Iurie Ușurelu, proaspăt numit în funcția de secretar general de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a oferit zilele trecute un interviu în exclusivitate pentru Agrobiznes. Oficialul ne-a răspuns la un șir de întrebări pe care le-am pregătit împreună cu unii dintre cititorii noștri.
Care sunt proiectele ce stau în prim plan pentru a fi realizate de către Dvs în noua postură?
Iurie Ușurelu: „Este vorba în primul rând de revitalizarea sectorului zootehnic. Acest sector este în strânsă conexiune cu multe alte segmente și chiar sectoare din domeniul agricol integru. Este vorba, în acest context de agricultura conservativă, la baza căreia stă asolamentul, ce trebuie să constituie din cel puțin 5 culturi. La noi, însă, asolamentele constau din 3 culturi.
Un alt aspect este neînțelegerea cu producătorii de culturi cerealiere păioase, în special a grâului, în aspectul reglementării prețurilor de vânzare-cumpărare. Fapt ce vine în contradicție cu reglementările făcute de bursele mondiale, mai ales că recolta produsă de Republica Moldova este una foarte mică, ca să poată influența prețul la produsul dat. Rentabilitatea cultivării acestui produs nu poate fi asigurată în condiția realizării lui în volum de 60-70% în calitate de materie primă.
Un alt subiect foarte important este pierderea bonității solului în condițiile lucrării neconforme a solului și a ignorării tehnologiilor de lucrare a acestuia. Nivelul humusul din sol a scăzut de la 74-78% la 34-36% și respectiv apare întebarea „Ce lăsăm noi generațiilor următoare?”.
O altă întrebare ține de siguranța alimentelor pe întreg teritoriul. Producția de carne de bovine abia de asigură 30% acoperie a necestății. La fel și calitatea laptelui pe care îl producem lasă mult de dorit, de aceea trebuie să creștem interesul pentru produsul autohton prin majorarea calității acestuia. Problema trebuie abordată în complex asigurând revitalizarea întregului sector.
Un alt aspect important este colaborarea cu Oranismele Finanțatoare Internaționale, mai ales dacă vorbim despre optimizarea surselor financiare care sunt alocate asistenței tehnice. În ultimii 15 ani Republica Moldova a primit în jur de 350 mln de dolari pentru asiastența tehnică, dar din păcate aceste cheltuieli nu au oferit rezultatul scontat, grație unei consultanțe neeficiente în acest domeniu.
Modul în care arată satele noastre ne preocupă nu mai puțin. Moldova are foarte multe locuri, care sunt extraordinare, dar nu este asigurat confortul de trai al oamenilor de la țară.”
Ce v-a determinat să faceți studiile în agricultură?
Iurie Ușurelu: „Tata. Sunt dintr-o familie de ingineri. Mama era bibliotecară în școala profesională, iar tata era profesor de „Mașini și tractoare”. Cu adevărat, însă, m-a marcat senzația de neuitat când combinele lucrau noaptea pe câmp, iar tata având funcția de inginer-șef, mă lua cu el să urmăresc acest proces, care îmi părea pe atunci extraordinar.”
Care sectoare ale agriculturii necesită o abordare specială?
Iurie Ușurelu: „După părerea mea sectorul cerealier trebuie redus. Este un sector care nu aduce profitul scontat, în cazul producătorilor mici. Pentru acești producători o mai mare eficiență ar asigura creșterea culturilor aromatice, a celor etero-oleaginoase și medicinale. În acest sens mecanismele de plantare, recoltare și extracție vor fi finanțate adițional.
Un alt sector care merită să i se acorde atenție este mica procesare. Susținerea uscătoriilor mici, dar asociate în cooperative va asigura o bună funcționare a acestora. Urmează să fie anunțate două proiecte noi finanțate de către FAO. Importanța acestor proiecte se bazează pe crearea unei asocieri de producători, iar în capul afacerii să fie un specialist tehnolog care să coordoneze procesul de producere cu fiecare producător din asociație. În așa mod va fi asigurată calitatea și omogenitatea produsului finit.
Trebuie conștientizat faptul că agricultura nu este un hobby, ci un domeniu care necesită cunoștințe. Practicarea inconștientă a agriculturii, pe lângă neasigurarea efectului scontat, poate duce și la unele consecințe nedorite. În acest sens este necesară mărirea capacității școlilor de transfer tehnologic.”
Cum s-ar mai putea interveni în aspectul dezvoltării sectorului vitivinicol, care deja a început să înregistreze progrese?
Iurie Ușurelu: „Trebuie să promovăm producția și soiurile autohtone, prin crearea legendei vii a Republicii noastre. Avem soiuri autohtone, vechi care sunt extraordinar de bune, iar noi nu le apreciem la justa lor valoare și nu le promovăm suficient. După părerea mea paradoxul în dezvoltarea sectorului vitivinicol l-a constituit embargoul care a fost impus vinificatorilor noștri și care prin urmare a avut un impact pozitiv.”
Cum ați defini evoluția sectorului legumicol?
Iurie Ușurelu: „Legumicultura este boala noastră pe nume nedorința de a face carte și de a ne informa și totuși de a face agricultură. Lipsa unor reglementări stricte care să asigure un diagnostic corect și aplicarea tratamentelor corespunzătoare favorizează, adesea, aplicarea nefondată a pesticidelor.
O altă problemă este numărul insuficient de întreprinderi de procesare. Din numărul total de 38 de fabrici de conserve noi am rămas doar cu 6-7, iar producătorul nu are cum să valorifice producția de calitate mai joasă. Procesatorii trebuie să înțeleagă că responsabilitatea procesului de producere este prerogativa lor. Este binevenit să urmăm exemplul Ucrainei, unde are loc desemnarea specialistului de la fabrica de prelucrare, care conlucrând cu mai mulți producători își asigură producția necesară, fiind respectate toate tehnologiile și procedeele de cultivare a legumelor. La noi, însă, producătorii sunt pe cont propriu, procesul de producere fiind controlat, în mare măsură, de către distribuitorii de inputuri, sau și mai rău, nu sunt respectate dozele de aplicare sau sunt aplicate preparate contrafăcute, fapt ce poate duce la consecințe nedorite.”
Cum vedeți Dvs. evoluția sectorului pomicol?
Iurie Ușurelu: „Dezvoltarea pomiculturii are loc direct proporțional cu dezvoltarea pieței de desfacere. Susținerea trendului de dezvoltare a pomiculturii este prerogativa Ministerului Agriculturii. Trebuie să ne concentrăm în valorificarea noilor piețe de desfacere și menținerea piețelor vechi. Avem piața Rusiei, dar această piață este una de risc și e legată de factorii politici. Avem piața europeană, care va asimila puțină producție pomicolă din Moldova, dar trebuie să adaptăm acestei piețe sortimentul și dimensiunile fructelor. Interes mai mare, însă, prezintă piața sudică și aici ne referim la Orientul Mijlociu.”
Cum vedeți Dvs. ritmul dezvoltării agriculturii ecologice (care asigură producții mici) în condiția creșterii necesității în asigurare cu hrană a populației?
Iurie Ușurelu: „Toată lumea înțelege că trebuie să asigurăm cu hrană tot mai multă populație, iar menținerea și dezvoltarea agriculturii ecologice presupune dezvoltarea pieței de desfacere a acestor produse. Prețul de cost a unui kilogram de producție ecologică este mult mai mare decât prețul de cost al unui kilogram de produse obținute convențional. Această categorie de produse este în mare parte direcționată către populația care are capacitate de procurare ale acestor produse, dat fiind faptul că prețul lor este mai mare. Noi vom susține în continuare dezvoltarea acestei ramuri, dar nu vom insista mult la dezvoltarea agriculturii ecologice.”
Ce loc ocupă știința în agricultura autohtonă?
Iurie Ușurelu: „Problema cea mai mare în știință este faptul că noi am trecut de la un format de guvernare la altul și cu regret știința se aștepta să fie finanțată de către stat. Importanța științei, din păcate, a fost diminuată, iar cadrele, specialiști în protecția plantelor de exemplu, au fost atrași de sectorul privat, care le oferea o motivare financiară mai bună. Pentru restabilirea acestui sector noi trebuie să oferim posibilitatea acestor instituții să presteze servicii cu plată.”
Cum să motivăm tinerii absolvenți să-și facă specialități agricole și totodată cum motivăm tinerii specialiști să revină la țară pentru a practica agricultura?
Iurie Ușurelu: „Orice om va oferi productivitate, dacă va avea confortul asigurat la locul de muncă. Ultimul timp contingentul studenților de la instituțiile de învățământ cu profil agrar îl constituie copii ale fermierilor ce practică agricultura de mulți ani. Pentru motivarea acestora este nevoie, în primul rând, de a-i asigura cu condiții de trai. În al doilea rând, trebuie să diversificăm domeniul agrar ca el să devină cât mai profitabil.”
De ce plafonul pentru subvenții la achiziția tehnicii nu este direct proporțională cu suprafețele din gestiunea gospodăriilor?
Iurie Ușurelu: „Alegerea tractorului se efectuează raportând capacitatea lui de lucru la suprafața necesară de fi prelucrată. În așa mod are loc optimizarea cheltuielilor atât la achiziția tehnicii, cât și la valorificarea rațională a acesteia.”
De ce companiile importatoare de inputuri achită pentru utilizarea tarei (ambalaje pentru produse de uz fitosanitar și fertilizanți), dar nu există o structură care să utilizeze aceste ambalaje?
Iurie Ușurelu: „Urmează să fie create puncte de colectare și distrugere a ambalajelor produselor de uz fitosanitar. Aceasta este o condiție prevăzută în acordul de asociere. Este, de fapt, o problemă ce ține de responsabilitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.”
Va avea loc recunoașterea Catalogului european al produselor de uz fitosanitar și semințe?
Iurie Ușurelu: „Da, va avea și foarte curând. Însă părerea mea este că acest pas este prematur pentru Republica Moldova, pentru că se creează riscul de a fi introduse produse neconforme.”
Se prevăd sancțiuni pentru lăsarea în păragină a terenurilor arabile (acestea devin surse de infecție, dăunători și buruieni pentru terenurile cultivate în vecinătate)?
Iurie Ușurelu: „Da, noul cod funciar prevede acest aspect. Cel mai probabil că se va merge după formula următoare – dacă pământul nu este cultivat mai mult de un an, primăria are dreptul să-l retragă și să-l dea în gestiunea doritorilor de a lucra acest teren. Proprietarul nu are dreptul să-și retragă pământul timp de trei ani, beneficiind de rezultatele arendei.”
Pe final de interviu Vă rog să numiți un fel de mâncare națională și un soi de vin care Vă place.
Iurie Ușurelu: „Prefer carasul moldovenesc prăjit cu mămăligă și brânză. Îmi plac mai multe soiuri de vin, dar Codru îmi place cel mai mult.”
Vă mulțumesc dle secretar general și vă doresc succes în realizarea proiectelor pe care vi le propuneți să le realizați.
Iurie Ușurelu: „Și eu vă mulțumesc și vă doresc succes.”
Comentarii