi de toate studiați tipul produsului pe care doriți să-l plantați, elaborați un business plan și treceți la treabă”, a conchis producătorul.

Acest articol a fost scris cu sprijinul financiar al Centrului de Consultanță în Afaceri, în cadrul proiectului Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare, finanțat de Fundația HEKS-Moldova. Informația prezentată (mărimea investițiilor, perioada de recuperare a investițiilor, etc.) reprezintă rezultatul modelării economice teoretice a experților-economiști în domeniul agricol. Proiectul AMIB nu oferă garanții în ceea ce privește rentabilitatea, profitabilitatea afacerii, întrucât condițiile practice în care se înființează și se îngrijește plantația depind de mai mulți factori. Cifrele prezentate în material nu se referă în nici un caz la istoria fermierului descrisă în articol. Mai multe informații despre inițierea unei afaceri cu culturi bacifere, le puteți afla din Manualul „Cultura arbuștilor fructiferi și a căpșunului”, disponibil aici.

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here