După ce a intrat în posesia unui nou investitor, la fabrica de păsări din Floreni, Anenii Noi, a început un proces intens de modernizare şi reutilare în scopul sporirii competitivităţii. Procesul a început de la eficientizarea consumului de energie.
Industria alimentară moldovenească, la fel ca şi multe alte ramuri ale industriei, s-a pomenit în anii de după independenţă victimele politicilor energetice sovietice care nu puneau deloc preţ pe strategiile de economisire a energiei. Dat fiind faptul că în Uniunea Sovietică resursele energetice erau din belşug şi la preţuri mai mult decât accesibile, fabricile şi uzinele se proiectau fără a se ţine cont de consumul de energie. Începând cu clădirile neizolate şi terminând cu utilajele energofage, toate erau concepute în aşa fel de parcă acest belşug energetic va dura veşnic. Această deficienţă de management a economiei planificate s-a developat după adoptarea independenţei şi începutul economiei de piaţă. Atunci managerii moldoveni şi-au dat seama că energia costă şi costă scump iar costurile mari trebuie introduse în preţul produselor finite.
Drept urmare, preţul acestora este mai mare faţă de cel al companiilor unde se ţinea cont de consumul energetic şi, în aşa fel, produsele moldoveneşti,au începu să piardă teren pe pieţele internaţionale dar şi pe cea internă. Într-o situaţie similară s-a pomenit şi fabrica avicolă din Floreni, Anenii Noi. O companie de referinţă pe piaţa produselor din carne de pui, a ajuns la finele deceniului trecut în prag de faliment.
Consumul raţional de energie, un pas serios pentru sporirea competitivităţii
Situaţia s-a schimbat atunci în 2009, când aceasta a fost cumpărată de un nou investitor. Acesta, înţelegând importanţa costurilor energetice, a început investiţii mari în retehnologizarea întreprinderii.
Pentru a economisi şi a face, respectiv, costuriule de producere mai mici, întreprinderea a început un amplu proces de reutilare în vederea efecientizării energetice.Generatoarele de căldură mari de 125-150 kW au fost schimbate cu arzătoare cu unde infraroşii. Acum în secţiile fabricii funcţionează 25 astfel de arzătoare, care produc o economie de gaz de 35% – 40% faţă de utilajele vechi.
De asemena, pentru a evita pierderile de energie, acoperişurile secţiilor au fost ermetizate şi termoizolate fapt ce împiedică pierderile de aier cald iarna şi de aier rece vara. În trei ani au fost reconstruite aproape toate secţiile în scopul evitării pierderilor de energie. Investiţia a costat câte circa un mil. de lei pentru fiecare din cele 15 secţii. Totodată, fabrica a majorat nivelul de producţie. „Avicola” Floreni are 6,5 cicluri de producere pe an. Un ciclu durează două luni şi ceva. Până a veni noul investitor într-un ciclu se produceau 450 mii de broileri iar într-un an – trei milioane. În prezent aceste cifre sunt de 890 mii şi, respectiv, şase milioane. Astfel, în trei ani, capacitatea fabricii a crescut de două ori. Însă, datorită investiţiilor în eficienţa energetică, acum se consumă tot atât gaz cât era consumat pe când se produceau de două ori mai puţin, potrivit unui audit energetic.
Urmează uzina de biogaz
Potrivit lui Eduard Lambarski, tehnolog şef la SA Floreni, investiţia se va recupera în circa trei ani. Însă cu aceasta investiţiile în efecienţă energetică nu se opresc. Tot cu ajutorul proiectului MOSEF cei de la Floreni vor să construiască o centrală de producere a biogazului pe bază de deşeurile fabricii. Iar acestea sunt în cantităţi destulde mari în fiecare zi adunându-se peste 70 de tone. Acesta, potrivit lui Lambarski,ar asigura întreaga activitate a fabricii şi ar rămâne şi pentru vânzare. „Pentru această uzină de producere a biogazului este necesară o investiţie de 2,5 mil. euro. Este un proiect pe termen lung deoarece în acest an vom fi ocupaţi cu construcţia propriei fabrici de nutreţuri combinate care va costa 2,5 mil. lei precum şi a propriului incubator care necesită de asemenea investiţii de circa 2 mil. lei. După asta vine şi rândul uzinei de biogaz”, se arată convins Lambarski.
Este încă mult loc pe piaţa internă
Capacitatea fabricii din Floreni este de 1,5 mil. broileri în două luni sau 10 mil.broileri pe an. Fabrica mai are încă 13 secţii care nu funcţionează la moment. Acum, producţia Avicola Floreni se vinde în Ialoveni, Străşeni, Chişinău, Căuşeni, Anenii Noi. Sporirea producţiei ar asigura încă vre-o câteva raioane însă nu va putea acoperi întreaga cerere de pe piaţă. De aceea este încă mult loc pentru extindere.
Scopul afacerii – calitate înaltă la preţuri competitive
În urma eficientizării consumului de energie şi a celorlalte investiţii în infrastructură, „Avicola” Floreni poate să facă faţă competiţiei produselor ieftine de import. Şi acesta nu este un lucru atât de uşor, date fiind preţurile extrem de reduse a cărnii importate.
Marea majoritate a puilor de import sunt crescuţi în fermele din America Latină: Brazilia, Argentina, Peru etc. În aceste ţări călduroase, fabricile avicole în general nu suportă cheltuieli pentru încălzire şi plus la aceasta, forţa de muncă este extrem de ieftină. De asemenea, raţionul nu este compus din 10-12 componente precum în fabricile din Moldova. Acolo raţionul este format din porumb (foarte ieftin în America de Sud) în proporţie de 50% şi alte 50% din soie, care este recoltată de 2-3 ori pe an, fiind asigurat iarăşi un preţ foarte redus.
Soia este, însă, modificată genetic şi de aceea carnea de pui nu corespunde criteriilor europene de calitate. Eduard Lambarski, care a lucrat şase ani în Germania la o fabrică de pui spune că acolu, dacă produci pui pentru piaţa germană, ai subvenţii de la stat iar pentru ţările lumii a treia pot fi deja folosite în alimentaţie hormoni de creştere. Pentru piaţa internă se vinde doar carne naturală. „Acest model poate fi utilizat şi la noi, să fie voinţă politică”, consideră tehnologul şef.
Planurile companiei nu se opresc la fabrica de broileri. Pe viitor se preconizează desciderea unei fabrici de ouă, de curcani şi de prepeliţe. De asemenea compania preconizează să deschidă o secţie de procesare şi afumare a cărnii. Astfel, în faţa avicolei din Floreni se deschid perspective destul de frumoase. Şi asta, după ce a fost soluţionată una din cele mai dificile probleme, asigurarea unui consum moderat de energie în urma proiectelor de eficientizare energetică de la MOSEFF.
Sursa: Eco.md
Comentarii