De acum încolo apele uzate pot fi epurate cu ajutorul unor nanotehnologii avansate elaborate în cadrul unui proiect transfrontalier Republica Moldova – România.
Peste 30 de cercetători din România și Republica Moldova s-au întrunit în perioada 23-25 noiembrie la Galați pentru a pune în evidență rezultatele proiectului NANOPURIMON „Abordări avansate bazate pe nanotehnologie pentru purificarea apelor uzate de poluanții organici și monitorizarea acestora în corpurile de apă” cod proiect 2SOFT/1.2.139.
„Medaliile de aur obținute la expozițiile științifice internaționale, articole științifice publicate, metodele inovative de cercetare – sunt realizările pe care suntem bucuroși să le împărtășim cu colegii noștri”, a menționat Dmitri Dvornikov, Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”, Chișinău.
„Invenția noastră se referă la domeniul energiei solare alternative regenerabile, purificarea fotocatalitică a apei și aerului de poluanții organici și anorganici, folosind un fotocatalizator pe bază de dioxid de titan nanodimensionat grefat pe suprafața unui purtător poros și poate fi utilizat pentru purificarea mediilor apoase de poluanți organici și substanțe anorganice toxice degradabile, în dispozitive care convertesc energia radiantă, inclusiv energia solară, pentru a produce hidrogen din apă în celule electrochimice, sau conversia fotocatalitică heterogenă a dioxidului de carbon pentru a produce noi compuși.”
„Fenolii, pe de o parte sunt compuși organici cu un spectru larg de utilizare, de exemplu producerea rășinilor artificiale, pe de altă parte sunt foarte nocivi pentru sănătate, având efect cancerigen, afectând în mod special sistemul endocrin”, a relatat Veaceslav Zelențov, Insitutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova.
„Prezența fenolilor în apele de suprafață este foarte periculoasă, tratarea apelor uzate fiind absolut necesară. Prin intermediul nanotehnologiilor aplicate în cadrul proiectului am ajuns la metode de eliminare a fenolilor mai puțin costisitoare și mai eficiente din punct de vedere al rezultatului final.”
Unul din obiectivele principale ale proiectului a reprezentat consolidarea monitorizării calității apelor de suprafață prin cercetarea zonelor poluate care nu au fost încă monitorizate în regiunea Dunării de Jos.
Monitorizarea și prelevarea probelor de apă s-a realizat prin diferite tehnici specifice fiecărui segment de râu, iar în urma determinărilor, datele obţinute au fost prelucrate pentru calcularea unui indice de poluare pentru stabilirea stării calităţii apei pe segmentele studiate.
Pentru o mai bună înțelegere și vizualizare a datelor experimentale obținute la etapa de prelucrare au fost realizate mai multe hărți de poluare, proiectate cu ajutorul unui software GIS specializat, precum ArcGIS dezvoltat de ESRI.
Astfel, utilizarea unui program GIS a permis crearea unei hărți a punctelor de prelevare și a unei hărți a surselor de poluare antropică.
„Deși în timpul derulării proiectului ne-am confruntat cu mai multe provocări, în speță pandemia, transformările în sistemul educațional din Moldova, am atins toți indicatorii setați în proiect. Astăzi dispunem de hărți de poluare și metode de monitorizare a calității apei Dunării de Jos, care nu au mai existat până acum”, a declarat Cătălina Țopa, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați.
La conferință de asemenea au fost prezentate rapoarte privind:
- Rezultatele analizelor fizico-chimice pentru Dunărea de Jos și râurile adiacente Siret și Prut, pentru stabilirea gradului de poluare conform Directivei Cadru Apa;
- Influența calității apelor de suprafață din Dunăre, Siret și Prut asupra capacității de transfer și acumulare a unor contaminanți din LISTA IARC, cu risc oncogen pentru populația umană;
- Acumularea metalelor grele în unele specii de pești din Delta Dunării – accent pe tipuri de hrănire și variabilitate intraspecifică;
- Metodele și instrumentele fizico-chimice de evaluare a calității apei Dunării si a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării;
- Metodele și instrumentele biologice de evaluare a calității ecosistemelor acvatice pe râurile tributare Dunării.
Proiectul NANOPURIMON „Abordări avansate bazate pe nanotehnologie pentru purificarea apelor uzate de poluanții organici și monitorizarea acestora în corpurile de apă” cod proiect 2SOFT/1.2.139 a fost implementat de Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu” din Chișinău, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Centrul Național de Mediu, Chișinău.
Comentarii