FOTO: dreamstime.com
- pub -

Prunele sunt unele dintre cele mai apreciate fructe din țara noastră, acestea fiind folosite preponderent și în cadrul procesării. În funcție de sistemul de plantare ales, clasic sau intensiv, producția oferită de prun poate varia de la 15 tone pe hectar până la 30 de tone.

Alegerea terenului pentru înființarea unei plantații de prun se face ținând cont de cerințele speciei față de factorii pedoclimatici, de cei socio-economici și mai ales de certitudinea valorificării fructelor obținute.

Cum alegem terenul

Prunul este o specie cu o plasticitate ecologică ridicată, putând fi cantonat atât în zona dealurilor, cât și în cea de câmpie.

- pub -

În zonele deluroase, cu umiditate suficientă și căldură deficitară, se aleg pantele cu expoziție sudică și sud-vestică o calitate mai bună a fructelor, respectiv un conținut ridicat în zahăr. Pe versanți se preferă treimea mijlocie, evitându-se treimea superioară cu sol erodat și vânturi puternice, precum și treimea inferioară cu curenți de aer și apă în exces. În zona dealurilor cu altitudine de 300–350 m plantațiile se pot amplasa și pe pante cu expoziție vestică, estică sau chiar nordică, de preferință pe treimea mijlocie și cea inferioară a pantei. În zonele secetoase de stepă și silvostepă, sunt preferați versanții cu expoziție nord-vestică și nord-estică, livezile fiind amplasate la baza acestora sau chiar pe firul văilor lipsite de curenți reci.

În primul rând, amenajarea terenului începe prin evacuarea excesului de umiditate prin canale de coastă de colectare-evacuare, modelarea sau bilonarea terenului prin efectuarea de arături la cormana, înainte sau după plantarea pomilor.

Apoi se trece la nivelarea de suprafață sau de adâncime pentru crearea unei pante care să asigure scurgerea apei de suprafată și circulația ușoară a agregatelor.

De asemenea, importantă este și terasarea versanților pentru reducerea pantei terenului cu scopul evitării eroziunii solului și efectuării mecanizate a lucrărilor (fără mobilizarea unui volum excesiv de sol).

Înființarea unei livezi de prun mai presupune și desfundarea terenului la 60-80 cm pentru afânarea solului și încorporarea îngrășămintelor sau scarificarea în două direcții. Totodată, se realizează și o nivelare a terenului desfundat sau o arătură adâncă pe terenurile scarificate.

Pentru asigurarea desfășurării procesului tehnico-productiv în condiții de eficiență economică se iau următoarele măsuri de organizare interioară:

  • parcelarea terenului;
  • asigurarea căilor de circulație și trafic tehnologic;
  • construirea centrului gospodăresc de apă, de energie și a căilor de acces;
  • împrejmuirea.
FOTO: depositphotos.com

Sisteme de cultură la prun

Spre deosebire de măr, la care gama deosebit de numeroasă de portaltoi vegetativi cu vigori diferite, a permis progrese rapide în tehnologiile de cultură, la prun folosirea aproape în exclusivitate ca portaltoi a corcodușului, de mare vigoare, a obligat la adoptarea așa zisului sistem clasic, cu distanțe de 6,0–7,0 m –6,0 m între pomi pe rând, (respectiv 240 – 333 pomi/ha cu productivitate pe măsură de aproximativ 5–8 t/ha).

În prezent există tendința de extindere în exploatațiile pentru această specie, cu distanțe de plantare de 4×2 m (1250 pomi/ha), cu portaltoi de vigoare mică (Saint Julien), cu pomi conduși sub formă de fus tufă, în condiții de fertirigare.

Particularități la plantare. Pichetarea, efectuarea gropilor fertilizarea de bază și plantarea propriu zisă sunt similare plantațiilor de măr tradiționale (clasice) cu 500 pomi/ha și în mod asemănător celor intensive de măr (1250 pomi/ha).

Irigarea localizată este obligatorie în plantațiile superintensive de prun și de dorit, în cât mai multe situații (cu sursa de apă) în cele intensive.

Întreținerea solului trebuie realizată prin înierbarea permanentă între rânduri, ogor negru și/sau erbicidare de-a lungul rândurilor sau sub proiecția coroanei.

Tehnica formării coroanelor la prun

Ținând cont de particularitățile de creștere și fructificare a soiurilor, de vigoarea combinației soi – portaltoi, precum și de necesitatea dirijării vigorii pe 3–4 direcții de creștere, la specia prun se recomandă coroană vas întârziat pentru plantațiile clasice, vas ameliorat pentru plantațiile intensive și fus subțire sau fus tufă pentru livezile superintensive.

Vă prezentăm tehnica formării coroanelor pentru coroana vas întârziat, recomandată plantațiilor clasice.

Vasul întârziat se mai numește și piramidă întreruptă deoarece seamană cu piramida neetajată tăiată după formarea primelor 3 șarpante. Se recomandă mai ales la speciile sâmburoase și mai rar la măr, păr altoite pe portaltoi viguroși.

Anul I. În  perioada de repaus vegetativ se taie varga la 90-100 cm. În perioada de vegetație se îndepărtează creșterile de pe trunchi și se aleg 3 lăstari, unul la 60 cm de la sol, al doilea la 90 cm, pentru a forma primele două șarpante și al treilea lăstar pentru prelungirea axului.

Anul II. În perioada de repaus se scurteaza axul la 30-40 cm de la șarpanta 2, pentru proiecția șarpantei 3 și se scurtează primele două șarpante, dacă au depășit 50-60 cm lungime, pentru a forma primele subșarpante. În perioada de vegetație se aleg lăstarii necesari formarii șarpantei 3 si pentru formarea primelor două subșarpante pe șarpantele 1 și 2 și lăstarii de prelungire a acestora. Este de dorit ca acești lăstari să aiba poziție laterală exterioară în scopul deschiderii unghiului de ramificare și temperării creșterii acestora.

Anul III. În perioada de repaus se scurtează șarpantele pentru formarea de noi subșarpante, precum și subșarpantele deja formate pentru formarea ramificațiilor de ordinul trei. Pe ax se lasă o prelungire care se scurtează la cca. 20-30 cm pentru a permite consolidarea ultimei șarpante. În perioada de vegetație se aleg lăstarii necesari pentru formarea subșarpantelor și ramurilor de ordinul 3, proiectate prin tăierile în uscat.

Anul IV. După consolidarea ultimei șarpante se elimină prelungirea axului. Se continuă în mod asemănător cu intervențiile din anul anterior pentru formarea subșarpantelor și a ramurilor de ordinul 3. Pentru a reduce distanța între rânduri, fără a îngreuna circulația agregatelor mecanice se practică formarea unei coroane tip vas aplatizat cu 3-4 șarpante.

Sursa: stiriagricole.ro

- pub -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here