A venit momentul să ne îndreptăm atenția către culturile de porumb. De ce? Pentru a preveni infestarea cu larvele primei generații de Ostrinia nubilalis. Cele trei criterii care stau la baza emiterii unei avertizări de combatere sunt întrunite. Mă refer la criteriul biologic, ecologic și fenologic.
În urma monitorizării dăunătorului cu ajutorul capcanelor cu feromoni amplasate pe teritoriul SCDA Lovrin, România vă aduc la cunoștință că ne aflăm în plin zbor al adulților de Ostrinia nubilalis, adică curba de zbor este în creștere. Acest aspect este un indicator că adulții speciei se află în plin proces de împerechere și depunere a pontei.
De altfel, în urma controlului fitosanitar efectuat ieri, am observat primele ponte depuse pe dosul frunzelor de porumb la diferiți hibrizi. Un număr mai mare de ponte am înregistrat la porumbul zaharat, preferat de insectă. De la momentul depunerii pontelor, ne așteptăm ca în 4-9 zile primele larve să eclozeze dacă condițiile de temperatură se întrunesc.
Cel mai bine ouăle se dezvoltă la 15 grade°C, iar larvele au ca prag de dezvoltare 11 grade°C. În acest moment, criteriul ecologic este îndeplinit, temperaturile înregistrate la Lovrin fiind cele preferate de dăunător. Criteriul biologic este și el îndeplinit, insecta este prezentă în culturi. Criteriul fenologic nu trebuie neglijat. Ostrinia nubilalis va alege să își depună ponta pe porumbul semănat devreme. De ce? Pentru că fluturii sunt atrași să depună ouăle pe plantele mai înalte și mai verzi (cam peste 45 cm înălțime).
Așadar, culturile avansate în vegetație vor fi primele infestate. Din experiența anilor trecuți, vă pot spune că larvele primei generații pot fi observate în zona vârfului de creștere adică în verticilul plantei. Atacă frunzele, pătrunzând în nervura principală. La locul unde se hrănește, frunza se va necroza și se va frânge. O formă de atac deloc de neglijat a larvelor din prima generație este că perforează paniculul nedesfăcut.
Am observat anul trecut și câte 3-4 larve în paniculul nedesfăcut. În perioada de apariție a paniculului, larvele sunt deosebit de active. În concluzie, ca specialist în protecția plantelor, aș recomanda ca primul tratament cu privire la combaterea Ostriniei nubilalis să coincidă cu eclozarea pontelor, pentru a preveni infestarea. O repetare, s-ar impune la apariția paniculului. Mă refer la prima generație de larve.
În ipoteza în care avem primele ponte la această dată și adăugând 4-10 zile (cât durează până la apariția primelor larve), este posibil ca un prim tratament să fie aplicat după data de 20 iunie sau în jurul acestei date. Înainte de aplicarea tratamentului, verificați culturile cu atenție pentru depistarea adulților, a pontelor și chiar a larvelor. Culturile avansate în vegetație ar trebui verificate primele.
La fel, în caz de monocultură și dacă știți că aveți un istoric al acestui dăunător. Decizia de tratament trebuie luată în urma acestui control. Încercați să utilizați insecticide prietenoase cu entomofauna utilă (paraziți și prădători, albine, bondari). Respectați dozele recomandate de producători. Nu faceți tratamente în zilele ploioase. Respectați timpii de pauză!
Important!
Trebuie să fim conștienți că monitorizarea cu ajutorul capcanelor feromonale nu exclude observațiile din teren cu privire la apariția pontelor și a eclozării primelor larve. De fapt, capturile înregistrate se pot corela cu pontele depuse, ele fiind un indicator al începutului ovipoziției.
Multe studii arată că primele ponte pot apărea în câmp după data de 10 iunie și se pot întinde până la sfârșitul acestei luni, funcție de condițiile climatice. Datele din teren, iată, sunt în acord cu cele din literatura de specialitate. Primele ponte au fost depuse încă de săptămâna trecută.
Tratamentul pentru prima generație de Ostrinia va avea efect secundar asupra Helicoverpei armigera și a altor noctuide prezente deja. Curba de zbor a Helicoverpei în acest moment este în scădere.
În paralel, dacă sunteți atenți este prezent și atacul de noctuide, care se hrănesc cu frunze (acestea au multe orificii, de diferite dimensiuni iar pe margini sunt consumate având aspect franjurat) și perforează paniculul. Orificiile produse de noctuide sunt mai mari decât cele produse de Ostrinia. Ele nu pătrund în interior, dar fac orificii, mai ales în zona paniculului nedeschis, perforându-l. Practic, paniculul atacat este retezat. Nu confundați acest atac cu cel produs de Ostrinia nubilalis.
După cum v-am obișnuit, în cele ce urmează revin cu câteva informații despre Ostrinia nubilalis, informații care sper să vă fie utile.
OSTRINIA NUBILALIS HB. – SFREDELITORUL PORUMBULUI
Ce ar trebui să știe un fermier despre biologia acestei insecte?
Ostrinia nubilalis este un dăunător al porumbului care are două generații pe an în zonele calde din țară și o generație în zonele nordice și la altitudini mai mari. Dăunătorul parcurge perioada de iarnă sub formă de larvă în ultimul stadiu de dezvoltare în cocenii de porumb ce rămân pe câmp. O putem găsi și în tulpinile de sorg, cânepă, floarea soarelui etc.
Primăvara, larvele se transformă în pupe. Primii fluturi de Ostrinia apar la sfârșitul lunii mai. Viața adulților de Ostrinia este nocturnă și durează aproximativ 4 – 12 zile (în funcție de condițiile climatice). Dacă umiditatea atmosferică este ridicată, fluturii vor trăi mai mult. După unii autori, longevitatea adulților se poate întinde până la 18 – 24 zile.
Ziua, fluturașii stau ascunși pe partea inferioară a frunzelor. Împerecherea are loc după câteva zile de la apariție. Pontele sunt depuse pe frunze, pe partea inferioară. Într-o pontă pot fi 20 până la 35 de ouă. Substanța aglutinantă cu care sunt lipite ouăle dă pontei aspect de picătură de ceară. Incubația durează între 8 și 12 zile.
Din ouă vor ieși larve neonate care se vor deplasa către organele plantei de porumb (frunze, teci, tulpini, panicule, știuleți). La locul pătrunderii se observă un orificiu mic (2 mm), rumeguș și excremente ce pot avea culori variate (alb, maroniu, brun).
După hrănire, larvele ajung la maturitate și se transformă în pupe în interiorul organului atacat. În aproximativ 10 zile apar noii adulți. Femelele zboară în câmpurile de porumb și atrag masculii prin emisii de feromoni sexuali. Depunerea pontei începe în 3 – 4 zile. Dezvoltarea generației a II-a este mult mai rapidă și necesarul termic mult mai mare.
Populațiile dăunătorului sunt în strânsă corelație cu factorii climatici. Seceta și temperaturile foarte ridicate din timpul depunerii pontelor influențează negativ eclozarea. La fel ploile și vânturile foarte puternice diminuează populațiile de larve în primele stadii de dezvoltare [Mason C. E. et al., 1996; Roșca et al., 2011].
Daune produse de sfredelitorul porumbului
Larvele primei generații sunt prezente în culturile de porumb în luna iunie. Ele pătrund în organele plantelor de porumb (frunze, tulpini, panicul nedesfăcut, știuleți, teci). În frunze, larvele pătrund în nervurile principale, unde se hrănesc. La locul intrării se observă că țesutul frunzei este maroniu iar excrementele sunt prezente. În transparență, larvele pot fi observate cu ochiul liber în interiorul nervurilor (vezi foto). Dacă rupem frunza – vedem larva.
Frunzele atacate în acest mod se pot frânge la punctul de intrare al larvelor. Frunzele atacate înainte de a se deschide prezintă orificii mici (1 – 5 mm) și excremente. Dispoziția orificiilor este de obicei liniară din cauză că atacul a avut loc atunci când frunza era în stadiul de cornet.
Așadar, în primele stadii larvele se hrănesc în interiorul frunzelor, cu staminele și ramurile paniculului nedeschis. În stadii mai avansate, pătrund în tulpini, pedunculul știuletelui și perforează paniculul. Atacul la tulpini poate duce la frângerea plantelor, a știuleților.
De asemenea, favorizează instalarea patogenilor foarte periculoși cum sunt Fusarium verticillioides (producător de fumonisine) și Aspergillus flavus (producător de aflatoxine). Din cauza atacului, plantele pot rămâne mici, la fel și știuleții, apărând pagube în producție [Roșca et al., 2011].
În anii cu precipitații excesive, cum a fost anul 2019, atacul acestui dăunător se manifestă cu intensitate mare.
Cum combatem Ostrinia nubilalis?
Cele mai importante metode în combaterea Ostriniei nubilalis sunt cele profilactice. Rezerva biologică poate fi redusă prin tăierea tulpinilor și scoaterea lor de pe câmp. Arăturile de toamnă să se facă la adâncimea de 25 cm. Se recomandă respectarea rotației culturilor și utilizarea la semănat a hibrizilor rezistenți.
În culturile destinate consumului nu sunt economice aplicările de tratamente cu insecticide.
În culturile semincere și în cele de porumb zaharat se poate interveni dacă situația din teren impune efectuarea unor tratamente. De obicei tratamentele se fac la 10 zile de la maximul curbei de zbor a adulților sau când 50% din plante prezintă frunze cu atac (pentru prima generație). În țara noastră, de obicei nu se fac combateri pentru generația a doua.
În loturile de hibridare, pot fi utilizate insecticide pe bază de Beauveria bassiana și Bacillus thuringiensis kurstaki [Huang F. et al., 1999b; Lereclus D. et al., 1993].
Dăunătorul mai poate fi combătut și prin lansări de viespi oofage, Trichogramma maydis în doză de 100000 viespi/ha (2 tratamente). Lansările se fac atunci când se înregistrează maximul curbei de zbor al adulților [Roșca et al., 2011].
Combaterea chimică se poate face cu insecticide pe bază de: alfa – cipermetrin, deltametrin, cipermetrin, clorantraniliprol, clorantraniliprol + lamba – cihalotrin, acetamiprid + lambda – cihalotrin. Aceste produse sunt omologate pentru combaterea Ostriniei nubilalis în România (conform Codexului produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România). Respectați dozele și momentele optime de aplicare.
De obicei, nu se fac tratamente chimice de combatere decât în cazuri speciale de atacuri masive și doar atunci când se mai poate intra în cultură pentru tratamentele terestre. Acolo unde se practică monocultura timp îndelungat tratamentele sunt indicate.
Se poate apela și la tratamentele cu aviația utilitară. Insecticidele trebuie să ajungă deasupra tecilor sau în verticilul plantei pentru ca larvele din acele zone să moară până să ajungă în zona tulpinii [Roșca et al., 2011].
Citește aici și despre Viermele vestic al rădăcinilor de porumb.
Bibliografie
- Lereclus D., Delecluse A., and M. M. Lecadet, 1993 – Diversity of Bacillus thuringiensis toxins and genes. In Bacillus thuringiensis, an environmental biopesticide: Theory and Practise, ed. Entwistle, P. F., Cory, J. S., Bailey, M. J., and S. Higgs, pp. 37-69. Chichester, UK: Wiley;
- Huang F., Zhu K. Y., Buschmann L. L., Higgins R. A. and B. Oppert, 1999b – Comparison of midgut proteinases in Bacillus thuringiensis – susceptible and – resistant European corn borer, Ostrinia nubilalis (Lepidoptera: Pyralidae). Pesticide Biochemistry and Physiology 65: 132-139;
- Mason C. E., Rice M. E., Calvin D. D., Van Duyn J. W., Showers W. B., Hutchinson W. D., Witkowski J. F., Higgins R. A., Onstad D. W. and G. P. Dively, 1996 – European corn borer ecology and management. North Central Regional Extension Publication 327. Iowa State University Press, Ames;
- Henegar Monica et al., 2019 – Codexul produselor de protecția plantelor omologate pentru utilizare în România, Editura Agroprint, 619 p.;
- Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 – Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296;
Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin – CS III dr. ing. Cotuna Otilia, Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara.
Comentarii