‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 16 iunie, 2024
19.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleMastita la vaci – cauze, simptome și tratament

Mastita la vaci – cauze, simptome și tratament

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Mamita sau mastita la vacile de lapte reprezintă inflamația țesuturilor glandei mamare (ugerului). Aceasta afectează unul sau câteva sferturi ale ugerului, cel mai frecvent în ultima fază de gestație, sau după fătare, inclusiv când imunitatea animalului este redusă.

Din punct de vedere economic, mastitele la vaci duc la pierderi semnificative din cauza scăderii producției de lapte, a calităților tehnologice ale acestuia, cheltuielilor pentru medicamente și servicii veterinare, precum și necesității de eliminare din consum a laptelui de la vacile bolnave și tratate cu antibiotice.

Incidența mamitelor vacilor de lapte în ferme este de până la 40%. Dintre care, unui caz de mastită clinică îi revine 4-5 cazuri de mastită subclinică (formă a bolii fără semne evidente).

În acest articol vom descrie forma clinică a bolii, cu simptome bine evidențiate. În continuare vom reveni cu un alt articol, despre mastita subclinică.

Vedeți aici detalii despre formele mastitei la vacile de lapte și tratamentul lor.

Citiți în acest articol:

‹ adv ›
  • Cauzele mamitei la vaci;
  • Simptomele mastitei clinice;
  • Mastita clinică severă sau colibacilară;
  • Diagnosticul mastitelor clinice;
  • Tratament pentru mamită la vaci;
  • Mamita la vaci – tratament.

Mamita la vaci – cauze

Etiologia inflamației ugerului include factori care favorizează apariția bolii, care predispun la boală și care determină boala propriu-zisă.

Factori ce favorizează mamita la vaci:

  • Alimentație neechilibrată, cu deficiențe semnificative de elemente nutritive, vitamine sau minerale (carențe nutritive);
  • Nerespectarea normelor de igienă în adăpost: exces de dejecții, neevacuarea la timp a acestora, lipsa așternutului sau așternutul murdar și umed etc.;
  • Factorii de microclimă din adăpost nesatisfăcători: temperatură, umiditate, ventilație neadecvată, acumulare de gaze nocive ș.a.;
  • Igiena deficitară a mulsului și a personalului (nerespectarea normelor de igienă a mâinilor, ugerului și mameloanelor până la și după muls);
  • Exploatare irațională a vacilor de lapte, în special, nerespectarea termenilor repausului mamar.

Vedeți de ce și cu cât poate întârzia fătarea la vaci.

Factorii predispozanți:

‹ adv ›
  • Producția mare de lapte;
  • Vârsta înaintată a vacii;
  • Predispoziție genetică.

Factori determinanți:

  • Diferite bacterii, germeni specifici și nespecifici, dintre care, cei mai frecvenți: Stafilococcus aureus, Streptococcus uberis, Streptococcus agalactiae, Streptococcus disgalactiae, Escherichia coli.

Mastita clinică la vaci – simptome

Din punctul de vedere al semnelor clinice, mastita poate evolua cu sau fără simptome. Forma clinică a mamitelor, spre deosebire de cea subclinică, prezintă semne bine definite. Schimbările se manifestă în lapte, la uger sau la nivel sistemic, adică cu afectarea stării generale a organismului.

Simptome generale (se mențin 8-10 zile, după care se ameliorează):

  • Febră (40-41oC);
  • Slăbire progresivă;
  • Sistarea producției de lapte;
  • Mers îngreunat sau poziție culcată îndelungată.

Simptome locale:

  • Mărirea în volum a cartierului mamar (de obicei, este afectat câte un sfert, pe rând. În mastita subclinică pot fi afectate mai multe sferturi, simultan);
  • Creșterea temperaturii locale;
  • Senzație de durere la palpare;
  • Înroșirea pielii ugerului;
  • Uneori apar noduli sau abcese.

Modificări ale laptelui:

  • Consistența devine apoasă, cu fulgi de cazeină;
  • Pot fi prezente flocoane de fibrină sau puroi;
  • În cazuri severe pot fi prezente urme de sânge sau țesuturi necrotizate.

Mastita clinică severă sau colibacilară

Enterobacteriile Gram-negative, Escherichia coli și, mai ales, Klebsiella sunt cauza primară a mastitelor cu formă foarte severă. Vacile cu acest tip de mastită prezintă o rată dublă de sacrificare sau moarte ca urmare a bolii, decât în celelalte forme.

Severitatea mamitei colibacilare este indusă de endotoxinele lipopolizaharidice, care prezintă o parte componentă a peretelui celular al bacteriilor Gram-negative. Așadar, organismul vacii este supus intoxicației și șocului endotoxemic.

Deseori, mastita colibacilară este însoțită de paraplegie (paralizia membrelor posterioare).

Citiți de ce ologesc vacile după fătare. Cauze și tratament.

Starea generală a animalului este gravă, apare diareea urât mirositoare, urmată de deshidratare, apoi se instalează constipația, vaca slăbește puternic și poate muri. Sferturile mamare se înroșesc, devin fierbinți, dureroase. Secreția mamară este roz sau gălbuie.

Diagnosticul mastitelor clinice la vaci

Mastitele cu simptome bine evidențiate se constată în urma examenului clinic. Se urmăresc simptomele menționate mai sus, cu ajutorul probelor semiologice:

  • inspecția glandei mamare,
  • palpația acesteia,
  • mulsoarea de probă într-un vas cu fund negru.

Pentru determinarea microflorei patogene se expediază la laborator probe de lapte, unde se efectuează antibiograma. În scop profilactic, analiza bacteriologică se efectuează obligatoriu odată la trei luni, cu prelevarea laptelui de la fiecare vacă din efectiv.

Titrurile celulelor somatice sunt puțin informative în caz de mastită clinică. Testul californian se recomandă doar în formele subclinice.

Vedeți cum îngrijim vacile după fătare pentru recuperare rapidă.

Tratament pentru mamită la vaci

Terapia mamitelor este bazată pe antibiotice, care se administrează strict de către medicul veterinar, în urma efectuării testului de sensibilitate (antibiograma).

În lipsa sau întârzierea rezultatului antibiogramei se începe tratamentul cu antibiotice cu spectru larg: cefalosporine (Ceftiofur), aminopeniciline (Amoxacilină), tetracicline. Ulterior, tratamentul se adaptează conform speciilor bacteriene depistate și sensibilității acestora la antibacteriene.

Antibioticele cu spectru larg pot fi înlocuite cu două preparate antibacteriene, unul contra bacteriilor gram-negative și unul contra celor gram-pozitive.

Preparatele antibacteriene se livrează în seringă specială, de unică folosință, pentru administrare intramamară (în orificiul mamelonar).

Dacă starea generală a vacii este gravă sau ugerul este puternic mărit în volum, antibioticele se administrează pe cale generală și se asociază cu preparate antiinflamatoare: Flunixin meglumina, Ketoprofenul, Dexametazona (interzisă la vacile gestante).

Important! Se va respecta cu strictețe perioada de așteptare pentru eliminarea antibioticelor din organism, evitându-se consumul laptelui de la vacile tratate. Se evită administrarea laptelui cu reziduuri de antibiotice la viței sau alte animale.

Aflați când și cum însămânțăm vacile după fătare. Sfaturi utile.

Tratamentul mamitei colibacilare

Forma severă a mastitei se tratează similar celor stafilococice sau streptococice, cu medicație antibacteriană și antiinflamatoare. Unul dintre cele mai eficiente preparate în mastita colibacilară se consideră eritromicina, deoarece aceasta se elimină masiv prin glanda mamară, unde e localizat focarul de infecție.

Adăugător, se urmărește combaterea intoxicației organismului. În acest scop, se administrează fluide intravenos:

  • Soluție hipersalină – NaCl 7% – până la 2 litri. Aceasta asigură evacuarea endotoxinelor. Obligatoriu se oferă apă de băut la discreție.
  • Soluție de glucoză și vitamine (în special grupul vitaminelor B).
  • Pentru combaterea paraplegiei se recomandă administrarea intravenoasă a sărurilor de calciu, preferabil Borogluconat de calciu 38%, 250-300 ml, diluat 1:1 cu ser fiziologic.

Bibliografie selectivă: M. Popovici, Terapia bolilor obstetricale şi ginecologice la animale.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›