Primăvara este de obicei un sezon fast pentru crescătorii de oi din întreaga lume, având în vedere concentraţia de sărbători religioase sinonime cu mesele în familie şi cu produsele din miel care tronează pe mese, însă anul acesta pandemia de Covid-19 a impus carantină şi închiderea restaurantelor, transmite AFP, citat de Agerpres.
În numeroase ţări, crescătorii de oi văd cum vânzările lor se prăbuşesc.
17 din 10 greci iubesc mielul la proţap de Paşte. Asta nu se va întâmpla anul acest”, a declarat Angelos Asteriou, un comerciant de carne din nordul Greciei. În duminica Paştelui nu vor avea loc în acest an sărbători tradiţionale în satele greceşti, în condiţiile în care reuniunile la care participă mai mult de 10 persoane sunt pasibile de amenzi de 1.000 de euro.
„Pentru noi, Paştele trebuia să fie cea mai bună perioadă a anului”, subliniază Michelle Baudouin, o crescătoare de oi din centrul Franţei, ţară unde 500.000 de ovine nu vor mai fi sacrificate din cauza circumstanţelor excepţionale.
Lunile aprilie şi mai trebuiau să constituie 80 din vânzările anuale ale crescătorilor francezi de ovine, având în vedere că în această perioadă a calendarului sunt concentrate sărbătorile a trei mari confesiuni, iudaică, creştină şi musulmană.
„Fie că este vorba de Paştele iudaic din 8 aprilie, de Paştele catolic din 12 aprilie, cel ortodox din 19 aprilie sau de Ramadanul musulman din 23 aprilie şi până în 23 mai, toţi consumă miel, este un simbol al tuturor religiilor”, a explicat Michelle Baudouin, preşedintele Federaţiei naţionale a crescătorilor de ovine. „Însă acum nu se mai fac vânzări, frigiderele sunt pline şi abatoarele ne refuză animalele”, precizează Michelle Baudouin.
Pentru crescătorii francezi, carantina nu este singurul factor ei fiind afectaţi şi de concurenţa incorectă a cărnii de oaie din Noua Zeelandă, vândută sub costurile de producţie, după ce a fost sacrificată în ianuarie şi transportată cu navele frigorifice pentru a ajunge pe rafturile magazinelor sub eticheta de carne proaspătă.
„Având în vedere concentrarea sărbătorilor religioase, carnea de oaie din Noua Zeelandă a fost comandată în prealabil, de teamă că producţia franceză nu va fi suficientă”, a explicat o sursă din cadrul asociaţiei interprofesionale Interbev.
Însă în acest şi Noua Zeelandă se confruntă cu o situaţie dificilă. Asociaţia industriei cărnii din Noua Zeelandă a estimat că sacrificările s-au redus la jumătate, unul din motive fiind şi păstrarea distanţei sociale în abatoare. Într-un an normal, în Noua Zeelandă sunt sacrificaţi aproximativ 300.000 de miei în fiecare săptămână, între mijlocul lunii februarie şi Paşte, susţine revista Farmers Weekly.
Aceeaşi situaţie în Marea Britanie unde sacrificările de miei au scăzut puternic, potrivit Comitetului pentru dezvoltarea agriculturii şi horticulturii (AHDB). În ultima săptămână a lunii martie au fost sacrificate 204.000 de animale, cu aproape 35.000 mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Rebecca Wright, analist în cadrul AHDB, unul dintre motive are legătură cu problemele financiare ale consumatorilor, care cheltuie mai puţin şi evită carnea mai scumpă.
Chiar dacă este scump pentru consumator, mielul aduce un câştig modest crescătorilor. În Grecia, unii crescători acuză angrosişti că profită de cererea slabă pentru ai obliga pe crescători să vândă mieii la preţuri mici.
„Anul trecut kilogramul de miel sau de capră se vindea cu 5 euro, astăzi este maxim 4. Este dezastruos”, spune Panagiotis Langadakis, un crescător de capre din apropiere de Salonic.
Fostul ministru grec al Agriculturii, Evangelos Apostolou, a estimat luna trecută că peste două milioane de animale ar urma să nu fie sacrificate în acest an.
Comentarii